Page 86 - Drumul_socialismului_1987_11

DRUMUL SOCIALISMULI

HP Â
«L jTjl'
tirul
* educ
în
a av
3 pe
„Să stimulăm gîndirea creatoare feb „Părinţii elevilor noştri ne-au fost, Naţie
fapte
că“
tctul
Este cunoscut rolul im­ Nu numai predarea dis­ Aici, la unitatea din la rîndul lor, elevi..,“ lor.
reali/
portant al şcolii în forma­ ciplinelor ştiinţifice dar şi Orăştie, se poate demon­ meni
rea concepţiei materialist- celelalte acţiuni organi­ stra ce face şcoala după dedic
în concepţia partidului instituţiei, s-au conturat educativă, conştientizaţi e- venii
ştiinţifice a elevilor, în zate — cercurile pe dife­ orele de şcoală. Adică ce mu ni
educarea lor revoluţionară, rite discipline, de educa­ face ea pentru ca elevii .şi statului nostru, şcoala măsuri care să conducă levii care au datoria de popo
patriotică. Acest rol — ţie, excursiile, vizitele — să fie stimulaţi în orele constituie unul dintre la un astfel de climat. căpătîi să se pregătească rlnţa
ţiului
pregnant reliefat în recen­ contribuie activ la crearea libere, să li se ofere po­ factorii hotărîtori în edu­ Aceasta, pornind de la pentru muncă si viaţă. urmii
ta plenară a Consiliului unui climat în care se sibilităţi de recreere cu caţia şi formarea con­ faptul că încă nu ne pu­ Avînd în vedere situaţia expo
Naţional al Ştiinţei şi în- dezvoltă convingeri şi ati­ adinei valori educative, ştiinţei revoluţionare a tem declara pe deplin concretă din şcoală, mă­ din i
văţămîntului — se afirmă tudini noi de viaţă. Cercul patriotice. De la munca tineretului, în dezvoltarea mulţumiţi de efectele mun­ surile urmăresc realizarea din i
H
la Şcoala generală nr. 1 „Prietenii adevărului", patriotică, soldată cu a- spiritului patriotic, a dra­ cii noastre, de colaborarea unei evidenţe zilnice no­ dai i ti
Orăştie prin activitatea la condus de prof. Zoe lancu, menajarea zone) verzi din gostei sale de muncă. pe care o avem cu fami­ minale a prezenţei celor tre şi
clasă şi în afara ei, prin faţa şcolii şi a gardului Acest deziderat este, fără lia. Au apărut aspecte de 220 elevi. Faptul că nu­ trona
diţii
fiecare lecţie şi fiecare împrejmuitor (cu ajutorul îndoială, potenţat de pe­ formalism şi din partea mărul celor care înregis­ dpi ir
acţiune. înţelegîndu-şi me­ ÎN SPIRITUL real al elevilor şi al uni­ rioada de timp pe care trau absenţe a scăzut la des fă
nirea pe care o au în for­ PLENAREI tăţii p a . t r o n a t o a r e — copilul o petrece aici, de 7—8 e dătător de speranţă, prad
învăţ
marea conştiinţelor viito­ E.G.C.L.), de la excursia cunoştinţele pe care le ŞCOALA - s-a pornit pe un drum mice*
rului, cadrele didactice de CONSILIULUI primeşte, de multiplele ac­ PRINCIPAL FACTOR bun. Situaţia se aduce bater
NATIONAL AL interjudeţeană cu trecere ţiuni educaţionale între­ săptămînal la cunoştinţa astăzi
aici, sub permanenta în­ în Bulgaria — „Pe urmele prinse de diverşi factori EDUCATIONAL tuturor elevilor, prilej cu trial
drumare a organizaţiei de SflINTEI SI eroilor de la 1877" — la cu sprijinul real al fami­ care se discută şi situaţia cipă
partid şi cu sprijinul real ÎNVĂTĂMÎNTULUI recenta vizită a peste 300 liei. la învăţătură. Indus
triale
al conducerii unităţii şi
elevi şi cadre didactice la La Şcoala generală din noastră şi a părinţilor. Se acţionează perma­ zică,
