Page 90 - Drumul_socialismului_1987_11

*ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULL

Tovarăşei Ícelas Ceaoşescu a primit E C O N O M IS IR E A E N E R G II

pe miniştrii apărării ai statelor participante îndatorire prîmordkriă a fiecărui

Ai* 1
deşt
om al muncii, a fiecărui cetăţean
ia Tratatul de Sa Varşovia brie.
peri
¥ Ia
bere
nire
(Urmare din pag. 1) planificate a reparaţiilor,
(Urmare din pag. 1) socială a ţării, de făurire niat că apropiata semna­ T o v a r ă ş u l Nicolae indu
prevenirea opririlor acci­ lllR.
a societăţii socialiste mul­ re a acordului sovieto-a- Ceauşescu, apreciind că
cantităţi de energie elec­ dentale şi soluţionarea o- la l
portante succese în reali­ tilateral dezvoltate în Ro­ merican privind eliminarea ’lucrările şedinţei Comite­ a
trică. perativă a defecţiunilor
zarea obiectivelor stabili­ mânia. rachetelor cu rază medie tului miniştrilor apărării ,,Ma
Stocul de cărbune se în­ tehnice, printr-o serie de
te de Congresul al XIII- Referindu-se la necesi­ de acţiune şi operativ-tac- s-au încheiat cu rezulta­ dust
tregeşte. Altă preocupare măsuri privind optimiza­ „Val
Ica al P.C.R. tatea reducerii cheltuieli­ tice din Europa şi din A- te bune, a adresat parti­ lor
consecventă a energeticie- rea iluminatului şi utili­
în legătură cu menţine­ lor militare, tovarăşul sia va reprezenta un mo­ cipanţilor un salut prie­ liceu
nilor o constituie, în a- zarea raţională a agrega­
rea şi întărirea capacită­ Nicolae Ceauşescu a ară­ ment de importanţă isto­ tenesc şi cele mai bune desf;
ceastă perioadă, asigurarea telor conducătoare şi a „Cin
ţii de luptă a armatei tat că orice sporire a a- rică. Aceasta constituie urări de colaborare în ca­
stocului de cărbune nece­ maşinilor-unelte, se reduc tema
noastre, s-a arătat că a- cestora va afecta dezvol­ începutul unei etape noi, drul Comandamentului mi­ lea i
sar pentru derularea op­ continuu consumurile pro­ vire
ceasta se va face în limi­ tarea economiilor naţiona­ care trebuie să ducă la in­ litar al statelor participan­
timă a activităţii produc­ prii tehnologice. De la în­ gri cu
te raţionale, armata fiind le, nivelul de trai al po­ tensificarea eforturilor tu­ te la Tratatul de la Var­ ac tur
tive pe timpul iernii. Ex­ ceputul anului, economii­
chemată să participe activ poarelor. turor popoarelor în lupta şovia în realizarea obiec­ mina
perienţa anilor trecuţi, ca­ le la acest indicator însu­
la realizarea programului în continuare, tovarăşul pentru înlăturarea arme­ tivelor stabilite de comun Glod
de dezvoltare economico- Nicolae Ceauşescu a subli- lor nucleare. acord. priciile iernilor aspre pe mează mai mult de 32 mi­
care le-au înfruntat, i-au lioane kWh. Q
— • — • • — • — • — • — • — •—• . sonal
determinat pe oamenii Acţiuni energice pentru lupta
muncii de aici, cu spriji­ gospodărire şi înfrumuse­ soclu
fost
Preocupări de adevăraţi gospodari al organizaţiilor de consistent ţare. preocupările spre priori­ de
Orientîndu-şi
nul
permanent,
care
partid
tar
mul­
judeţeană şi municipală tiplele şi complexele pro­ Stătu
n u t - o
Apropierca iernii a soli­ cifice gospodăriei ţără­ cantitate suficientă de rate, aranjate. învăţătoa­ Deva, să materializeze o bleme ale producţiei, e- cu mc
citat din partea conduce­ neşti — oale de ceramică, lemne, pe care le-am tăiat rea Emilia Ilenţ ne- măr­ serie de .măsuri privind nergeticienii de la Mintia <’riş.
