Page 84 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 338 • MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 1987
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului
VFÏÏTt TIP DIVIZIA A
Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa
REZULTATE S.C. Bacău - Corvinul 2- -0; Victoria —
F.C. Olt 3—0; C.S.M. Suceava — Rapid 2-0 ; U niv. Craio-
Elena Ceauşescu, In 11. Egipt va — Steaua 4- -6; Flacăra — F.C.M. Braşov 2--1 ; Sportul
stud. — Poli Timisoara 1—1; Dinamo — ,,U' Cluj-N. 4-0;
F.C. Argeş - Petrolul 0-0; A.S.A. — Oţelul 2- 1.
TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU pentru rezolvarea politi varea marilor probleme ce C L A S E A MN T U L
că, prin tratative, a pro confruntă omenirea trebuie
" A PRIMIT Ó DELEGAŢIE DE OAMENI blemelor dintre cele două să participe toate statele, 1. Steaua 12 11 1 0 48- 9 23
DE STIINTĂ EGIPTENI ţări. indiferent de mărime şi 2. Dinamo 12 11 0 1 32- 9 22
în legătură cu situaţia orînduire socială. 3. Victoria 13 7 1 5 21-16 15
periculoasă care s-a creat 4. Otelul 12 7 1 4 15-12 15
T o v a r îi ş a Elena du-se dorinţa de a se ex Preşedintele Mohamed
în zona Golfului, s-a re 5. Flacăra 12 5 4 3 14-14 14
Ceauşescu, prim viceprim- tinde şi mai mult colabo retragerii Hosni Mubarak a expri 12 5 3 4 19-16 13
ministru ai guvernului, rarea româno-egipteană în levat necesitatea mat aprecierea deosebită 6. Univ. Craiova
navelor militare străine de care se bucură în Egipt 7. F.C. Argeş 12 5 3 4 14-14 13
preşedintele Consiliului sfera cercetării ştiinţifice.
din zonă si opririi oricăror 8. Poli. Timişoara 12 4 4 4 16-14 12
Naţional al Ştiinţei şi în- In cadrul întâlnirii, a politica externă dinamică
acţiuni care ar putea duce 9. Corvinul 11 5 1 5 20-18 11
văţămîntului, a primit, luat cuvîntul tovarăşa aca a României, demersurile şi
la extinderea conflictului 10. „U" Cluj-Napoca 11 3 5 4 13-15 11
marţi, 24 noiembrie, la demician doctor inginer iniţiativele preşedintelui
din această parte a lumii. Nicolae Ceauşescu consa 11. F.C. Olt 12 5 1 6 15-23 11
Palatul Kubeh o delegaţie Elena Ceauşescu, subli
în timpul convorbirilor crate reglementării situa 12. F.C.M. Brasov 12 3 4 5 17-14 10
de oameni de ştiinţă egip niind posibilităţile largi
a fost relevată necesitatea ţiei din Orientul Mijlociu, 13. A.S.A. Tg. Mureş 12 4 1 7 18-27 9
teni din institutele de cer existente pentru intensifi
lichidării subdezvoltării, a înfăptuirii dezarmării, so 14. Rapid Bucureşti 12 2 4 6 10-20 8
cetări şi învăţămînt, con carea colaborării dintre
marilor decalaje dintre luţionării constructive, în 15. S.C. Bacău 12 2 4 6 9-23 8
dusă de Adel Abdel Ha- oamenii de ştiinţă români ţările sărace şi bogate, in 12 2 3 7 10-22 7
mid Ezz, ministru de stat şi egipteni, în vederea so interesul popoarelor, a 16. Sportul studenţesc
clusiv a soluţionării echi marilor probleme ce con 17. C.S.M. Suceava 12 2 3 7 11-23 7
pentru Cercetarea ştiinţifi luţionării în comun a u-
tabile a problemelor dato fruntă omenirea. 18. Petrolul 12 2 3 7 11-24 7
că, şi prof. dr. Abu El Fa- nor probleme privind dez
riilor externe, care împo ETAPA VIITOARE (29 noiembrie) : Sportul stud. — Fia-
touh Abdel Latif, pre voltarea economico-socia- Subliniind cu satisfacţie
