Page 98 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 98

'og. 2                                                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI f



           Posibilităţile de creştere a recoltei să fie deplin valorificate!                                                  espre  elevii  Şcolii  ge­  malelor  şi,  totodată,  rea­
                                                                                                                           D   nerale  cu  10  clase  lizarea   autoaprovizionării
             Cultura  cartofului  are  o   strădanie.  Ferma  legumi­  tru  amplasarea  judicioasă   calitate  la  întreţinere  şi   din  Beriu  am  mal  cu  produsele  agricole  ne   v m *.
           pondere  importantă  în  în­  colă  a  S.C.P.P.  Geoagiu.   a  culturii,  f)e  terenuri  cu   la  combaterea  bolilor  şi   consemnat  in  cadrul  ru­  cesare  pentru  cantina  şco­
           făptuirea  programului  pri­  cooperativele  agricole  de   posibilităţi  de  irigare.  Te­  dăunătorilor.    bricii   agrare   din   ziarul  lii.  De  pildă,  in  acest  an
           vind  autoconducerea  şi  au-   producţie  din  Hărău,  Lă-   renurile  respective  trebuie   Ţinîndu-se   seama   de   nostru.   Nu   o   dată,   in  ne-am  asigurat  de  pe  lo­
           toaprovizionarea  teritoria­  puşnic,  Haţeg  şi  altele  au   ogorîte  şi  fertilizate  în   faptul  că  respectarea  teh­  timpul   documentărilor   e-  tul  nostru  şcolar  întreg  ne­  s!rBaI
                                                                                                                                                                            ţia  a  ?
           lă,  judeţul  nostru  dispU-   realizat  producţii  superi­  întregime,  cu  cel  puţin  40   nologiei  cartofilor  depinde   lectuate   in   comuna   a-  cesarul  de  roşii,  rădăci-   cui tu mi­
           nînd  dc  condiţii  pedocli­  oare  la  hectar.  Dimpotri­  tone  îngrăşăminte  organice   în  măsură  hotărîtoare  de   mintită,  ¡-am  întilnit,  in  noase,  ardei  şi  o  mare   ni unici p
            matice  favorabile  obţinerii   vă,  acolo  unde nu  s-a acor­  la  hectar,  iar  sămînţa  să   activitatea  specialiştilor  şi   frunte  cu  inimoşii  lor  das­  parte  din  cantitatea  ne­  ferit,  vi
                                                                                                                                                                            predată
            unor  producţii  ridicate  şi   dat  suficientă  atenţie  cul­  fie  din  soiurile  ce  se  po­  a  mecanizatorilor,  consfă­  căli,   participind,   alături  cesară  de  cartofi  şi  var­  tistică  <
           stabile.  Pornind  de  la  a-   turii  respective,  producţii­  trivesc  cel  mai  bine  con­  tuirea  a  subliniat  rolul  e-   de  cooperatorii  de  la  uni­  ză.  Din  recolta  de  prune   g c n c r  i
            cestc  considerente,  consfă­  le  au  fost  mult  sub  posi­  diţiilor  pedoclimatice.  în   senţinl  al  acestora  în  rea­  tăţile  agricole  din  satele  am  făcut  gemuri  şi  com­  tă  toam
                                                                                                                                                                            frumoas.
           tuirea  ce  a  avut  loc  recent,   bilităţi şi sarcinile dc plan  această ordine de idei. or-  lizarea  de  recolte  superi­  Beriului,  la  stringerea  roa­  poturi.  De  asemenea,  în   loare  şi
           la  care  au  participat  ingi­                                                  oare.                        delor  cimpului,  la  întreţi­  gospodăria   anexă   creş­  moment«
            neri  şefi  din  unităţile  cul­                                                  Deoarece  specialiştii  sînt   nerea  culturilor,  în  ferme­  tem  şi  rulăm  anual  intre   zicale  ş
                                                                                                                                                                            ti ce su s
            tivatoare  de  cartofi,  pre­  PE MARGINEA CONSFĂTUIRII JUDEŢENE                cci  care  răspund  de  fie­  le  zootehnice,  la  alte  lu­  15-20  de  porci,  care  ne   lorii  ca?