rilor căminelor culturale unelte de tors-ţesut ş.a. şi depozitat. în curînd, o turisea că lucrurile ar extinderea depozitelor de au dat mai puţină atenţie festăr
şi şcolilor preocupări aduse de către elevi — să mai primim un trans­ putea să se prezinte mai cărbune, modernizarea o- gospodăririi incintei între­ tu rai­
stăruitoare pentru ca cei sînt etalate întocmai ca port de lemne pentru că bine dacă tinerii din sat peraţiilor de descărcare, prinderii, secţiilor şi ate­ te 1
care Ie trec pragul să într-un muzeu. Sugestivă, să nu avem surprize dacă ar căuta teren de fotbal depozitare şi transport lierelor, ordinii şi curăţe­ p r ii.
¡simtă ambianţa firească concretă se dovedeşte pro­ anotimpul friguros se va în altă parte şi nu toc­ spre sistemele de prepa­ niei la locurile de mun­ catari
oraşul
care trebuie să însoţească paganda vizuală din in­ prelungi". mai în curtea şcolii. Ace­ rare, ceea ce asigură o a- că, mai ales în perimetrul câ pr
buna desfăşurare a proce­ cintă. Impresionează cură­ Preocupare pentru o te­ luiaşi „pericol" de 'sparge­ provizionare ritmică şi o lucrărilor dc revizii şi re­ fcctuii
curaţi
sului de învăţământ ori a ţenia care domneşte în meinică gospodărire am re a geamurilor, de dete­ derulare normală a flu­ paraţii. în ultima vreme, curii o
acţiunilor desfăşurate de sălile de clasă. „în ceea lntîln.it şi la căminul cul­ riorare a burlanelor de xurilor de producere a c- sub impulsul .şi cu spri­ nale
ce priveşte pregătirile de tural din aceeaşi locali­ scurgere a apei pluviale nergLei electrice. jinul Comitetelor judeţean podar
către a.şezămintele de cul­ expus La această oră, în de­ şi municipal de partid treţiiK
tură. Crearea unei astfel iarnă, ne-a informat prof. tate (director Ştefan Mar- de pe acoperiş este pozit există o cantitate de Deva, la C.T.E. Mintia se Cotăţc
de ambianţe înseamnă, în Doina Siminie, directorul cu). Cantitatea de com­ şi căminul cultural, aflat peste 250 000 tone de căr­ desfăşoară ample acţiuni Jude,
Iloria
primul rînd, efort de gos­ instituţiei, putem spune bustibil necesară a fost lîngă şcoală. în ceea ce bune şi, dacă livrările vor de gospodărire şi înfrumu­ Stane;
că le-am încheiat. Au fost asigurată din timp. Au priveşte lemnele de foc, unor ;
podari care se respectă pe continua în ritmul din ul­ seţare. Se rcatncnajează şi la car
ei înşişi şi, deopotrivă, pe montate broaşte noi la uşi, fost reparate sobele şi din aceeaşi cotă se folo­ timele zile, cantitatea din împrejmuiesc zonele verzi, mo
s-a reparat, cu ajutorul aparatura de practică cul­ sesc ambele instituţii. Din
semenii lor, pe cei care ii stoc va creşte. Este o si­ se plantează arbori şi ar­
părinţilor, mobilierul din turală (magnetofon, pickup, păcate, cantitatea depozi­
instruiesc şi educă spre a pe tuaţie mult mai bună de­ buşti ornamentali, se. fa­ Prin
deveni mai tîrziu oameni clase. Sobele ard foarte cele două televizoare, ca- tată nu oferă nici cît în perioada similară a ce ordine Ln magazii şi trate
va
de nădejde! bine. Şi pentru că avem setofon). departe garanţia că se cu anului trecut. Se impune depozite, toate materiale­ trecut
posibilitatea, vrem să mai Şcoala generală Fornă- putea ieşi din iarnă însă ca şi cantitatea de e- le, echipamentele şi pie­ «Oui
încă de la intrare, Şcoa­ ea. Sprijinul Consiliului C <TJMCr i
vopsim încă o dată soclul dia este, fără îndoială, o nergie electrică pe bază sele rezultate din proce­
la generală din Văiişoara popular comunal Şoimuş din o
coridorului. Ne-am asigu­ instituţie destul de îngri­ de cărbune să crească. sele de reparaţii se inven­ tuoază
îţi înfăţişează cartea de este absolut necesar.
