Page 98 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 98
'og. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI f
Posibilităţile de creştere a recoltei să fie deplin valorificate! espre elevii Şcolii ge malelor şi, totodată, rea
D nerale cu 10 clase lizarea autoaprovizionării
Cultura cartofului are o strădanie. Ferma legumi tru amplasarea judicioasă calitate la întreţinere şi din Beriu am mal cu produsele agricole ne v m *.
pondere importantă în în colă a S.C.P.P. Geoagiu. a culturii, f)e terenuri cu la combaterea bolilor şi consemnat in cadrul ru cesare pentru cantina şco
făptuirea programului pri cooperativele agricole de posibilităţi de irigare. Te dăunătorilor. bricii agrare din ziarul lii. De pildă, in acest an
vind autoconducerea şi au- producţie din Hărău, Lă- renurile respective trebuie Ţinîndu-se seama de nostru. Nu o dată, in ne-am asigurat de pe lo
toaprovizionarea teritoria puşnic, Haţeg şi altele au ogorîte şi fertilizate în faptul că respectarea teh timpul documentărilor e- tul nostru şcolar întreg ne s!rBaI
ţia a ?
lă, judeţul nostru dispU- realizat producţii superi întregime, cu cel puţin 40 nologiei cartofilor depinde lectuate in comuna a- cesarul de roşii, rădăci- cui tu mi
nînd dc condiţii pedocli oare la hectar. Dimpotri tone îngrăşăminte organice în măsură hotărîtoare de mintită, ¡-am întilnit, in noase, ardei şi o mare ni unici p
matice favorabile obţinerii vă, acolo unde nu s-a acor la hectar, iar sămînţa să activitatea specialiştilor şi frunte cu inimoşii lor das parte din cantitatea ne ferit, vi
predată
unor producţii ridicate şi dat suficientă atenţie cul fie din soiurile ce se po a mecanizatorilor, consfă căli, participind, alături cesară de cartofi şi var tistică <
stabile. Pornind de la a- turii respective, producţii trivesc cel mai bine con tuirea a subliniat rolul e- de cooperatorii de la uni ză. Din recolta de prune g c n c r i
cestc considerente, consfă le au fost mult sub posi diţiilor pedoclimatice. în senţinl al acestora în rea tăţile agricole din satele am făcut gemuri şi com tă toam
frumoas.
tuirea ce a avut loc recent, bilităţi şi sarcinile dc plan această ordine de idei. or- lizarea de recolte superi Beriului, la stringerea roa poturi. De asemenea, în loare şi
la care au participat ingi oare. delor cimpului, la întreţi gospodăria anexă creş moment«
neri şefi din unităţile cul Deoarece specialiştii sînt nerea culturilor, în ferme tem şi rulăm anual intre zicale ş
ti ce su s
tivatoare de cartofi, pre PE MARGINEA CONSFĂTUIRII JUDEŢENE cci care răspund de fie le zootehnice, la alte lu 15-20 de porci, care ne lorii ca?
şedinţi şi ingineri şefi ai care lucrare, atit sub as crări din campanii. Şi, de asigură carnea pentru elevi ai
nr. 8 şi
consiliilor unice agroin PRIVIND CULTURA CARTOFULUI pect calitativ, cit si al e- liecare dată, iapt evi cantina şcolii la un preţ curilor
dustriale directori ai sta pocii in care se efectuea denţiat deseori de condu convenabil. Procedind in (\l\S.l\
ţiunilor de mecanizare a ză, aceştia au datoria dc cerile comunei şi coope acest mod, reuşim să asi E5 i’A
agriculturii, cadre de con stabilite. Asemenea situa ganele de specialitate nu mare răspundere de a-şi rativelor agricole, ei s-au gurăm trei mese consis la încep
pînă în
ducere din I.A.S. şi din ţii s-au întilnit la coope datoria să asigure în în ridica continuu nivelul dovedit un sprijin real tente şi două suplimente Şarm»/O}
alte unităţi ce-şi desfăşoa rativele agricole de pro tregime sămînţa necesară pregătirii profesionale pen şi binevenit pentru lucră pe zi pentru cei apro la fond»
ră activitatea în agricul ducţie, din Cinci.ş, Ghelari, şi să acorde maximum de tru a cunoaşte şi a aplica torii ogoarelor. ximativ 50 de elevi din in re 1 500
cel de
tură, a analizat într-un Sîrbi, Vaţa de Jos, Pui. atenţie evitării oricăror cele mai noi cuceriri ale Dacă astăzi scriem din ternatul şcolii noastre. Me şi de oi