            şedinţi  şi  ingineri  şefi  ai                                                 care  lucrare,  atit  sub  as­  crări  din  campanii.  Şi,  de  asigură   carnea   pentru   elevi  ai
                                                                                                                                                                            nr.  8  şi
            consiliilor   unice   agroin­      PRIVIND CULTURA CARTOFULUI                   pect  calitativ,  cit  si  al  e-   liecare   dată,   iapt   evi­  cantina  şcolii  la  un  preţ   curilor
           dustriale  directori  ai  sta­                                                   pocii  in  care  se  efectuea­  denţiat  deseori  de  condu­  convenabil.   Procedind   in   (\l\S.l\
           ţiunilor  de  mecanizare  a                                                      ză,  aceştia  au  datoria  dc   cerile  comunei  şi  coope­  acest  mod,  reuşim  să  asi­  E5  i’A
           agriculturii,  cadre  de  con­  stabilite.  Asemenea  situa­  ganele  de  specialitate  nu   mare  răspundere  de  a-şi   rativelor  agricole,  ei  s-au  gurăm  trei  mese  consis­  la  încep
                                                                                                                                                                            pînă  în
           ducere  din  I.A.S.  şi  din   ţii  s-au  întilnit  la  coope­  datoria  să  asigure  în  în­  ridica   continuu   nivelul   dovedit   un   sprijin   real  tente  şi  două  suplimente   Şarm»/O}
           alte  unităţi  ce-şi  desfăşoa­  rativele  agricole  de  pro­  tregime  sămînţa  necesară   pregătirii  profesionale  pen­  şi  binevenit  pentru  lucră­  pe  zi  pentru  cei  apro­  la  fond»
           ră  activitatea  în  agricul­  ducţie,  din  Cinci.ş,  Ghelari,   şi  să  acorde  maximum  de   tru  a  cunoaşte  şi  a  aplica   torii ogoarelor.  ximativ  50  de  elevi  din  in­  re 1 500
                                                                                                                                                                            cel  de
           tură,  a  analizat  într-un   Sîrbi,  Vaţa  de  Jos,  Pui.   atenţie   evitării   oricăror   cele  mai  noi  cuceriri  ale   Dacă  astăzi  scriem  din  ternatul  şcolii  noastre.  Me­  şi  de  oi
           pronunţat  spirit  critic  şi   Sălciva. Peşteana ş.a.  pierderi  din  cantităţile  de   şti  iniei  şi  tehnicii  agrico­  nou  despre  elevii  din  Be­  ritul  este  desigur  şi  al  ce­  ne,   115
           autocritic  rezultatele  înre­  în  baza  analizei  temei­  cartofi puse lq păstrare.  le.                    riu, o facem pentru a sub-  lor trei lemei care asigură  alte   pi
                                                                                                                                                                            provenit«
            gistrate  în  acest  an  şi  a   nice  întreprinse,  consfătui­  Pămîntul  se  cere  bine   Participanţii  la  consfă­                                          riile poj
            stabilit  măsuri  pentru  ca   rea  judeţeană  a  relevat  că   mărunţit,  fără  denivelări,   tuirea  judeţeană  s-au  an­
           în  1988  să  se  obţină  pro­  din  neajunsurile  manifes­  iar  tuberculii  vor  fi  plan­  gajat  să  transpună  in  via­  Micii gospodari                    SCKIITO
                                                                                                                                                                                  ş
                                                                                                                                                                            limba
           ducţii  superioare  la  cul­  tate  în  1987  trebuie  să  se   taţi  cînd  temperatura  din   ţă  învăţămintele  desprinse                                      mână   0
           tura  cartofilor.  Consfătui­  tragă  maximum  de  învă­  sol  ajunge  la  5—G  grade.   din  dezbaterile  acesteia  şi                                          Valentin
           rea  a  subliniat  că  acolo   ţăminte,  în  scopul  reali­  Ia  adîncime  de  8—10  cm.   să  acţioneze  cu  răspunde­     din Beriu                            Liceul  „
           unde  s-a  acţionat  cu  res­  zării  în  întregime  a  sar­  Sămînţa  să  fie  calibrată,   re  pentru  a  obţine  recolte                                      nizat  o
                                                                                                                                                                            tîlnire  ci
           ponsabilitate,  unde  cadre­  cinilor  la  fondul  de  stat   regiînd  maşinile,  de  plan­  superioare  de  cartofi  în                                         Ciobanu.