vizită a unei instituţii în­ rat, cu sprijinul consiliu­ jită. Sălile de clasă, de Sarcina aparţine deopotri­ tariază şi stivulesc cu gri­ treceri
Semne ale unei bune rile ci
grijite atent. Obiecte spe- lui popular comunal, o material didactic sînt cu- vă energeticienilor de la jă în spaţii speciale, in lai te o
gospodăriri am întîlnit la Mintia şi minerilor şi pre­ scopul uşurării operaţiilor La pr
Căminul cultural Şoimuş. de pin
paratorilor din Valea Jiu­ de recondiţionare şi repu­ mul d
nu
Şi
Accent pe îndeplinirea planului sortimental ci şi a numai a căminului lui. Consumul propriu teh­ nere Zilnic, circuitul produc­ mânui!
în
bibliotecii
comu­
de
comitetul
tiv.
dustria
nale, care a primit de cu­ nologic — în continuă scă­ partid şi consiliul oame­ muncii
(Urmare din pag. 1) Sida (Birtin), Gavrilă Ne­ de Alexandru Truţia — rînd un spaţiu corespun­ dere. Cum se ştie, orice nilor muncii organizează Inborai
gru (Bueeş). Ar mai tre­ s-au evidenţiat lucrătorii zător pentru depozitarea mare producător de ener­ asemenea acţiuni în afara, obţinui
rea eficientă a atelajelor, bui menţionat un lucru şi Aurel Nicolae, losif Paş- fondului de carte şi pen­ gie electrică este în ace­ orelor de program, antre­ vederii
procen
a dotării tehnice şi nu în anume că pe tot . parcur­ ca, Ionel Sima, Ioan Ţu- tru sala de lectură. A laşi timp şi un mare con- nând la muncă patriotică ti şi 8
ultimul rînd hărnicia oa­ sul anului, în parchete chel ş.a. Sectorul nostru, fost asigurată, prin grija sumator, pentru că porni­ întregul personal al uni­ lizat
menilor au stat la baza s-a pus accentul pe recu­ la fel ca toate celelalte conducerii instituţiei, can­ rea şi funcţionarea com­ tăţii. peste <
trîndu-
realizărilor frumoase înre­ perarea integrală a cră­ colective ale întreprinde­ titatea de lemne şi căr-' plexelor maşini şi insta­ Colectivul de energeti- portant
gistrate în cursul acestui cilor rezultate, pe strîn- rii, depune- eforturi stă­ buni necesară perioadei laţii nu sînt posibile fără cieni de la Mintia, în cheltui«
an de gestionarii Ghcor- gerea materialului lemnos ruitoare pentru a creşte de iarnă. energie electrică. Deci şi frunte cu comuniştii, este
ghe Negru (gestiunea Mur- din curăţiri de văi. volumul livrărilor de ma­
Sînt preocupări care, cu C.T.E. Mintia este un ma­ hotărît să întâmpine Con­
gaşu), care şi-a depăşit — Care sînt echipele cu să lemnoasă şi a raporta
■mici excepţii, oferă ga­ re consumator de energie ferinţa Naţională a parti­ iu*
planul cu 2 854 mc, Au- cele mai bune rezultate? în cinstea Conferinţei Na­ ranţia că anotimpul fri­ electrică, însă la toate ni­ dului şi aniversarea a 40
gustin Străuţ (Bulzeşti) — — Cele conduse de Aurel
ţionale a partidului şi a- guros nu va oferi „sur­ velurile se depun eforturi de ani de la proclamarea
cu 1 606 mc, Ioan Chifor Popa, Gheorghe Rusu, Vir- niversării a 40 de ani de prize" elevilor, participan­ se Republicii eu rezultate
diminuarea
(Valea Obîrşei) — 473 mc, gil Cioflica, Gheorghe Ma­ !a proclamarea Republicii, ţilor la actul cultural. pentru mai mult a cît acestor deosebite în producţie, în .1 nai
poate
Victor Dan (Valea Lungă) tei, Ioan Bold, Sabin Rus. succese de prestigiu în consumuri. Astfel, prin e- activităţii II UNICI.