pronunţat spirit critic şi Sălciva. Peşteana ş.a. pierderi din cantităţile de şti iniei şi tehnicii agrico nou despre elevii din Be ritul este desigur şi al ce ne, 115
autocritic rezultatele înre în baza analizei temei cartofi puse lq păstrare. le. riu, o facem pentru a sub- lor trei lemei care asigură alte pi
provenit«
gistrate în acest an şi a nice întreprinse, consfătui Pămîntul se cere bine Participanţii la consfă riile poj
stabilit măsuri pentru ca rea judeţeană a relevat că mărunţit, fără denivelări, tuirea judeţeană s-au an
în 1988 să se obţină pro din neajunsurile manifes iar tuberculii vor fi plan gajat să transpună in via Micii gospodari SCKIITO
ş
limba
ducţii superioare la cul tate în 1987 trebuie să se taţi cînd temperatura din ţă învăţămintele desprinse mână 0
tura cartofilor. Consfătui tragă maximum de învă sol ajunge la 5—G grade. din dezbaterile acesteia şi Valentin
rea a subliniat că acolo ţăminte, în scopul reali Ia adîncime de 8—10 cm. să acţioneze cu răspunde din Beriu Liceul „
unde s-a acţionat cu res zării în întregime a sar Sămînţa să fie calibrată, re pentru a obţine recolte nizat o
tîlnire ci
ponsabilitate, unde cadre cinilor la fondul de stat regiînd maşinile, de plan superioare de cartofi în Ciobanu.
le dc specialitate, toţi fac şi a programului de aulo- tat în aşa fel incit să se anul viitor, la nivelul pre rea, la
torii au muncit cu liotă- aprovizionarc. In acest asigure 55 000—G0 000 cui vederilor planului şi al linia modul în care con pregătirea şi servirea min- pat ni
prof. I)
rîrca do a pune în valoa sens, s-a subliniat că tre buri la hectar. Bilonnele bazei tehnice asigurate. ducerea şcolii, întregul co cării în fiecare zi, adică prezenta
re toate rezervele, rezul buie să se acţioneze cu trebuie bine trasate pentru lectiv de cadre didactice al bucătăresei Eleonora îndrăgiţi
tatele au răsplătit această mai multă fermitate pen- a se putea face lucrări de TRAIAN BONDOR se străduieşte şi reuşeşte Samoilescu, al Aureliei „Arhipel
dialog e
să traducă in Iapt unul Me şi Irinei Nicula. nlmat i
'•~'*e aut
din dezideratele majore Să nu se înţeleagă însă oase
Producţii sporite puse de conducerea parti că prinşi cu munca in mai
dului, de tovarăşul Nicolae cîmp şi in gospodăria a- a avut
„Sargeţh
Ceauşescu, secretarul ge nexă ori pe terenurile coo
(Urmare din pag. 1) La rezultatele pozitive neral al partidului, şcolii perativei agricole din co
obţinute în acest an de româneşti : împletirea or mună, elevii din Beriu
judicioasă organizare a brigada de producţie Min
lucrului pe schimburi şi tia, din cadrul Carierei ganică a invăţămintului lasă pe planul doi învă
ţătura şi celelalte activi
îmbunătăţirea sub toate miniere Veţel-Mintia, şi-a teoretic cu practica.
Cum şcoala despre care tăţi cultural-educative. Dim
aspectele a disciplinei de adus contribuţia întregul vorbim funcţionează in potrivă, ei învaţă cu sîrg
DEVA
producţie. colectiv, din rîndul căruia mediul rural, este firesc şi cu bune rezultate. O mesis (1
în acelaşi timp, organi se evidenţiază, între alţii. ca, o dată cu noţiunile de dovadă este şi faptul că lui . *rb
zaţia de partid şi condu Ileana Gican, Ion Co- cultură generală, elevilor in anul şcolar precedent, II UE ¿'DC
cerea brigăzii, cu spriji drea, Constantin Dumj- să li se îmbogăţească, să aici nu s-a înregistrat nici Scatiu
(Modern
nul conducerilor carierei traşcu, Vladimir Rusu, Pe li se consolideze cunoş un repetent, iar in acesf Şarpe
şi Centralei minereurilor tru Ştefan, Eugenia Buşe, Tarzan
din
domeniul
a- an media notelor efin cata
tinţele
Deva, s-au preocupat de Eugenia Sabău — exemple griculturii, deprinderile de loage este ridicată, in ce (Flacăra)
aplicarea hotărîtă a pro de hărnicie şi seriozitate buni gospodari, lucrători priveşte activitatea cultu- Şapte mi-
fraţi (l»i
gramului de organizare şi în muncă. „Autobu.