           le  dc  specialitate,  toţi  fac­  şi  a  programului  de  aulo-   tat  în  aşa  fel  incit  să  se   anul  viitor,  la  nivelul  pre­                           rea,  la
           torii  au  muncit  cu  liotă-   aprovizionarc.   In   acest   asigure 55 000—G0 000 cui­  vederilor  planului  şi  al   linia  modul  în  care  con­  pregătirea  şi  servirea  min-   pat   ni
                                                                                                                                                                            prof.  I)
           rîrca  do  a  pune  în  valoa­  sens,  s-a  subliniat  că  tre­  buri  la  hectar.  Bilonnele   bazei tehnice asigurate.  ducerea  şcolii,  întregul  co­  cării  în  fiecare  zi,  adică   prezenta
           re  toate  rezervele,  rezul­  buie  să  se  acţioneze  cu   trebuie  bine  trasate  pentru                   lectiv  de  cadre  didactice  al   bucătăresei   Eleonora   îndrăgiţi
           tatele au răsplătit această  mai multă fermitate pen-  a se putea face lucrări de      TRAIAN BONDOR          se  străduieşte  şi  reuşeşte  Samoilescu,   al   Aureliei   „Arhipel
                                                                                                                                                                            dialog  e
                                                                                                                         să  traducă  in  Iapt  unul  Me şi Irinei Nicula.  nlmat   i
                                                                                                                                                                            '•~'*e aut
                                                                                                                         din   dezideratele   majore   Să  nu  se  înţeleagă  însă   oase
                   Producţii sporite                                                                                     puse  de  conducerea  parti­  că  prinşi  cu  munca  in   mai
                                                                                                                          dului,  de  tovarăşul  Nicolae  cîmp  şi  in  gospodăria  a-   a   avut
                                                                                                                                                                            „Sargeţh
                                                                                                                          Ceauşescu,  secretarul  ge­  nexă  ori  pe  terenurile  coo­
               (Urmare din pag. 1)      La   rezultatele   pozitive                                                      neral  al  partidului,  şcolii  perativei  agricole  din  co­
                                      obţinute  în  acest  an  de                                                        româneşti  :  împletirea  or­  mună,   elevii   din   Beriu
           judicioasă   organizare   a   brigada  de  producţie  Min­
           lucrului  pe  schimburi  şi   tia,  din  cadrul  Carierei                                                     ganică   a   invăţămintului  lasă  pe  planul  doi  învă­
                                                                                                                                                  ţătura  şi  celelalte  activi­
           îmbunătăţirea   sub   toate   miniere  Veţel-Mintia,  şi-a                                                    teoretic cu practica.
