Page 94 - Drumul_socialismului_1987_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NI
'îg. *

„CINTAREA ROMÂNIEI“ — o nouă ediţie

La nivelul localităţilor bucuria de a trăi şi munci României pe noi culmi de
judeţului a fost declanşată într-o ţară a demnităţii, progres şi civilizaţie.
ediţia a Vil-a a Festiva­ caracterizată de mari rea­ Avînd în vedere talen­ B PENT
lului naţional „Cîntarea lizări economico-sociale. tul, dăruirea şi entuzias­ CONSTRUI
tul de
României". O nouă etapă Revelatoare sînt în acest mul zecilor de mii de crea­ Deva, in.
în activitatea de creaţie şi sens cele 657 premii ob­ tori şi interpreţi, ne ex­ Biblioteca
interpretare artistică hu- ţinute de formaţiile artis­ primăm convingerea că organizat
H U N E D O R E N E nedoreană ce se clădeşte tice şi cercurile de crea­ activitatea culturală hu- treprinder
ncfnmilişti
pe rezultate merituoase ţie aparţinînd unităţilor nedoreană se va implica tor Vasile
care fac dovada maturită­ economice, aşezămintelor în tot mai marc măsură şită scară
ţii politice şi responsabi­ de cultură, şcolilor dc în viaţa şi munca oame­ cativu. In
a citit dii
De-ale rostirii continuă circule toate nestingherit, lităţii cultural care a întregul tonte gradele. ediţie, declanşată nilor, va contribui la for­ Dumitru 1
acestea
cu
cu
să
au
teres
acţionat
Noua
activ
mai ales in scris, răsfă- sub îndrumarea Consiliu­ în anul Conferinţei Naţio­ marea conştiinţei patrio­ a- şi expune
rului
Nici
tice
A vorbi ţi a scrie corect lată, bunăoară un verb ţindu-se pină şi in texte lui judeţean de educaţie nale a partidului, a Con­ cestora, şi la revoluţionare a lor bl bl io te cat
mobilizarea
limba patriei, limba suptă bizar : A VROI. încă as- dintre cele mai docte. Mai politică şi cultură socia­ gresului al IlI-lea al edu­ la realizarea sarcinilor e- zăr.
o dată cu laptele matern, pectul său sonor, căznit, mult : pină şl editurile, listă, a Comitetului ju­ caţiei politice şi culturii conomice ale judeţului. E q SPEC
nu este numai o chestiu­ scriţnit, în o poziţie cu care sint, de fapt, ultimele deţean de cultură şi edu­ socialiste şi aniversării a necesară în acelaşi timp, (ilA L. Li
ne de cultură ci, în pri­ spiritul eufonic al limbii filtre împotriva poluării caţie socialistă. Rezultate 40 de ani de la procla­ permanenţa în desfăşura­ tură din
mul rînd, o datorie patrio­ române, ne avertizează că limbii scrise, au o inexpli­ care au evidenţiat dărui­ marea Republicii, întreaga avut Ioc s
nedoreni
tică. Ea nu stă scrisă in ceva nu e tocmai in regu­ cabilă slăbiciune pentru rea şi competenţa instruc­ activitate cultural-educa- rea actului educaţional, prin cînt
legi ci in conştiinţe. Limba lă cu el. Şi, intr-adevăr, mizerabilul, indezirabilul A torilor, dar mai cu seamă tivă este chemată să con­ dezvoltarea mişcării artis­ venimenti
sebită î
care
să
e certificatul de continul- nu e. Una dintre revela­ VROI. Intr-un roman care a celor care, după orele tribuie mai eficient la tice de amatori transformarea viaţa pai
•foie ţi cartea noastră de ţiile pe care mi le-a prile­ mi-a apărut in urmă cu de producţie, au găsit ră­ formarea omului nou cu conducă la porului r
rinţa Na
identitate printre celelalte juit la vremea sa cursul vreo cincisprezece ani, gazul să urce treptele înalte calităţi moral-poli­ aşezămintelor de cultură dului ş