vărează tot mai greu ţări Timiş. — „U“
şedintele Academiei de lă a celor două ţări, a U- le în curs de dezvoltare, a identitatea sau apropierea căra; F.C.M. Brasov — F.C. Argeş; Poli
Cercetări Ştiinţifice şi Teh nei mai bune cunoaşteri realizării unei noi ordini punctelor de vedere în Clui-N. ; Petrolul — Victoria; Otelul — S.C. Bacău; Cor-
nologice; care, în numele reciproce, a întăririi prie economice internaţionale, problemele abordate, pre vinul — Univ. Craiova; F.C. Olt - A.S.A. Meciurile Steaua
celor prezenţi, au salutat teniei dintre popoarele bazată pe deplina egalita şedintele Nicolae Ceauşescu — C.S.M. Suceava şi Rapid - Dinamo se vor juca sîm-
cu deosebită căldură vizi noastre. te în relaţiile dintre state, şi preşedintele Mohamed bâtă, 28 noiembrie.
ta oficială de prietenie pe T o v a r ă ş a Elena care să favorizeze progre Hosni Mubarak au reafir
care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat nece mat hotărîrea celor două
sul mai rapid al tuturor
Ceauşescu, preşedintele Re sitatea ca oamenii de ştiin ţări de a întări conlucra
ţărilor şi în primul rînd
publicii Socialiste Româ ţă de pretutindeni să con rea pe arena internaţio
al celor rămase în urmă. ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE
nia, împreună cu tovarăşa lucreze activ şi să acţio Pentru soluţionarea •aces nală, de a contribui activ
Elena Ceauşescu, o efec neze pentru promovarea la instaurarea în lume a INDUSTRIALĂ PENTRU CONSTRUCŢII CĂI
tor probleme a fost subli
tuează în Egipt. S-a ex în lume a nobilelor idea niată necesitatea convo unui climat de destindere,
primat încrederea că noua luri de pace. înţelegere şi securitate, pace, înţelege FERATE - DEVA
cării unei conferinţe spe
întîlnire Ia nivel înalt va cooperare. ciale, în cadrul O.N.U.. la re şi largă cooperare in
contribui la întărirea şi A urmat apoi un larg ternaţională.
care să participe, în con ÎNCADREAZĂ URGENT
mai puternică a bunelor dialog între tovarăşa aca diţii de egalitate, atît ţă Convorbirile s-au desfă
relaţii româno-egiptene, demician doctor inginer
rile în curs de dezvolta şurat într-o atmosferă de
pe multiple planuri, in Elena Ceauşescu şi oame re, cît şi ţările dezvoltate. caldă prietenie, stimă şi 9 2 strungari borwerghişti — catego
clusiv pe tărîm tehnico- nii de ştiinţă egipteni, ca
Ş-a apreciat că la rezol- înţelegere reciprocă.
ştiinţific, în învăţămînt şi re au făcut numeroase ria 4—6
cultură. propuneri pentru întărirea • 1 strungar carusel — categoria 4—6
A fost adus un cald şl colaborării şi conlucrării OASPEJI Al ORAŞULUI 10 RAMADAN
respectuos omagiu tovară româno-egiptene în dome întreprinderea asigură permise C.F.R.,
şei academician doctor in niul cercetării ştiinţifice (Urmare din pag. 1) ducătoare de covoare o-
giner Elena Ceauşescu şi şi învăţămîntului. rientale — sînt vizitate a- pentru titular şi familie, abonament C.F.R.
s-a dat o înaltă apreciere în încheiere, tovarăşa ţarea acestui oraş în plin poi secţia de computere sub 60 km de la locul de muncă la domi
activităţii ce o desfăşoară Elena Ceauşescu a adresat deşert. în imediata apro cu ajutorul cărora se rea
în domeniul cercetării celor prezenţi, tuturor oa piere a Dejtei Nilului, a lizează designul industrial ciliu.
