Page 95 - Drumul_socialismului_1987_11

9 341 • SÎMBĂTĂ, 28 NOIEMBRIE 1987

„Rolul sistemului unitar
de informare tehnico-ştiin-
Mereu în linia intii ţifică în informarea şi
documentarea cadrelor teh-
nico-inginereşti şi a spe(
Dacă luăm numai cel nimale şl alte produse
ciali.ştilor" a fost tema
TINE IUI peste 20 de ani de cind agroalimentare la fondai unei reuniuni desfăşurate
II. Comite- munceşte ca mecanizator, de stal completează pro­
al I.M.C. din care mai mult de un filul comunist al acestui la Palatul culturii din
•or ar o cu Deva, în organizarea Bi­
iţcanâ, a deceniu ca şef de secţie vrednic concetăţean al bliotecii judeţene, cu spri­
aminul de de mecanizare, avem deja nostru.
, 1 al S11- un prim şi solid argument ...Şi totuşi, marea pasiu­ îndatorire primordială a fiecărui jinul Comitetului jude­
dmi ni st ra­ ţean de cultură şi educa­
ia) o reu- in susţinerea afirmaţiei că ne a vieţii lui, cele mai
Itural-edu- maistrul ioan Achim, de mari satisfacţii, Ioan Achim om al muncii, a fiecărui cetăţean ţie socialistă, Consiliului
ul acţiunii la Hărău, este unul dintre le-a cunoscut în profesia judeţean al sindicatelor şi
naţiile sale Comisiei judeţene a ingi­
>â. Cu i-n- cei mai destoinici şi pri­ de mecanizator, in munca
ur mă rito cepuţi meseriaşi din ca­ sa care începe zilnic dis- (Urmare din pag. 1) aprinse ziua în amiaza Contoare oprite în drep­ nerilor şi tehnicienilor.
procuro- drul S.M.A. Deva. Dar pe de-dimineaţă şi de cele Tema pusă în dezbatere a
Petruţ şi mare. Vom interveni pen­ tul economiilor am gă­ relevat preocupările co­
odien La­ lingă calităţile profesiona­ mal multe ori se încheie 2 (preşedinte Ioan Şandru), tru a soluţiona şi această sit şi în unităţile de ali­
le, dovedite ani la rind tirziu in noapte. Şi as­ nr. 6 (preşedinte Ionel Dră- problemă — arăta Bela mentaţie publică „Bucura", misiilor inginerilor şi teli-ţ
in bătăliile recoltelor — tăzi, ca şef de secţie, se gănescu), de la care aflăm: nicienilor din judeţul nos-
tí. OM/\- a Naghi, preşedintele aso­ „Galeşul", „Retezatul",
a de cul- cind, indiferent că iost urcă la volanul tractorului — Noi am putea face ciaţiei. „Rotiserie" şi altele.
doara a simplu mecanizator sau cu aceeaşi bucurie şl mun­ economii mai mari la în continuare am tre­
•olul ,,Ifu- maistru, şef de secţie, s-a ceşte cu plugul in brazdă consumul de energie elec­ — Şi cetăţenii Haţegu­
faptă şi evidenţiat prin dăruire şi sau cu semănătoarea, a- cut prin unităţi comer­ lui sînt pe deplin con­
iedicat e- trică. Dar ne lovim de o ciale şi prestatoare de ser­ ştienţi de necesitatea im­ Rolul sistemului
e o deo- răspundere depline în lături de oamenii pe care-i greutate; nu putem insta­ vicii, prin birourile unor
iñtate în muncă, grija ţaţă de par­ conduce. la automate pe casele scă­ perioasă a economisirii e-
i şl |>0- cul de utilaje din dotarea ,,lar grija pe care o instituţii din oraş La nergiei electrice — sub­ unitar
— Confe- rilor, deoarece nu se gă­ biroul C.P.A.D.M., la cele
a parti- secţiei, spirit organizatoric avut-o mereu pentru uti­ sesc în comerţ. ale cooperativelor meşteşu­ linia tovarăşul Gheorghe
ersarea a — comunistul Ioan Achim lajele pe care a lucrat — — Cu părere de rău tre­ Popescu, vicepreşedinte al
la procia- dovedeşte mereu, prin ceea menţiona Ing. Inocenţiu găreşti „Retezatul" .şi „Ila- biroului executiv al Con­ de informare
I. Î11 spec- buie să arăt că in unele ţegana" nu am găsit nici