neamuri ale lumii. Cel că­ reputatului lingvist ţi dis- redactorul de carte, con­ scenei pentru a sluji fru­ tice, hotărît să-şi aducă în adevărate centre ale 40 de au
ruia îi este indiferentă vins probabil că mă co­ mosul artistic, a păstra întreaga contribuţie la în­ educaţiei politico, revo­ marea Uej
limba neamului său este, rectează, mi-a înlocuit ta­ nealterate tradiţiile fol­ făptuirea Programului par­ luţionare, patriotice. tacol au
coral o
in felul lui, un apatrid, un cit, oriunde a fost posi­ clorice, a exprima, prin tidului, la dezvoltarea ge­ dansul d
om fără drept de cetăţe­ bil de-a lungul celor 300 modalităţi specifice artei, nerală a patriei, ridicarea MINEL BODEA clubului
nie in nici o patrie. Sini de pagini, verbele A brigada
adevăruri bine cunoscute VREA şi A VOI cu A VROI. întreprin
taje tip I
dar ele fac parte dintre Am observai dezastrul abia dorn al i
cele care, oricit ar fi re­ după apariţia cărţii, cind, grupul c
petate, nu vor deveni nici­ tinsului nostru profesor fireşte, nu mai era nimic Umorul are totdeauna o tintă sin di ca tu
samblul
odată banalităţi. Ele se Dimitrie Macrea a fost de făcut. Am rămas im­ dansuri
impun afirmate iar şi iar, aceea că verbul A VROI presionat de asemenea mi­ C.S.H., 1
dacă nu din alt motiv, are statut de intrus in gală tenace, demnă de o — Dumneavoastră nu devin memorabili şi au o fel, cu atît mai meritorie, ale Fest
„Chitarei
măcar spre a le face cu­ limba română, intrucit a- cauză mai bună, şi con­ mai aveţi nevoie dc pre­ notă de originalitate şi mai plină de satisfacţie
noscute noilor genera(ii. ceasta nu cunoaşte decit sternat in faţa ideii de zentări, nici de introduceri specific naţional, atunci pentru public. Acesta este B CO?
scopul
Dar nu numai noile gene­ două verbe legitime, si­ neocolit că, pe temeiul a- ademenitoare. Deci: de ce îneîntarea, satisfacţia mea secretul comediilor melc. serviri
raţii trebuie să se pătrun­ nonime in aceeaşi sferă celui text, subscrisul în­ comedie ? sînt supreme. Aşa se-ntîm- — „Secretul lui Neme­ mărfurili
A
şi
VREA
dă de importanţa lor cl ţi semantică In : A limba vorbită suşi poate fi socotit de — De ce comedie ? De plă cu orice creator. sis" are un final deschis... încălţăm
VOI.
magazin i
noi e bine să ni le rea­ pină pe la începutul aces­ acum, oricind, unul dintre ce perseverez în acest gen — Ce fel de filin este şui Oraş
mintim din cind in cind, tui veac, se pare câ A promotorii aberantului verb. complex şi dificil ? Este fe­ „Secretul lui Nemesis" ? — ...care nu trebuie ex­ ganlzat.
noi, cei pe care rutina, Deci, după împrejurării lul meu dc-a mă manifesta, — O comedie. Satirică. plicat. Am lăsat explica­ ţ- - . sep
*ti ci
graba, delăsarea sau une­ VOI avea preponderenţă ori a VREA, ori A VOI. dc-a fi altfel decît sînt în Satira, dincolo de vehe­ ţia pe seama fiecărui 1>. -Ac p
ori chiar~ignoranţa ne de­ cel puţin in Muntenia. A- Niciodată insă A VROI. realitate. Nu pot rîde toa­ menţa atitudinii, are mai spectator, care a reuşit a respectiv
termină de atitea ori să mintiţi-vâ de domnul Coc, Intr-un raport la fel de tă ziua. îmi pun şi eu pro­ multă rigoare şi mai puţin desluşi aparenţa de esen­ baţi.