organizaţiei revoluţionare Sîntem conştienţi că a- nent pentru o temeinică sâni ti
expoziţia retrospectivă Luncoiu de Jos această
de copii, şi-au reunit efor­ ■
urmăreşte aprofundarea cu­ Nicolae Grigorescu de la preocupare se manifestă tunci cînd nu vine părin­ educaţie patriotică a ele­ tăzi,
turile pentru'ca şcoala clin li
noştinţelor dobîndite la statornic atît din partea tele la noi, trebuie să vilor, pentru cunoaşterea
să-şi îndeplinească cu suc­ Deva, de la popasurile c- pentru o re
lecţii, dezvoltarea încre­ organizaţiei de partid, a mergem noi la el, realizărilor economico-so-
ces statutul de centru me­ derii în forţa ştiinţei, în moţionante la Ipoteşti, IIu- conducerii instituţiei, cît că există suficiente ca­ ciale obţinute la nivelul tehnii
sisten
todic pentru zona Orăş- capacitatea transformatoa­ muleşti, Mărăşeşti pînă la şi a- organizaţiilor de pio­ zuri cînd nu sîntem spri­ comunei, judeţului, al în­ t'ornu
tiei, cu care a fost învesti­ re a omului, dezvoltarea impresionantele ctitorii ce nieri, U.T.C. pentru conso­ jiniţi în ceea ce între­ tregii ţări în perioada a ca
tă. Prin condiţiile mate- poartă emblema epocii prindem. Şi cînd ne gîn- deschisă de Congresul al nereş
gustului pentru cercetare, lidarea unui climat edu­ lor“,
rial-didactice bune. de care eroice deschise de Con­ dim că aproape toţi- pă­ IX-lea al partidului. In organ
pentru formarea unor caţional eficient ale cărui
dispune — cabinetele şi gresul al IX-lea al parti­ rinţii elevilor noştri de acest sens, a fost reorga­ judeţ«
convingeri materialist-ştiin- rezultate să se vadă în Cornii
laboratoarele de aici sînt dului — fiecare acţiune de acum, ne-au fost, la rîn­ nizată şi propaganda vi­
ţifice, pentru îmbogăţirea ridicarea nivelului la în­ cultui
model de dotare şi func­ după orele de şcoală îşi văţătură, în comportamen­ dul lor, elevi". zuală. Se constată o una­ listă
orizontului cunoaşterii. La deţeai
ţionalitate, ca şi întreaga are rolul său stimulativ în tul eleVilor în şcoală şi Acest sprijin insuficient nimă preocupare pentru
„Almanahul ştiinţific" al pârtie
propagandă vizuală —, educarea revoluţionară* societate. „Atît în adună­ sc vede în procentul de ca şcoala să întîmpine misiil
cercului s-au dat răspun­
prin fiecare lecţie sau ac­ material.ist-ştiinţifică, pa­ rile de partid, cît şi în mediocritate la învăţătură Conferinţa Naţională a Idei
suri la întrebarea „Supra­ zdtăţi
ţiune extraşcolară se pune triotică a elevilor, în sti­ consiliile profesorale, în înregistrat la unele clase, partidului, aniversarea a
natural sau încă necunos­ 40 de ani de la procla­ tecari
accent pe stimularea gîn- mularea gîndirii lor pro­ şedinţele comitetelor ce­ în această direcţie tre­ sindic
cut?", „Jurnalul vorbit" a
dirii proprii a elevilor prii. Şi ele sînt confir­ tăţeneşti pe clase şi şcoa­ buie făcut front comun marea Republicii cu rezul­ tute «
evidenţiat dacă mai există tate cît mai. bune la în­ rior
Finalitatea predării în mate de fapte, de statutul lă, ne-a relatat tovarăşul şcoală — familie, trebuie meşte
enigme, „Procesul ştiinţi­ văţătură, în comportamen­
şcoală a cunoştinţelor ştiin­ pe care Şcoala generală Nicolae Rişcuţa, directorul orientată întreaga muncă c
ţifice vizează nu doar asi­ fic" a făcut un adevărat nr. 1 Orăştie l-a cîştigat tul elevilor, în pregătirea r  Z I»
cil.