t : crupul ce iace, un dezvoltat spirit Tetea, directorul S.M.A. blocuri din asociaţia nr. un bec aprins. La poştă, siliului popular orăşe­
L.C.R.S.H., revoluţionar, preocupare Deva — s-a extins acum 3, al cărei preşedinte sînt, doar la ghişeele unde se nesc. Cum aţi putut con­ tehnico-ştiinţifică
etate al pentru bunul mers al tre­ asupra întregului parc din stata, la locurile lor de
rurfiistul“, burilor obşteşti. Li­ mai avem cetăţeni, mai lucra cu mandate poştale,
fi de Ia dotarea secţiei. Astăzi, cu seamă în blocurile D 5 cu bani, ardeau tuburi de muncă, în casele lor, ener­
de tri co- - intr-adevăr, ca mem­ na din caracteristicile co­ şi D (5, care ţin becurile neon, care, deşi de consu­ gia electrică este folosită
msul mo- bru al comitetului comu­ lectivului de mecanizatori cu maximă chibzuinţă, se
e cultură, muri mai mici, asigurau tru în afirmarea ştiin­
meral al nal de partid - sublinia din secţia Hărău este condiţii corespunzătoare previn orice căi de risipă. ţei şi tehnologiei hunedo-
ătate, an- Ioan Lăcătuş, secretarul preocuparea permanentă pentru servirea publicu­ cu rene (comunicare susţi­
itece şi comitetului — comunistul pentru buna întreţinere a Acţiuni, măsuri, Vom încheia luna nută de ing. Gheorghe
¡ana** «1 lui. economii.
laureate Ioan Achim nu se rezumă tractoarelor şi maşinilor pe iniţiative Mihai), rolul informării şi
naţional doar să-şi realizeze cit care muncesc, pentru e- documentării în introdu-;
tiiei“. mai temeinic sarcinile pro­ conomisirea combustibililor PETROŞANI tehnic
fesionale, deşi munca me­ şl lubrilianţilor, recupera­ • Ca urmarea intensifi­ Stadiul actualelor realizări cerea progresului
LA. In (Andrei Mosu, şef sector
nai bune canizatorilor pe ogoare, rea şi recondiţionarea pie­ cării acţiunilor de montare
uneri a se ştie, nu prea cunoaşte selor şi subansamblurifor a limitatoarelor de mers (Urmare din pag. 1} dusă de sing. Ionel Poe- la Institutul Naţional de
;>nul de Informare .şi Documentare
1 cadrul pauze. El îşi găseşte timp relolosibile". în gol Ia I.P.S.R.U.E.E.M. naru. O atenţie deosebită Bucureşti) şi al progre­
ilia** orn- să participe la activităţile ...Meseriaş de elită, bun şi I.U.M., precum şi a a- de conducătorul nostru pentru recuperarea meta­
ost reor- obşteşti, contribuind dese­ organizator al activităţii Plicării altor iniţiative e- iubit, tovarăşul Nicolae sului tehnic în construc­
s-a efec- ori din plin la Înfăptuirea colectivului în fruntea că­ ficiente la U.E. Paroşeni, Ceauşescu. Preocupări in­ lului din resurse secunda­ ţii (dr. ing. Al. Pop), po­
r * N uului re (şlam de furnal) ma­ sibilităţi de documentare
Ilţă- unor lucrări de interes ruia se află, vrednic gos­ I.A.C.M.M., I.M. Vulcan tense pentru utilizarea cu
iv • Şi, cetăţenesc. Astfel, multe podar şi cetăţean al loca­ (interzicerea utilizării e- maximă eficienţă a con- nifestă muncitorii clin e- din literatura de brevete
tru bar­ chipele lui Ilie Sicoe, Ioan
din obiectivele construite lităţii in care trăieşte, co­ ncrgici electrice Ia încăl­ casoarelor, ciururilor, ali­ (ing. Ştefan Oană), ten­
in comuna noastră în ul­ munistul Ioan Achim esfe zirea unor spaţii, extinde­ Rotaru, Nicolae Găgăuţă, dinţe moderne în infor-
iu or­ timii ani poartă şi am­ un destoinic şi statornic rea iluminatului natural, mentatoarelor şi dozatoa­ ei reuşind să obţină su­ maiizarea proceselor de
ei sindi- prenta muncii şi hărniciei lucrător al ogoarelor hune. înlocuirea motoarelor de relor dovedesc zi de zi plimentar, în fiecare lună, documentare (ing. Doina