ştiinţifice, aportului de menilor de ştiinţă şi cul înpcput în anul 1078. Dc pentru întreaga gamă de
mare însemnătate la dez tură egipteni noi succese atunci, el a cunoscut o covoare fabricate în aceas
voltarea .ştiinţei româneşti în activitatea lor viitoare. dezvoltare cpntinuă pe tă unitate.
şi la îmbogăţirea patri Întîlnirca s-a desfăşurat plan economic .şi soeial- în continuare, este vizi-
moniului cunoaşterii uni într-o atmosferă de stimă edilitar, în perimetrul său * tată întreprinderea produ
versale. si profundă preţuire. de fiind deja amplasate 160 cătoare dc medicamente
în acelaşi timp, au fost prietenie ce caracterizează de unităţi productive din „Egyptian International
înfăţişate preocupările şi tradiţionalele relaţii din domeniile construcţiilor de Pbarmaceutical Co", cea
rezultatele oamenilor de tre cele două ţări şi po maşini, industriei uşoare mai modernă unitate de
ştiintă egipteni expriinîn- poare şi farmaceutice. Localita acest fel din Egipt. La so
tea 10 Ramadan reprezin sirea distinşilor oaspeţi
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE tă una dintre cele cinci a- preşedintele Consiliului de
şezări urbane din jurul Administraţie, Burham Is-
(Urmare din pag. 1) Israelului din teritoriile capitalei egiptene menite mail, le-a adresat un căl
arabe ocupate, a rezolvă să descongestioneze mare duros bun venit, a făcut o
a încetării experienţelor rii problemei poporului le oraş şi să asigure noi scurtă prezentare a acti
cu arma nucleară, a ten palestinian prin recunoaş locuri de muncă şi con vităţii acestei mari uni-,
dinţelor de militarizare a terea dreptului său la au diţii optime de viaţa popu tăţi, după care au fost vi
Cosmosului. todeterminare — inclusiv laţiei în continuă creştere zitate secţii de producţie. ÎNTREPRINDEREA DE PROSPECŢIUNI
Totodată, a fost subli crearea unui stat palesti din această zonă a ţării. La încheierea vizitei, SI EXPLORĂRI GEOLOGICE
niată însemnătatea creării nian propriu, indepen T o v a r ă ş u l Nicolae adresîndu-se gazdelor, pre
de zone denucleariza-te în dent —, a asigurării inte Ceauşescu şi tovarăşa Elena şedintele Nicolae Ceauşescu HUNEDOARA - DEVA
Balcani, în nordul şi cen grităţii, suveranităţii şi Ceauşescu au fost invitaţi a spus: „Avem impresii cu sediul în Deva, str. Minerului, nr. 2
trul Europei, în Medite- securităţii tuturor statelor să viziteze fabrica de deosebit de bune despre ORGANIZEAZĂ CONCURS
rana şi în alte părţi ale din zonă. S-a relevat im covoare orientale din lo
lumii. portanţa organizării, în calitate. cele două întreprinderi vi pentru ocuparea postului de
zitate, îndeosebi despre
S-a evidenţiat, de ase acest scop, a unei confe Mulţumind pentru vizi © Revizor-contabil principal
menea, necesitatea regle rinţe internaţionale, sub tă, preşedintele Consiliu întreprinderea de medica
mentării pe cale paşnică, egida O.N.U., cu partici lui de administraţie, Mo mente. Adresez felicitări în ziua de 9 decembrie 1987.