milarea unui volum mare proces adevărului, iar ma­ in invăţămîntul hunedo- lor pentru viaţă. faza
de informaţii, ci, mai ales, sa rotundă a avut ca temă rean. cursu
MINEL BODEA
formarea la elevi a capa­ „Ce ştim despre evoluţia tecţie
cităţii de a opera cu ele. omului" ? LUCIA LlClU zat p
s.m.a
în or
„AM CRAVATA MEA, truse
Rhe 1
stantl
SÎNT PIONIER" de la
0 zi printre gospodari pregătire a şcolii pentru vede­ vor î
•
Preocupări
buna
în
la fa;
cu
Ţebea,
La
vatră
pe
con cu
rea anotimpului friguros eroic trecut istoric, au ve­
Raidul, urmărind modul şi dincolo de propria gggjf» u.
am întîlnit la Bretea nit, în această toamnă, e-
în care sînt gospodărite şi curte. Credem că e nece­ lcvi de la Şcoala genera­
pregătite pentru anotimpul sară şi aici intervenţia Română. E necesar insă m
lă nr. 4 Deva, cadre di­ E&Ol»!/'
friguros unele şcoli. a hotărîtă a Consiliului popu­ să sc intervină, de urgen­ dactice, părinţi şi bunici
evidenţiat preocupări stă­ lar Călan pentru sancţio­ ţă pentru completarea ne­ pentru a fi părtaşi la eve­ DEY
ruitoare pentru ca am­ narea celor recalcitranţi cesarului de lemne, canti­ nimentul cu profunde sem­ mesis
bianţa necesară desfăşu­ la buna cuviinţă. E nece­ nificaţii educaţionale al lui ii;
tate insuficientă, la a- 11 UN li
rării în bune condiţiuni a sar, de asemenea, spriji­ primirii în Organizaţia Scatiu
procesului instructiv-edu- nul C.A.P. din localitate, ceastă dată, pentru întrea­ (Mode
pionierilor a noi detaşa­
cativ să fie creată cu ade­ cu sediul în acelaşi corp ga durată a primului tri­ Moment emoţionant. Elevi din clasa a Il-a 15 (coman­ mente. Acolo, lingă legen­ trpe
.rzai
de clădite. Pentru şcoală
vărat. Ceea ce mai tre­ mestru al anului şcolar. dant instructor înv. Ana Furdul) de la şcoala generală darul Gorun al lui Horia, iacă:
buie întreprins poate fi au fost repartizate 2 200 nr. i Orăştie sînt primiţi în Organizaţia pionierilor. lingă mormînlul lui A- Şapte
kg lemne, cu care există fraţi
rezolvat cu sprijinul fac­ B. CĂTĂLIN vram lancu, pe locul unde „Auto
torilor responsabili în certitudinea că se poate în urmă cu 52 de ani a brie);
ieşi din iarnă.
timpul cel mai scurt. firma in Intervenţia sa, s-a Discă, câştigători ai concur­ fost semnat Acordul de la rea);
Invitaţia dovedit pe parcursul între­ surilor reuniunii, Teodora a Ţebea, detaşamentul cla­ Chiri ţ;
CAN :
•ALa Şcoala generală o Şcoala generală Bo- gii reuniuni. Profesori şi înţeles că iu obţinerea suc­ sei a IlI-a F de la Şcoala (Cucei
şorocl a fost gospodărită profesori diriguiţi urmăreau, cesului au colaborat, deopo­
Batiz, aleile, terenul din trivă, şi conduita la mani­ generală nr. 4 Deva (înv. U n cc
de
părinte,
jurul instituţiei erau proas­ cum se cuvine pentru a „vii invităm cu drag să eu grijă manifestării. des­ festare, şt ţinuta vestimen­ Doina Ileana Ocoş), a fă­ grea -
Pro­
făşurarea
nerul)
păt curăţate de frunze şi oferi condiţii bune de în­ participaţi Ia „Halul bobo­ fesorii Leontinn Ardeu, O- tară decentă. cut din evenimentul pri­
cilor“, co va avea loc, sîm- ţara c
in­
elevii
Pentru
măturate. O problemă a văţătură celor 253 elevi ai bătă, la I.iceul pedagogic, vidiu Vlad, Gheorghe lîer- dustrial nr. 1 Liceului „Balul mirii în organizaţie a noi resc);
Deva
săi, precum şi copiilor de începînd de la ora IG“. Râs- cea erau mereu printre pionieri o sărbătoare de die m
unui raid întreprins an­ punzlnd invitaţiei Comitetu­ şcolari, aproape do ei. bobocilor“ din această toam­ BRAD
la grădiniţă. Prin grija nă s-a desfăşurat în două neuitat. Pentru Raluca Ni-
terior de ziar a fost şi ea lui u.T.c. de Ia Liceul peda­ După ce elevii Cristina (Steau
conducerii şcolii, cu lar­ gogic Deva, la ora propusa facob şi Florin Bulosin, din etapo, sub forma unui spec­ colicea, Darius Angliei,
rezolvată. Este vorba de tacol (ia sala „Arta“) şi a BARZ.