                                                                                                                           Cum  şcoala  despre  care  tăţi  cultural-educative.  Dim­
           aspectele  a  disciplinei  de   adus  contribuţia  întregul                                                   vorbim   funcţionează   in  potrivă,  ei  învaţă  cu  sîrg
                                                                                                                                                                              DEVA
           producţie.                 colectiv,  din  rîndul  căruia                                                     mediul  rural,  este  firesc  şi  cu  bune  rezultate.  O   mesis (1
             în  acelaşi  timp,  organi­  se  evidenţiază,  între  alţii.                                                ca,  o  dată  cu  noţiunile  de  dovadă  este  şi  faptul  că   lui . *rb
           zaţia  de  partid  şi  condu­  Ileana   Gican,   Ion   Co-                                                    cultură   generală,   elevilor  in  anul  şcolar  precedent,   II UE ¿'DC
           cerea  brigăzii,  cu  spriji­  drea,   Constantin   Dumj-                                                     să  li  se  îmbogăţească,  să  aici  nu  s-a  înregistrat  nici   Scatiu
                                                                                                                                                                            (Modern
           nul  conducerilor  carierei   traşcu,  Vladimir  Rusu,  Pe­                                                   li  se  consolideze  cunoş­  un  repetent,  iar  in  acesf   Şarpe
           şi  Centralei  minereurilor   tru  Ştefan,  Eugenia  Buşe,                                                                                                       Tarzan
                                                                                                                                din
                                                                                                                                     domeniul
                                                                                                                                              a-  an  media  notelor  efin  cata­
                                                                                                                         tinţele
           Deva,  s-au  preocupat  de   Eugenia  Sabău  —  exemple                                                       griculturii,  deprinderile  de  loage  este  ridicată,  in  ce   (Flacăra)
           aplicarea  hotărîtă  a  pro­  de  hărnicie  şi  seriozitate                                                   buni   gospodari,   lucrători  priveşte   activitatea   cultu-   Şapte mi-
                                                                                                                                                                            fraţi (l»i
           gramului  de  organizare  şi   în muncă.                                                                                                                         „Autobu.
           modernizare  a  producţiei,   în  aceste  zile,  efortu­                                                      ai  pămintului  şi  crescători  ral-artistică   este   suficient   brie); C
           de  promovarea  unor  teh­  rile  sînt  orientate  spre                                                       de  animale.  Şi  chiar  acest  să  relevăm  că  in  ediţia  a   rea); LI
                                                                                                                                                                            Chirlţa i
           nologii   cu   productivităţi   finalizarea  pregătirilor  de                                                 lucru  se  iace,  cu  multă  Vl-a  a  Festivalului  naţio­ : 1  CAN : l
           sporite  şi  eficienţă  eco­  iarnă  în  toate  comparti­                                                     răspundere  şi  perseverenţă,  nal   „Cihtarea   României   (Lucea fui
           nomică  ridicată,  de  solu­  mentele  productive,  defi­                                                     la  şcoala  din  Beriu.  Cum?  formaţiile  artistice  ale  şco­  Septembi
                                                                                                                                                                            P E T R I
           ţionarea   unor   probleme   nitivarea   necesarului   de                                                     Direct  prin  munca  des­  lii  —  in  a  căror  pregăti­  Caii os
           privind  redresarea  costu­  materii  prime  şi  materiale                                                    făşurată,  nu  doar  in  timpul  re  se  regăsesc  din  plin   roz (M
           rilor  de  producţie,  a  con­  la  nivelul  sarcinilor  anu­                                                 orelor  de  practică,  ci  zil­  strădaniile  şi  talentul  în­  ANINOA
                                                                                                                                                                            (Muncite
           sumurilor   de   materiale,   lui  1988,  stabilirea  de  noi                                                 nic,  pe  cele  trei  hectare  văţătorului  Petru  Boloţ  -   p “liX şl
           combustibil  şi  energie.  în   acţiuni  şi  măsuri  menite                                                   de  teren  agricol,  cit  este  au  ajuns  in  etapele  re­  et
                                                                                                                                                            cucerind
                                                                                                                                                                     trei
           acest  an  a  fost  pusă  în   să  asigure  derularea  nor­                                                   suprafaţa   lotului   şcolar,  publicane,          I -yjirjiie
           funcţiune  staţia  de  con-   mală  şi  îndeplinirea  inte­                                                   in  mica  livadă  pomicolă  a  locuri  intîi  şi  titlurile  de   un  roşio)
                                                                                                                                şi