neglijăm acurateţea rosti­ cind aştepta trenul r ,,De discutabil, deşi de o cu bleme. Mă interesează tot divertisment. Rîsul poate ţă în povestirea cinema­ B EX<
rii româneşti. Este ţi moti­ ce nu vine ? VOI să vie !“, totul altă natură, stau şi ce se întîmplă în viaţă. Mă tografică. ganizare
vul pentru care, incă de Azi, probabil, domnul Goe sinonimele parţiale A informez şi-mi pun între­ — „Secretul lui Neme­ cale'* a *
la început, această rubri­ ar zice „VROI să vie I" SPUNE şi A ZICE. Dar bări, iau atitudine. Modul sis“ va răniînc un caz? doa* ai 1
meni
că şi-a propus să revină A VROI nu este insă decit despre acestea cu altă meu de-a întreba, de-a Interviu cu regizorul — Este o urmare, o coastă u
periodic la unele aspecte un produs al hibridizării ocazie. pune probleme, nu de a le Geo Saixescu continuare a comicului din o plăcui
ce privesc cultivarea lim­ semidocte dintre A VREA rezolva, formula mea ? „Secretul lui Bachus", o excursie
ned o ara,
bii. şi A VOI. Din păcate el RADU CIOBANU etapă în realizarea altor sebeş, <
i Umorul, comedia, .satira. Ilerculai
— Vă place rîsul ? fi exploziv, dar putem „secrete"... planificate („Se­ beta-Tui
rîde şi-n „interior", cretul lui Ianus" ar fi retur,
— Nu faci comedie por­
CRONICA LITERARĂ nind de la ideea . că dacă — Cum se întîmplă cînd primul, deconspirat), fil­ au fost
îl citim pe Caragialc ? me de atitudine, bazate pe roase
lumii îi place să rîdă tre­ sociali si
AUREL D. CÂMPEANU, „UMBRE PE ARGILĂ" buie s-o faci să şi rîdă. — Da, aşa. Rîzînd inte­ „antecedentele" mele în
rior, plăcerea estetică îmbinarea comicului liric
îmi place ca rîsul să aibă cu cel satiric. Dar pină
Recent, a apărut la Edi- Seamăn cu orice bulgăr „apă fără moarte". O un subiect. Rîzînd, neg şi este superioară. Nu mai la un alt „secret", o că­
tura „Emirieseu" volumul de pămînt/ Am să pun în poezie plină de sentimente afirm. Risul are totdeauna rîzi ţinîndu-te cu mîinile lătorie de neuitat într-un Cii
de versuri „Umbre pe ar­ palmă inima, drept far/ calde şi alese este „Scri­ o ţintă. de burtă, eşti o conştiin­ serial tv., pe care o pro­
gilă" semnat de poetul Să vedeţi că am rămas soare către Mama" din — Sînteţi umorist de ţă socială care rîde. mit spectatorilor şi tele­
Aurel D. Câmpeanu. Con­ stejar". care cităm : „De departe circumstanţă sau de voca­ — Care este situaţia spectatorilor, în compania DEVA
ceput în două capitole : Al doilea capitol, „Trifoi tare/ Ochii tăi mă cheamă/ ţie ? binelui şi răului în filmele unor tineri, a umorului, mesls
lui Bai
„Cuvintele memoriei" si şi magheran", este cel care Sînt străin in lume/ Fără — Umorul, umorul cu a- dumneavoastră ? poeziei şi muzicii, spre în- H U N E I
„Trifoi si magheran", poe­ dă adevărata lumină a tine mamă/ Am să vin a- dresă, există in mine. Umo­ — Chiar aşa şi-a intitu­ lîlniren cu trecutul isto­ Scatiu
(Moder
tul reuşeşte în mare parte volumului, cuprinzînd poe. casă/ Or-ice-ar fi să fie/ ristul, dacă nu se naşte, lat cineva o cronică. Sînt ric şi România de azi, în * no
să ne transmită crezul me de un limpede fior li­ Nici o depărtare/ Nu-i o atunci nici nu se mai face. forţe egale. Se-nfruntă, în perspectiva României de n
fiorul, sentimentul înălţă­ ric. Poetul nu se poate veşnicie". Beneficiind de numele unui principiu, mîine. ţ .idăr;
tor ee-1 încearcă atunci vedea despărţit de cărările două secvenţe de atestare — Sînteti un umorist fe­ luptă acerb, dar cu arme Şapte v
cind priveşte dinspre şi poetică din partea a doi ricit ? la fel de puternice (inte­ — Vă mulţumesc. Vă fraţi (
„Autol:
sale dragi din Ardeal. îşi ligenţă, forţă de convin­ aşteptăm.