conducerilor întreprinderi
prin tratative, a tuturof parea tuturor statelor in hamed Farid, adresează CONDIŢII :
problemelor litigioase din teresate, inclusiv a Orga un călduros bun venit dis lor şi muncitorilor pentru
tre state. nizaţiei pentru F.liberarea tinşilor oaspeţi, exprimă rezultatele obţinute. Adre — Studii economice superioare şi 8 ani
în acest sens, o atenţie Palestinei şi a Israelului, preţuirea sa profundă la sez, de asemenea, felici stagiu în specialitatea contabilitate —
deosebită a fost acordată precum şi a membrilor adresa activităţii neobosi tări prietenului meu, pre
şedintele Mubarak, pentru
Ultimelor evoluţii ale si permanenţi ai Consiliului te a şefului statului român, financiar.
tuaţiei din Orientul Mij de Securitate. S-a subli pe care îl numeşte mare preocuparea de a dezvol — Studii medii profil contabilitate—finan
lociu. niat necesitatea ca în ur prieten al Egiptului, luptă ta aceste industrii egipte
în acest cadru, preşedin mătoarele luni să se facă tor neînfricat pentru înţe ne şi urarea de noi succe ciar şi 10 ani stagiu în specialitate con
ţii Nicolae Ceauşescu şi totul pentru a se trece la legere şi pace în Orientul se în dezvoltarea acestui tabilitate—financiar.
Mohamed Hosni Mubarak organizarea şi convocarea Mijlociu şi în întreaga lu oraş, ca şi a întregii ţări".
au subliniat că se impune acestei conferinţe. me. în după-amiaza aceleiaşi Cererile pentru concurs se depun la ser
să se facă totul pentru so S-a apreciat că, în spi După ce este prezenta zile, preşedintele Nicolae viciul personal al I.P.E.G.H. pînâ la 5 decem
luţionarea globală, justă ritul rezoluţiei Organiza tă activitatea acestei în Ceauşescu şi tovarăşa
şi durabilă, a situaţiei din ţiei Naţiunilor Unite, tre treprinderi, în care lucrea Elena Ceauşescu s-au îna brie 1987.
această regiune, pentru buie să se acţioneze pen ză circa 1 500 de munci poiat la reşedinţa ce le-a Informaţii la serviciul personal direct sau
realizarea unei păci trai tru a se pune capăt răz tori — una dintre cele fost rezervată la Palatul
nice, pe baza retragerii boiului dintre Iran şi Irak. mai moderne unităţi pro- Kubeh. la telefon 956/22310, interior 38.
SWAPO este gata să sem mibiei a dreptului la auto cretar general al C.C. al !
neze şi să respecte o în determinare, la libertate şi Partidului Democratic al ţ
ţelegere privind încetarea independenţă, pe baza u- Poporului, preşedintele Pre- t
focului cu regimul minori nor alegeri libere şi juste zidiului Consiliului Revo- i
tar de la Pretoria în con sub controlul O.N.U.
NAŢIUNILE UNITE. - luţionar al R.D. Afganis- /
formitate cu planul O.N.U., ES KABUL. - In Afga
Preşedintele Organizaţiei tan, au fost analizate ul- j
aprobat printr-o rezoluţie nistan s-au încheiat lucră
Poporului din Africa de timele propuneri aduse
a Consiliului de Securitate. rile de elaborare a pro
Sud-Vest, Sam Nujoma, a proiectului.
declarat intr-o scrisoare Stabilirea unei date pre iectului noii Constituţii. în
adresată secretarului ge cise pentru încetarea fo cursul unei reuniuni a Co
cului ar însemna deschi misiei de elaborare, des
neral al O.N.U., Javier derea căii spre exercita făşurată la Kabul sub pre
Perez de Cuellar, că rea de către poporul Na- şedinţia lui Najlbullah, se-
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Ce< bu, Ion Cioclel, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob Lii2£L.I
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva. str. Dr Petru Groza. nr 35 Telefoane i 11275, 12157, 11585, Telex i 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275