•V Hune- muncitorii tehnologi Bă-
«.de oa- iui. Iar laptul că, în cali­ dorene, aflat mereu în li­ puteri mari cu altele de peste 100 tone de metal Oancea, Biblioteca Cen­
din a- tatea de locuitor al satu­ nia intii a muncii. puteri mai mici ş.a.) con­ iuţ Beneş, Iosif Sebestyen, numai din recuperări. Cu trală de Stat Bucureşti),
efectuat lui, de gospodar, contrac­ sumul ia vîrful de sarcină Dionisie Caniş şi electri­ informarea de brevete —
teresantă rezultate bune în scăderea
;cul llu- tează şi predă mereu a- MIRCEA LEPADATU a scăzut cu 1,23 MW. cienii din formaţia con- conţinutului de fier în ca sursă de informare
, Curan­ ştiinţifică (ing. Venera Lim-
ţii, Băile sterilul final (sub 10,5 la
a. Dro- bidis, Oficiul de Stat pen­
:rin şl sută cît este maximum ad­ tru Invenţii şi Mărci Bu­
prilej mis) se înscriu şi cei ce
e nu me­ muncesc la separarea mag­ cureşti). Proiecte ale a-
diu anii nului editorial 1988 au
netică, unde şeful de bri­
fost relevate de Paul Ior-
gadă, ing. Tibi Ghilca, îi dănescu (Editura tehnică
remarca, pentru hărnicie, Bucureşti), iar prof. Mioa­
pe operatorii din echipe­ ra Costina.ş, şef lucrări
le conduse de Ioan Lăză- ing. Iosif Bilek, lector
roni, Gheorghe Buduhală, .univ. dr. Maksay Ştefan,
I Iul Ne- Ioan Mocanu şi Viorel Ma­ ing. Adriana Singer, conf.
Fa moina ci ar. univ. dr. ing. Ion Mirită,
1 (Arta) i
Táñase Sînt fapte care dovedesc prof. Maria Razba şi ing.
Ie Ml că, pentru întregul colec­ Al. Teodor au avut in­
Marele tiv al Uzinei de prepara­ tervenţii privind locul şi
R); rolul sistemului informa­
iută re Toliuc, actualul stadiu
w . ani : al realizărilor obţinute în ţional în conducerea pro­
ru şapte ceselor economice, în pro­
Acţiunea producţie reprezintă bor­
Noiom- na de început a unui nou gresul uman, în cercetare,
(Uni- în integrarea învăţămîn-
Cucoana Oţel la Deva. Foşti oţ<* lari hunciiorcni, oamenii din echipa condusă de Mireea Miunich, maistru şef de drum, spre noi rezultate. tului cu producţia, în re­
; VIJL- schimb Petru (¿roza, acum plămădesc materia incandescentă iu noua turnătorie de la I.ILS.K.U.M. Deva.
ii oa p te Foto NICOLAE GHEORGHIU superioare. laţiile dintre biblioteci.
,ONi:.\ :
nerul) ;
i mandra „Practic, sublinia tova­ nivelul calitativ cerut,
UCANI: Un larg activ este antrenat la materializarea
• seriile răşa Ana Maria Ticuşan. precum şi a tuturor lucră­
BRAD : secretarul comitetului co­ rilor agricole, asigurarea
e (Stea- muna! de partid Ilia, ne
A.ŞT1F : concluziilor discuţiilor individuale condiţiilor necesare unei
torle o aflăm intr-una din cele bune activităţi din zoo­
Abumca mai importante etape ale
IU-BAI r rative în viaţă a tuturor .Acest lucru a dat posibi- nei. Dintr-o atare per­ muncă a comitetului co­ tehnie în perioada de sta-
•a (Casa activităţii dedicate discu­ propunerilor. De altfel, o litatea finalizării eficiente spectivă, în aceste zile se munal de partid. Numărul bulaţie.
[ AŢl-;r. : ţiilor individuale — mate­
ri rle rializarea concluziilor. Des­ bună parte dintre acestea a propunerilor şi conclu­ acţionează împreună cu mare de comunişti care Trebuie‘spus însă că în
BRAZI : au fost deja materiali­ ziilor discuţiilor indivi­ conducerile colective ale au primit sarcini în a- activitatea organelor şi
nă tra- făşurăm o intensă activi­ şi ceastă direcţie, antrena­ organizaţiilor de partid de
Diieiui tate în această direcţie, zate, reuşindu-se mobili­ duale din munca organi­ I.T.A., T. A.G.C.M.