                                                                                                                                   in
                                                                                                                         şcolii
                                                                                                                                       gospodăria  laureaţi  pe  ţară  şi  un  ioc
                                                                                                                                                                            Locotenei
           casoare,  prin  care  se  asi­  grală  a  planului  pe  cel                                                                                                      norul)  ;
           gură  o  mai  bună  alimen­  de  al  treilea  an  al  actua­                                                  anexă.                  doi. lată,   aşadar,   cum   la   Drumul
                                                                                                                           -  Aici,  elevii  noştri,  îm­
                                                                                                                                                                            Alo  a  teri
           tare   a   instalaţiilor   de   lului  cincinal,  ale  cărui                                                  preună  cu  noi,  dascălii  —  şcoala  din  Beriu,  prin  com­  (Patria);
           preparare,  a  fost  montată   jaloane  vor  fi  direcţio­                                                    sublinia  profesorul  Nicolae  petenţa  şi  pasiunea  colec­  Domnlşo;
           noua  linie  de  celule  de   nale  la  Conferinţa  Naţio­                                                    Nistorescu,  directorul  şco-  tivului  de  profesori  şi  în­  (le  cultu
           flotaţie   cu   lurboagitare,   nală  a  partidului  din  lu­                                                 Iii  -  muncim  pe  tot  par­  văţători,  se  sădesc  zi  de   Ilustrate
                                                                                                                                                                            cîmp
                                                                                                                                                                                 (d
           mărindu-se   considerabil   na  decembrie  a.c.  —  eve­                                                      cursul  anului  la  pregătirea  zi,  in  sufletele  şi  mintea   Sînt  tlm:
           randamentul  de  extracţie   niment  de  importanţă  car­                                                     patului  germinativ,  la  se­  elevilor,  nu  doar  cunoş­  tez;  SIIS
           a  metalelor  clin  minereuri,   dinală  pentru  dezvoltarea                                                  mănat,   întreţinerea   cul­  tinţele  şi  temele  teoretice   (Mureşul)
           respectiv  cu  0,8  la  sută   economico-socială   a   pa­                                                    turilor  şi  strinsul  roade­  incluse   in   programa   de   tlin  Dara
                                                                                                                                                                            C.HEI.AR:
           de  la  începutul  anului,   triei  pînă  în  anul  1990  şi                                                  lor.  Realizăm,  astlel,  două  învăţămînt,  ci  şi  dragos­  soare (M
           faţă de 1986.              în perspectivă.
                                                                                                                         obiective  :  transpunerea  de  tea,   răspunderea   pentru
                                                                                                                         către  copii  în  practică  a  munca  pămintului  şi  pentru
                      MANIFESTĂRI OMAGIALE                                                                               noţiunilor  şi  tehnicilor  în­  creşterea  animalelor,  tra­  VRE
                                                                                                                         văţate   in   cadrul   orelor  diţionale  şi  nepieritoare  va­
                                                                                                                         de  agricultură,  deprinde­  lori ale satului românesc.
                      „SĂPTĂMÎNA ACŢIUNILOR                                                                              rea  lor  cu  munca  pămin­                          Pentru
                      POLITICO-IDEOLÓGICE SI                                                                             tului, cu îngrijirea ani-  MIRCEA LEPÂDATU         fi  caldă
                                                         îl                                                                                                                 perioadă
               CULTURAL-EDUCATIVE HUNEDORENE                                                                                                                                rul   va
                                                                                                                                                                            lat  vor
                                                                                                                                                                            burniţe
              în  cinstea  Conferinţei   I.A.C.R.S.  s-au  desfăşu­                                                                                                         sufla  sl;
             Naţionale  a  partidului,  în   rat  simpozioane  cu  ur­                                                                                                      Tempera
             municipiul   Hunedoara,  mătoarele tematici : „Hu­                    Contribuţia tinerilor la             realizarea sarcinilor                               vor  fi  c
                                                                                                                                                                            şl  a  gra.