înspre păinîntul patriei critici de marcă — Lau- — Dacă atracţia mea brie);
exprimă dorinţa de a le gere. perseverenţă), iar
Aceste „Umbre pe argi­ renţiu Ulici şi Al. Piru — spre umor se-ntîlne.ştc cu rea); l
ciuta, de a fi mereu lingă victoria binelui este, ast­ GHEORGHE POGAN Chirlţa
lă" nu sint altceva dccît poetul Aurel D. Câmpeanu dorinţa publicului, atunci CAN :
locurile fierbinţi şi fru­
semne alese de iubire pen- a reuşit să unească între cazul meu este unul feri­ (Lucea
moase ale vieţii. Poetul
,ti'U vatra neamului Poe­ - eoperţi probabil cea mai cit. Primirea favorabilă Sept eu
se vede mei eu chemat, îşi COLOCVIILE DE TOAMNĂ ALE A NI NC
tul se vrea mereu aproape - izbutită carte a sa. făcută filmelor mele este (Mujic
de plaiurile Ardealului şi cere dreptul de-a ajunge un caz şi mai fericit, iar Felix
acolo unde-i este dorul CENACLULUI „FLACĂRA" DIN HUNEDOARA
chiar ne spune într-un M1RON TIC dacă peste ani eroii mei I-IJ (1
vers „Ce-i mai flămînd de „Dă-mi o punte, să mă In contextul manifestărilor In partea a doua a mani­ Probi e
ua ro
tine port în trup". In nit mu/ în cel . mai aprins prilejuite de „Zilele bibliote­ festării a avut loc un recital Dru nu
poem, privindu-şi pămîn- sărut" aşa cum ne spune cii municipale“. Clubul Slde- din creaţia literară a mem­ Alo a
brilor
cenaclului
din
Hunedoara
tul drag, poetul se întrea­ în poazia „Punte". în poe­ „STELELE CETAJII" rurgistul „Colocviile de toam­ a şl a invitaţilor lor, „Flacăra“ (Pairi
scriitori
găzduit
Domn
bă : „Sint bătrîn sau lî- zia „Oaspetele Mureşului" nă ale cenaclului Flacăra“, din cenaclul ¿Lucian Illaga® de ci
năr ? Nu mai ştiu ce sini/ poetul vede acest rîu ca o manifestare ce s-a constituit (Hunedoara) şi „Ritmuri“ llustr'
într-un omagiu adus Confe­ (Deva). Au citit loan Marchi­ oi mp
Festivalul interjudeţenn de muzică uşoară „Ste­ rinţei Naţionale a partidului. tan, ioana Precup-Sztbo, O- Sînt
lele cetăţii", organizat de Comitetul judeţean Hune­ Lucrările colocviului au fost vidiu Marius Zotoiu, loan Loz:
Traian
(Mim
ÎN LIBRARII Meridiane. Pagini consa­ doara al U.T.C. şi Clubul tineretului Deva, s-a im­ conduse de preşedintele Dinorel Kadu Igna, Ni colac M. Isac, din l
Cornelia Da vid, Viorel I.ucaol
ce­
Stânciulescu,
crate picturii, sculpturii pus în rîndul iubitorilor de muzică uşoară, în spe­ naclului „Flacăra“ al scriito­ (cenaclul „Flacăra“), Virgiliu CHEI
Hunedoara,
care,
• Nicolao 1 .otreanu şi arhitecturii, descrierea cial al tinerilor, ca o manifestare de real interes, rilor din problema intimei Vera, Ovidiu Băjan, Dumitru soare
abordînd
(ce­
Călin
Burduja,
Anişoara
„Conştientizarea politică. unor capodopere de artă. extrem de îndrăgită, apreciată nu numai în judeţ dependenţe dintre om şi cu- naclul „Lucian Blaga“), Ema-
Editura politică, Volumul • Radu Theodoru, Stră­ ci şi în afara lui. Ediţia- din acest an, a VIII-a, inte­ vînt a uncorat-o în univer­ noil Constantin, Mariana Pâri-
lite­
cuprinde articole purtînd moşii (voi. I -11), Editura grată Săptămînii cultural-educative „Cetate nouă în sul specific al creaţiei edito­ (laru, Daniel Marian, Dumitru ;
in
Danie­
Tuhuţ,
Andrei
Caucar,
„avanpremieră
rare.
generice ca : „Influenţare Albatros. Romanul aduce sărbătoare", va reuni — după cum ne-a relatat tova­ rială“, poetul Neculai Chirica la Drăghia (cenaclul „Kit­ |V
socială şi manipulare po­ în atenţie perioade ale răşul Rudei Costea, directorul instituţiei devene or­ a recitat cîtcva din poemele muri“).