gul sprijin al consiliului ne aflam printre sutele de clasele a XÎI-a, au Invitat Adrian Ardelean, Lăcră­ nerul)
repararea jgheaburilor de elevi, prezenţi la reuniunea „bobocii“ (elevii din cla­ unei seri de dans. Organi­
popular, al tovarăşului zatori uu fost elovii cla­ mioara Alexoaiei, Adrian mul s
.scurgere a apei pluviale. educat iv-reereati vă. Laura sele a lX-a) in preajma selor a xil-a, sub atenta riile I
co
a
Consiliul popular Călan a feronim Grecu, secretarul Popa, secretarul organizaţiei scenei, s-a întrecerea pe cit ur­ supraveghere a prof. Nicolae Giurgiu, Ninel Cri.şan, A- ză sti
dovedit
do
mat
Comitetului comunal de U.T.C. de la clasa a XH-a Stoian, director adjunct cu lina Vodă, Cristi Stoica, CEO A
repartizat 5 000 kg lemne pedagogie, împreună cu alte atractivă şi veselă, pe atit verde
partid, primarul comunei, munca educativă. Spectaco­ Călin Gheţe, Sebastinn Ol­
din care şcoala a primit, colege, perfecta ultimele a- de instructivă şi educativă. lul, conceput după o idee UAŢE<
cabinetele şi laboratoarele mănunte pentru deschiderea tean, Adrian Ţene din ora m
deocamdată, 2 500 leg, exis- în cele mai bune condiţii a elevului Radu Barb, a
şcolare au fost zugrăvite fost realizat cu sprijinul clasa a Il-a F (înv. Euge­ Perico
tînd promisiuni ca restul a manifestării. REUNIUNILE MERI.
încă din vară. au fost re­ — Acţiunea din această Comitetului U.T.C. şi ul nia Bolea), momentul pri­
să fie aduse ulterior. învă­ elevilor Marin Ilca, Cosmina Hun
parate sobele de o con­ după-amiază are reale ros­ LICEENILOR- mirii cravatei roşii cu tri­ IEI A :
ţătorul fon Bădică ne mai turi educative. Tinerii li­ Har, Llliana Stolnicu, Cris­
strucţie specială care ofe­ EDUCATIVE, tian Voientlr, I.igius Ursa- color a fost înălţător. „Am (Lumi
spunea că, avînd sprijinul ceului nostru au posibili­ che ş.a. Spectucolul-concurs cravata mea, sînt pionier",
ră suficientă căldură şi tatea de a se cunoaşte mai
părinţilor elevilor săi, lem­ bine, de a lega prietenii RECREATIVE a încântat prin gustate pro­ cîntecul a prins aripi lin­
asigurată o cantitate de be de pantomtmă, inteligen­
nele au fost tăiate şi de­ şl de a petrece — după o gă vigurosul gorun plan­
25 tone de lemne. Celor­ ţă şi dibăcie, prin momentele
pozitate. în sala de clasă suptămînă bogată în activi­ Cunoştinţele de cultură ge­ vesele (Florin Lollş), prin tat aici de părintele iubit
lalte şcoli de pe raza co­ tăţi, atit in sălile de clase,
era cald şi bine. între­ cil şi în munca patriotică nerală ale „bobocilor“ au muzica bună oferită de for­ al tuturor copiilor Româ­
munei le-au fost repartiza­ fost riguros testate prin maţiile „Prolepsls group“ şl Pont
baţi, copiii au mărturisit — plăcute clipe educative cele 10 întrebări, cei care „Atomic“, ca şi prin desem­ niei socialiste, tovarăşul menţii
te alte 50 tone lemne. în­ şi reconfortante. Reuniunea cea stă
că, de cînd a venit fri­ noastră se va desfăşura in au reuşit să treacă obsta­ narea tulurilor de „Mlss şi Nicolae Ceauşescu, iar pro­
treaga cantitate de lemne a col după obstacol fiind „su­ lui. C
gul, în fiecare zi sala e condiţii optime — promitea Mister boboc“. Partea a gramul artistic susţinut de
fost tăiată şi depozitată. puşi“ apoi la vesele probe doua s-a constituit intr-o Local
la fel de primitoare. eleva Monica Unea, în in­ do Sndemînare şl iscusinţă, seară do dans model, acest pionieri a fost un vibrant va su
Despre ce s-a întreprins la tervenţia sa din deschide­ dar şi Ia examene artistice. atribut filndu-1 dat prin imn dedicat partidului, secton
nivelul şcolii în acest sens, rea manifestării — pentru intensi
• La Şcoala generală din că a fost organizată cu Grija cu care elevii din modul in care au organiza- republicii la cea de-a 40-a
ne-au vorbit cu căldură clasele mari (Gaura, Monica, t-o elevii Cristian Sîrbu, viteze
Călanu Mic, inimoasa şi exigenţă şi răspundere de Cristina, Florin, Daniela, Cristian Mărginean, Xoan sa aniversare. km/li.