: Omni comitetul comunal de zarea şi participarea mai zaţiilor de bază de la U.J. Coop. pentru perfec­ rea unui larg activ, din aici pentru materializarea
umina); toate domeniile de activi- concluziilor discuţiilor in­
e fără partid, cele 24 organizaţii largă a locuitorilor co­ brigăzile 1 şi 2 a C.A.P. ţionarea transportului au­ tate, urmărirea strictă a
de bază antrenînd serioase munei la lucrările agri­ Ilia, brigada Săcămaş, co­ to, urgentarea şi finali­ felului în care se acţio­ dividuale s-au manifestat
forţe in vederea punerii cole şi din zootehnie, spo­ loanele I.T.A. şi U.M.T.C.F.. zarea lucrărilor la blocu­ şi unele deficienţe. Ele au -
nează şi exigenţa manifes­
in practică a tuturor pro­ rirea contribuţiei lor la C.L.F. si Ocolul silvic, rile de locuinţe de pe ra­ tată faţă de felul în care constituit obiectul unei
punerilor reieşite din dia. realizarea * fondului de staţia C.F.R. ş.a. za comunei, asigurarea se finalizează fiecare ac­ recente analize a comite^
logul cu c i peşti’ 900 de stat şi buna gospodărire a ţiune dovedesc acest lu­ tului comunal de partid,
comunişti din comună. celor 9 sate ale comunei, cru. De altfel, din discu­ stabilindu-se cu acest prî-
•şi lem- Ele vizează o largă gamă întărirea vieţii interne de VIATA DE PARTID ţiile avute aici cu coope­ lej o seamă de măsuri şl
a 1 nai­
ce. v ce­ de aspecte ale activităţii organizaţie şi disciplinei ratori, cadre de conduce­ răspunderi concrete, care
cal dă economice, sociale şi cul­ de partid, creşterea cali­ re, specialişti, a reieşit să conducă Ia îmbunătăţi­
ieri nadă tural-educative, cu termene O atenţie deosebită s-a fondului de marfă necesar rea întregii activităţi. Men­
1 ii mai tăţii activităţii politico- acordat şi se acordă pro­ perioadei de iarnă etc. cu claritate necesitatea şi
cădea scadente în prezent, dar ideologice şi cultural-edu­ hotărîrea' de a se acţio­ ţionăm, între altele, în»
e sub şi în perspectiva apropia­ important punerilor ce vizează com­ Dar, după cum este şi na ferm pentru îmbună­ tărirea răspunderii în itrJ
care cative etc. Un petenta unor organisme firesc, pentru activitatea
i came- tă. Tocmai de aceea, cău­ număr de organizaţii de prezentă şi de perspectivă tăţirea muncii şi creşte­ mărirea pînă la finalizare
Izolat, tăm şă ne organizăm cît bază, îndeaproape spriji­ judeţene. Ele au fost rea contribuţiei membrilor a fiecărei probleme, im»
pă vor înaintate unor instituţii şi a organelor şi organiza­
1 24 de mai bine, să folosim mai nite de membrii comitetu­ ţiilor de partid din comu­ de partid la înlăturarea plicarea mai eficientă a
fia mo- eficient importantul po­ lui comunal de partid care întreprinderi cu activitate cauzelor care au dus la tuturor factorilor cu atri-j
vest. la navei judeţean, comi­ na Ilia, concluziile discu­ a- buţii de la nivelul comu­
minime tenţial de acţiune de care au fost repartizaţi şi răs­ ţiilor individuale oferă diminuarea producţiilor
tre 4 şl dispunem". pund de activitatea aces­ tetul comunal de partid noi direcţii de acţiune în gricole, participarea incon­ nei, atragerea unui mai
maxime tora, au urmărit finaliza­ urmărind ca, într-o strîn- secventă a cetăţenilor la larg activ la rezolvarea
le. Tzo- In această complexă şi să conlucrare cu acestea, care determinant este e-
importantă muncă s-a rea la termenele stabilite fortul propriu, capacitatea fondul de stat, la buna gos­ problemelor, creşterea exi­
ele să fie materializate la
pornit de la stabilirea cu a măsurilor şi sarcinilor de cuprindere şi soluţio­ podărire a satelor ş.a. La genţei faţă de calitatea
termenele stabilite, în
claritate a competenţe­ încredinţate, întronarea nare la Un înalt nivel de nivelul comunei acestea au muncii fiecărui membru
lor, a măsurilor şi răs­ unui spirit responsabil şi conformitate cu cerinţele eficienţă a tuturor pro­ devenit domenii prioritare, de partid.
punderilor concrete ne­ de angajare în activitatea şi realităţile activităţii e- blemelor. Acest aspect este acum acţionîndu-se ferm
cesare transpunerii ope­ de zi cu zi a oamenilor. conomico-sociale a comu­ definitoriu pentru întreaga pentru finalizarea lor la VALENTIN NEAGU