— 105 mc. Volume însem­ mangalizatorul Emeric Pa- activitatea de producţie. MINEL BODEA fectuarea la termenele toate sectoarele Scatiu
economice şi sociale.
nate de masă lemnoasă kot, iar din cadrul cen­ (Moderi
Şarpe
au recoltat şi gestionarii trului de sortare .şi pro Tarzan
Ioan Suba (Ponor), Teofil industrializare a lemnu­ (Flacăra
Cu ironie incisivă, unui menirea de diversiune. fel de pescuitor în ape tul­ Şapte n
Lăzărescu (Cerboaia), Ioan lui Baia de Criş. condus mea şi a familiei mele
anume post de radio i se Din această cauză simbria- m-a umplut de indignare. buri după cum mi-am pu­ fraţi (l
spune „Şopîrliţa", post care şii ei recurg tot mai mult Potrivit afirmaţiilor care tut dc 'seama mai tîrziu, „Aulobi
brie); i
Calitatea reparaţiilor se autointitulează do „al idei". tuaţii" şi „cazuri", crea care decît făceau, schimb nu noapte căci, ducînd existenţă pre­ rea); L
li­
lucrez
lui
la
practica
a
„si­
de
în
noua
eu
se
Chiriţa
berului
schimb
de
în
pe
o
patrie
Specialişti în zvonuri şi le iau sub „protecţie", ac- ca să am timp să umblu cară, s-a gîndit să-şi mai CAN :
(i.uceaf;
(Urmare din pag. 1) tante. A fost verificat per­ calomnii, în dezinformare ţionînd apoi după dictonul ziua după cumpărături completeze veniturile fă- Septcml
sonalul dacă ştie să lu­ şi diversiune, slujbaşii că „o minciună repetată pentru hrana familiei ; cînd speculă cu diferite ANINO.
(Muncit.
măsură şi control, cu creze cu aparatele de mă­ „Şopîiiiţei" au o singură devine mai credibilă decît copiii mei sînt, chipurile, produse pe care le tri­ Fel ix şi
influenţe însemnate a- sură şi control, s-au afi­ mare preocupare : să nu adevărul". în asemenea muritori de foame şi în­ mitea în România la rude, T-II (Bc
supra conducerii proce­ şat la locurile de muncă scape cumva în progra­ situaţie, pentru orice om treaga noastră familie este iar banii îi aduna cu pri­ Problem
sului productiv. în conse­ tabelele cu indicatorii de mele lor vreo referire cît cinstit, a fi luat sub „pro­ victimă a prigoanei reli­ lejul vizitelor sale în ţară. ua roşi.
cinţă, comitetul de partid control şi verificare a de neînsemnată ce ar pu­ tecţia Şopîrliţei" devine e- gioase şi cîte şi mai cîte Drumul
Alo atei
a hotărît ca un colectiv modului de funcţionare a tea fi interpretată ca o Noi am refuzat să achi­ (Patria);
tăm suprapreţurile pre­
de cadre tehnico-ingine- aparatajului, s-a instituit laudă adusă fostei lor Domnişi
tinse de acest speculant de culţi
reşti să facă o inventa­ prelucrarea tuturor cazu­ patrii. Sarcină foarte grea, Ilustrate
riere amănunţită, în toate rilor de cădere în garan­ fără îndoială, şi, pentru Falsuri pe unde radiofonice spunîndu-i că dacă nu-i cîmp (r
secţiile, sectoarele şi a- ţie a vagoanelor reparate, a-i face faţă, amintiţii convine poate să-şi ia fWnt ti ir,
marfa înapoi. Nc-a ame­ si;
telierele asupra acestui indiferent dacă acestea au mercenari ai undelor sînt
ninţat că „ne va aranja” (Mureşul
tip de aparataj şi să fost provocate de unitatea în permanentă căutare de din Lar;
propună măsurile ce se noastră, sau de alte uni­ chivalent cu ceva murdar, se spuneau pe seama mea. el. GHET.AR
subiecte v de fapte pe care degradant. O vreme am rămas fără
cuvin. Pe această bază tăţi din ţară — acţiuni să le poată răstălmăci, Cum, slujbaşii „Şopîrli­ soare (!\