Susana Nedeluş, secretarul Comitetul U.T.C. al liceului,
harnica învăţătoare Li­ Mihaela) se ocupau dc în­ Cozniln, Sorin Buclumnn, Evenimentul petrecut pe ni mă :
organizaţiei de partid şi împreună cu organizaţiile poratu
beria Boantă a depus e- celor trei clase a Xll-a, drumarea „bobocilor“ a fost Nicolae Paul, Llliana Matiş, vatra dc istorie de ia Ţe­
Otilia Tomescu, directorul fiind real sprijiniţi de con­ impresionantă, ca şi atenţia Florin Popa. cei şi 15
forturi stăruitoare. îm­ ducerea liceului, sub atenta pentru onorarea cum se cu­ Prin atractlvo modalităţi, bea a fost pentru toţi
preună cu copiii, pentru adjunct cil munca educa­ îndrumare a organizaţiei de vine a clştigătorllor. prin exigenţa şi responsabi­ care s-aU constituit în- La
curăţirea şi amenajarea tivă. O vizită efectuată partid. Dorim ca această „Particip pentru prima oa­ litatea cu caro comitetele tr-un nou detaşament al sclîiml
mai n
curţii şcolii. în condiţiile în sălile destinate clase­ acţiune să ne stimuleze stră­ ră într-o asemenea colecti­ U.T.C., îndrumate do orga­ organizaţiei revoluţionare bil pr
daniile la învăţătură şi ac­ vitate — mărturisea Teodora nizaţiile de partid din şcoli,
în care aici se află şi se­ lor II—IV (învăţătoare tivitate revoluţionară, spre Violeta Todor, purtătoarea de conducerile liceelor, au de copii de la Şcoala ge­ Vîntul
diul C.A.P. Din păcate, Ofelia Grecu), V, VII con­ a răspunde, prin fapte eşarfei „Mlss boboc“. Aceas­ organizat cuie două reuniuni, nerală nr. 4 Deva ~ un sificăr
torul
definit
statu­
acestea
şl-au
strădaniile lor sînt de firmă cele spuse de inter­ demne, mobilizatorului în­ tă reuniune rămîtie pentru tul oducatlv, fiind tn măsură moment de caldă şi adîn- pînă 1
mine un moment de neuitat,
demn pe care secretarul ge­
multe ori zădărnicite de locutoarele noastre, pre­ neral al partidului, tovară­ cnrc-ml va stimula străda­ să câştige terbit de generali­ că vibraţie patriotică, cu
faptul că, în incintă pă­ cum şi preocuparea pen­ şul Nicolae Ceauşescu, ni nia la învăţătură şi activita­ zare şi Sil alte unităţi de reverberaţii educaţionale
l-a adresat Ia deschiderea te în organizaţia U.T.C.“. ca invâţămînt.
trund porcii şi păsările tru permanenta înfrumu­ noului an de inVăţămîtit. şi colegii ei Valentin Ţogoe, în activitatea ior pionie­
vecinilor. cetăţeni care seţare şi întreţinere a Ceea ce Monica Enea a- Giorgiana Piper, Tlbcrlu L. LARA rească.
cred că li se cuvine totul curăţeniei. L. L.