volumul
litică", „Procese de con­ dramaticei istorii a po­ ganizatoare, un om dăruit muncii cultural-educative cuprinse de în apariţie, său în Un moment aparte l-a con­
soncte-
curs
Pot
ştientizare", „Valorizarea porului nostru. şi artistice desfăşurate în rîndul tinerilor —• 47 de replică ale cuvîntuîui româ­ stituit prezenţa actorului a- perat
mator, Petre Sanduţ, din for­
socială -a proceselor de • Alexandru Davilla, concurenţi din judeţele Harghita, Mureş, Sibiu, Să­ nesc la traducerea sonetelor maţia de teatru poetic a Ca­ ca o
conştientizare" ş.a. Vlaicu Vodă, Editura Ion laj, Teleorman, Dolj, Constanţa, Brăila, Argeş, Olt, shakespeareene, anterior rea­ sei de cultură Hunedoara, mea
lizată. Dintr-o perspectivă ine­
• George Uscătescu. On­ Creangă. Gorj, Bihor, Neamţ, Vilcea, Tulcea, Braşov, Botoşani, dită a utilizării cuvîntuîui care, printr-o interpretare pent.i
tologia culturii, Editura creator, Valeriu Bârgău a sensibilă, a reuşit să sugereze a an
• A.P. Cehov. Opere Dîmboviţa, Hunedoara şi municipiul Bucureşti. atmosfera proprie liricii ba- mul.
ştiinţifică şi enciclopedică. argumentat cu mijloacele cri- covicne. Cu acordurile chi­ pre­
voi. U (schiţe şi povestiri). Manifestarea se va bucura, de asemenea, de par­ Licului literar sintagma : „Dacă
Lucrarea cuprinde texte tarei sale, Daniel Dănllâ a feri
Editura Univers. ticiparea unor prestigioşi invitaţi, între care compo­ personaj nu e, roman nu e‘\ creat fundalul adecvat dis­ izoh
filozofice cu larg ecou în Prin cuvîntul spontan al poe­ cursului poetic. Apropierea lor
• Julcs Verne, Un bilet zitorii Petre Magdin şi Valerian Mareş, poetul Dan ziilor sale, Eugen Evu a reu­
viaţa culturală europea­ dintre cuvînt şl sunet a fost can
de loterie. Farul de la ca­ şit să afirme, o dală mai
nă referitoare la pro­ Verona, Îndrăgiţii interpreţi Ştefan Hruşcă şi Vasile mult, valoarea creaţiei lite­ Ipostaziată, în final, prin des­ dev
pătul lumii (9), Prichindel chiderea către culoarea-lma- ore.
bleme de teoria culturii Şeicaru, care vor face parte, de altfel, şi din juriul rare hunedorene. Vorbind glno oferită de expoziţia pic­
(.38), Editura Ion Creangă. de-
şi estetică. festivalului, proL Andrei Partoş de la revista „Săptă­ despre o „etică u cuvîntuîui“, toriţe! Gabriela Brănescu, Te.
• Ovidiu Drimba. Isto­ • Edmond Nicolau, Ma­ mâna culturală a Capitalei". Victor Isac o conturat prin­ membră a cenaclului „Flacă- vo
cipalele atitudini axiologice ra“. Definimlu-sc drept o ge­
ria culturii şi civilizaţiei nualul inginerului electro­ Aşadar, azi şi mîine, în cadrul a patru specta­ proprii creaţiei literare. neroasă întllnire a publicului <) •
în'
(voi. II), Editura ştiinţi­ nist, (Radiotehnică), Edi­ cole găzduite de Casa de cultură din Deva, vom fi Trecerea dc la Imaginca- hunedorean cu poezia, mu­ lat
la
tmaginca-sunet
a
fică şi enciclopedică. Sînt tura Tehnică. martorii unui concurs de muzică uşoară reunind in­ cuvînt mijlocită de membrii zica ş! pictura, colocviile
fost
incluse studii abordînd terpreţi cu certe calităţi vocale. Celor mai buni le vor grupului vocal-Instrumental „Flacărei“ se integrează afir­ în
de
momentelor
şirul
particularităţi ale culturii MARIA BESOIU, fi atribuite de organizatori mult rîvnitele trofee „Canon®, care a îneîntat pu­ mare a culturii hunedo­
şi civilizaţiei medievale. responsabilul Librăriei „Stelele cetăţii". blicul auditor prin înalta sen­ rene. r
originali­
sibilitate
artistică,
• A. F. Baconski, Iti- „Ovid Densusianu" tatea textelor şi a aranja­
nerarii plastice. Editura Deva mentului muzical. D. STRAIAN