au fost luate măsuri de menite să sensibilizeze a- într-o asemenea postură grai şi eu şi ai mei. Eu, ţei" întreţin legături „de­
denatura sau chiar falsi­ s-a trezit, fără vrerea lui, la laminoare nu lucrez
completare sau înlocuire tenţia tuturor lucrătorilor zinteresate" cu astfel de
fica pentru a face faţă şi Iordan Daniel Bojan decît schimb de zi. A-
a aparatajului necorespun­ noştri asupra calităţii lu­ persoane, lui Gh. C. nu i-a
exigenţelor stăpânilor. Fal­ din Hunedoara. Iată cc ne vem casă, avem maşină şi
zător, atît din punctul de crărilor pe care le exe­ fost foarte greu să-şi con­
sul şi calomnia sînt liniile relatează el î în casă avem tot ce ne
vedere al preciziei contro­ cutăm. cretizeze răzbunarea pro­ Pentru
de conduită ale acestei — Mă aflam în maşină, trebuie. Copiii, iarna merg
lului calităţii, cît şi cel al Urmărind permanent rea­ misă, alegîndu-se chiar şi fi în gt
oficine de „propagandă venind de la mare cu fa­ la cămin iar vara stau la cerul r
consumului energetic. în lizarea obiectivelor canti­ cu o recompensă mate­
neagră" — denumire dată milia. Căutam muzică la părinţi, la Nandru. De Vor cădi
acest mod au fost dotate tative şi calitative ale rială. A ticluit scrisoarea care Izol
de înseşi serviciile de spio­ aparatul de radio de la unde atîtea scorneli des­
cu aparatajul necesar planului, comitetul de cu „nefericirile familiei caracter
naj activităţii de diversiu­ bord cînd deodată atenţia pre noi, cine a avut inte­ lat cantit
secţiile în care s-au sem- partid a acordat şi acor­
ne politică. mi-a fost atrasă de rosti­ în Bojan din România" pe depăşi 1
halat deficienţe. Paralel dă o atenţie sporită per­ resul să ne amestece va suita
Realităţile României so­ rea în limba română a lada de gunoi a „Europei care ,.Şopîrliţa" a încre­
s-a instituit şi un sistem fecţionării pregătirii pro­ tensiflcărl
cialiste, munca plină de numelui meu. Am rămas libere" ? Acestea erau în­ dinţat-o undelor herţiene din su,
de control asupra pregă­ fesionale a tuturor lu­
abnegaţie a poporului nos­ stupefiat. Nu dădusem trebările care mă frămîn- cu reaua credinţă ce o Temperat
tirii profesionale a perso­ crătorilor. Vom milita şi vor £1 c
tru pentru continua înflo­ niciodată declaraţii vreu­ tau şi nu mi-a fost greu caracterizează şi cu sco­
nalului muncitor, ' vizîn- în continuare pentru a- rire a patriei, prestigiul nui post de radio, nici pul de a compromite pe şl 8 grad
du-se cU deosebire cu­ ceasta, întrucât de capa­ să aflu răspunsurile. în xlmc într
internaţional de care se chiar românesc. Normal, Urmă cu cîtva timp mă orice cale regimul poli­ (Meteo rol
noaşterea şi mînuirea a- citatea profesională şi eti­ A. Pronc
bucură politica externă a am ascultat foarte atent vizitase un oarecare Glieor- tic al României socialiste.
cestei categorii de a- că a oamenilor muncii tot ceea
noastre
îngustează
ţării
parate. depinde în măsură deci­ mai mult posibilităţile „Şo- la ce se spunea. Şi ghe Crupinschi, fost cetă­ Cine să-i mai creadă ?
In al doilea rînd, am sivă realizarea integrală a ce se spunea de la acel ţean român, expatriat în-
pîrliţei“ de a-şi împlini post de radio pe seama tr-o ţară din occident. Un TH. MÂRCUŞ
acţionat sistematic încă sarcinilor de plan pe acest
tn cîteva direcţii impor- an şi în anul viitor.