modernizare a producţiei, în aceste zile, efortu ai pămintului şi crescători ral-artistică este suficient brie); C
de promovarea unor teh rile sînt orientate spre de animale. Şi chiar acest să relevăm că in ediţia a rea); LI
Chirlţa i
nologii cu productivităţi finalizarea pregătirilor de lucru se iace, cu multă Vl-a a Festivalului naţio : 1 CAN : l
sporite şi eficienţă eco iarnă în toate comparti răspundere şi perseverenţă, nal „Cihtarea României (Lucea fui
nomică ridicată, de solu mentele productive, defi la şcoala din Beriu. Cum? formaţiile artistice ale şco Septembi
P E T R I
ţionarea unor probleme nitivarea necesarului de Direct prin munca des lii — in a căror pregăti Caii os
privind redresarea costu materii prime şi materiale făşurată, nu doar in timpul re se regăsesc din plin roz (M
rilor de producţie, a con la nivelul sarcinilor anu orelor de practică, ci zil strădaniile şi talentul în ANINOA
(Muncite
sumurilor de materiale, lui 1988, stabilirea de noi nic, pe cele trei hectare văţătorului Petru Boloţ - p “liX şl
combustibil şi energie. în acţiuni şi măsuri menite de teren agricol, cit este au ajuns in etapele re et
cucerind
trei
acest an a fost pusă în să asigure derularea nor suprafaţa lotului şcolar, publicane, I -yjirjiie
funcţiune staţia de con- mală şi îndeplinirea inte in mica livadă pomicolă a locuri intîi şi titlurile de un roşio)
şi
in
şcolii
gospodăria laureaţi pe ţară şi un ioc
Locotenei
casoare, prin care se asi grală a planului pe cel norul) ;
gură o mai bună alimen de al treilea an al actua anexă. doi. lată, aşadar, cum la Drumul
- Aici, elevii noştri, îm
Alo a teri
tare a instalaţiilor de lului cincinal, ale cărui preună cu noi, dascălii — şcoala din Beriu, prin com (Patria);
preparare, a fost montată jaloane vor fi direcţio sublinia profesorul Nicolae petenţa şi pasiunea colec Domnlşo;
noua linie de celule de nale la Conferinţa Naţio Nistorescu, directorul şco- tivului de profesori şi în (le cultu
flotaţie cu lurboagitare, nală a partidului din lu Iii - muncim pe tot par văţători, se sădesc zi de Ilustrate
cîmp
(d
mărindu-se considerabil na decembrie a.c. — eve cursul anului la pregătirea zi, in sufletele şi mintea Sînt tlm:
randamentul de extracţie niment de importanţă car patului germinativ, la se elevilor, nu doar cunoş tez; SIIS
a metalelor clin minereuri, dinală pentru dezvoltarea mănat, întreţinerea cul tinţele şi temele teoretice (Mureşul)
respectiv cu 0,8 la sută economico-socială a pa turilor şi strinsul roade incluse in programa de tlin Dara
C.HEI.AR:
de la începutul anului, triei pînă în anul 1990 şi lor. Realizăm, astlel, două învăţămînt, ci şi dragos soare (M
faţă de 1986. în perspectivă.
obiective : transpunerea de tea, răspunderea pentru
către copii în practică a munca pămintului şi pentru
MANIFESTĂRI OMAGIALE noţiunilor şi tehnicilor în creşterea animalelor, tra VRE
văţate in cadrul orelor diţionale şi nepieritoare va
de agricultură, deprinde lori ale satului românesc.
„SĂPTĂMÎNA ACŢIUNILOR rea lor cu munca pămin Pentru
POLITICO-IDEOLÓGICE SI tului, cu îngrijirea ani- MIRCEA LEPÂDATU fi caldă
îl perioadă
CULTURAL-EDUCATIVE HUNEDORENE rul va
lat vor
burniţe
în cinstea Conferinţei I.A.C.R.S. s-au desfăşu sufla sl;
Naţionale a partidului, în rat simpozioane cu ur Tempera
municipiul Hunedoara, mătoarele tematici : „Hu Contribuţia tinerilor la realizarea sarcinilor vor fi c
şl a gra.
perioada 22—28 noiem nedoara — 40 de ani de xime înl
brie 1987 a fost declarată succese şi realizări so de. Ce.i
drept „Săptămâna acţiu cialiste", „împlinirile so (Urmare din pag. 1) dicarea pregătirii şi per logic, prin legarea mai ridicarea calităţii pro ncaţa şi
f " mu
nilor politico-ideologice cialiste, izvor de inspi fecţionării profesionale. In strînsă a tematicii teore ducţiei, întreţinerea şi fi, schim
şi cultural-educative hu- raţie pentru literatura 109,7 la sută — cea netă, acest scop, a fost desfă tice de activitatea prac repararea utilajelor şi variabil,
nedorene". Cu acest pri română contemporană" şi 106 la sută fier în mine şurată o bogată activitate tică şi sarcinile concrete instalaţiilor, respectarea cipitaţil
mii de p
lej, în întreprinderi şi „Unitate, permanenţă şi reu marfă, 105,9 şi 103,6 polilico-educativă, de pre ale tinerilor din între N.T.S., a disciplinei teh ninsoare,
instituţii s-au desfăşurat continuitate — dimen la sută la dolomită şi res gătire pentru muncă şi prindere, prin asigurarea nologice şi de muncă, pre fia mode
ample acţiuni, la care a siuni fundamentale ale pectiv, talc ş.a. viaţă a tinerilor. unei cuprinderi şi a unui gătirea şi perfecţionarea flcărl lo
tcm/li.
participat Un important istoriei poporului ro O contribuţie substan Un loc de seamă în a- conţinut adecvat perioadei profesională, implicarea ti. Pentru
număr de oameni ai mân". ţială la aceste împliniri au ceastă direcţie l-au ocu în care'se desfăşoară. S-au nerilor specialişti la re zile: vrei
muncii, tineri, elevi şi De o atenţie deosebită avut-o organizaţiile U.T.C. pat formele şi mijloacele subliniat valenţele celor zolvarea problemelor pro neral îm
temporar
pionieri. s-au bucurat apoi co de la mina Teliuc, uzina proprii de acţiune, speci lalte laturi ale muncii e- ducţiei. dea pre
La Întreprinderea de locviile de istorie desfă de preparare Zlaşti, funi- fice. Ne referim la ma ducative, insistmdu-se a- într-un atare context sub forn
tricotaje şi Fabrica de şurate în comuna Te- cular, reparaţii, brigada terializarea criteriilor în supra sporirii calităţii şi s-a exprimat convingerea burniţa ş
încălţăminte au avut loc liuc sub genericul „în- electromecanică Teliuc, trecerii uteciste „Tinere eficienţei ei în creşterea că noul comitet ales va şitul inte
ţa şl nin
întilniri cu brigada ştiin tîi decembrie în conştiin transport-tunel etc. Aces tul — factor activ la dez aportului tuturor tineri acţiona cu mai mare răs dotat i
ţifică pe tema „Educarea ţa poporului român", tea sînt rezultate fireşti voltarea intensivă a eco lor la realizarea în tota pundere pentru înfăptui Temperat
materialist-ştiinţifică şi gala laureaţilor, amfi- ale unor preocupări conti nomici naţionale". De a- litate a indicatorilor pe rea importantelor obiecti vor fi cu
umanistă — coordonată teatrul artelor şi trecerea nue de creştere a răspun semenea, s-a accentuat acest an şi în perspectivă, ve ce revin colectivului nus 1 şl
Iar cele
esenţială a activităţii po în revistă ,a brigăzilor derii tinerilor în reali rolul concursurilor profe în cadrul conferinţei a de a da economiei na si 8 gra
litico-educative". De a- artistice şi grupurilor zarea ritmică a planului, sionale „Olimpiada sudo fost reliefată în acelaşi ţionale cantităţi sporite de ia. (Moto
semenea, . la Cabinetul satirice do la casa mu îmbunătăţirea structurilor rului", „Olimpiada strun timp necesitatea unei mai materii prime pentru a Cin: I,. 1
municipal pentru activi nicipală de cultură, pre sortimentale, ridicarea ni garului" în angajarea mai intense activităţi organi întîmpina Conferinţa Na
tatea ideologică şi poli- cum şi acţiunile desfă velului tehnic şi calitativ fermă a organizaţiilor de zatorice, care să ducă la ţională a partidului şi
tico-educativă, Biblioteca şurate în cadrul Uni al producţiei, reducerea tineret pentru realizarea creşterea rolului organe aniversarea a 40 de ani
municipală şi Clubul versităţii cultural-ştiinţi- consumurilor, creşterea sarcinilor. Un rol impor lor U.T.C., al adunărilor de la proclamarea Re W 3L
„Constructorul" al fice. gradului de utilizare a tant l-a avut în acest sens generale la antrenarea mai publicii cu noi şi impor
maşinilor şi utilajelor, ri învăţământul noîitico-ideo- consistentă a tinerilor, la tante succese.