             perioada  22—28 noiem­  nedoara  —  40  de  ani  de                                                                                                            xime  înl
             brie  1987  a  fost  declarată  succese  şi  realizări  so­                                                                                                    de.   Ce.i
             drept  „Săptămâna  acţiu­  cialiste",  „împlinirile  so­  (Urmare din pag. 1)  dicarea  pregătirii  şi  per­  logic,  prin  legarea  mai   ridicarea   calităţii   pro­  ncaţa  şi
                                                                                                                                                                             f  "  mu
             nilor   politico-ideologice  cialiste,  izvor  de  inspi­                     fecţionării  profesionale.  In   strînsă  a  tematicii  teore­  ducţiei,   întreţinerea   şi   fi,  schim
             şi  cultural-educative  hu-  raţie   pentru   literatura   109,7  la  sută  —  cea  netă,   acest  scop,  a  fost  desfă­  tice  de  activitatea  prac­  repararea   utilajelor   şi   variabil,
             nedorene".  Cu  acest  pri­  română  contemporană"  şi   106  la  sută  fier  în  mine­  şurată  o  bogată  activitate   tică  şi  sarcinile  concrete   instalaţiilor,   respectarea   cipitaţil
                                                                                                                                                                            mii  de  p
             lej,  în  întreprinderi  şi  „Unitate,  permanenţă  şi   reu  marfă,  105,9  şi  103,6   polilico-educativă,  de  pre­  ale  tinerilor  din  între­  N.T.S.,  a  disciplinei  teh­  ninsoare,
             instituţii  s-au  desfăşurat  continuitate  —  dimen­  la  sută  la  dolomită  şi  res­  gătire  pentru  muncă  şi   prindere,  prin  asigurarea   nologice  şi  de  muncă,  pre­  fia  mode
             ample  acţiuni,  la  care  a  siuni   fundamentale   ale   pectiv, talc ş.a.  viaţă a tinerilor.         unei  cuprinderi  şi  a  unui   gătirea   şi   perfecţionarea   flcărl   lo
                                                                                                                                                                            tcm/li.
             participat  Un  important   istoriei   poporului   ro­  O  contribuţie  substan­  Un  loc  de  seamă  în  a-   conţinut  adecvat  perioadei   profesională,  implicarea  ti.   Pentru
             număr   de   oameni   ai  mân".                    ţială  la  aceste  împliniri  au   ceastă  direcţie  l-au  ocu­  în  care'se  desfăşoară.  S-au   nerilor  specialişti  la  re­  zile:  vrei
             muncii,  tineri,  elevi  şi   De  o  atenţie  deosebită   avut-o  organizaţiile  U.T.C.   pat  formele  şi  mijloacele   subliniat  valenţele  celor­  zolvarea  problemelor  pro­  neral   îm
                                                                                                                                                                            temporar
             pionieri.               s-au  bucurat  apoi  co­   de  la  mina  Teliuc,  uzina   proprii  de  acţiune,  speci­  lalte  laturi  ale  muncii  e-   ducţiei.    dea   pre
               La  Întreprinderea  de  locviile  de  istorie  desfă­  de  preparare  Zlaşti,  funi-   fice.  Ne  referim  la  ma­  ducative,  insistmdu-se  a-   într-un   atare   context   sub   forn
             tricotaje  şi  Fabrica  de  şurate  în  comuna  Te-   cular,   reparaţii,   brigada   terializarea  criteriilor  în­  supra  sporirii  calităţii  şi   s-a  exprimat  convingerea   burniţa  ş
             încălţăminte  au  avut  loc  liuc  sub  genericul  „în-   electromecanică   Teliuc,   trecerii  uteciste  „Tinere­  eficienţei  ei  în  creşterea   că  noul  comitet  ales  va   şitul  inte
                                                                                                                                                                           ţa  şl  nin
             întilniri  cu  brigada  ştiin­  tîi  decembrie  în  conştiin­  transport-tunel  etc.  Aces­  tul  —  factor  activ  la  dez­  aportului  tuturor  tineri­  acţiona  cu  mai  mare  răs­  dotat   i
             ţifică  pe  tema  „Educarea  ţa   poporului   român",   tea  sînt  rezultate  fireşti   voltarea  intensivă  a  eco­  lor  la  realizarea  în  tota­  pundere  pentru  înfăptui­  Temperat
             materialist-ştiinţifică   şi  gala   laureaţilor,   amfi-   ale  unor  preocupări  conti­  nomici  naţionale".  De  a-   litate  a  indicatorilor  pe   rea  importantelor  obiecti­  vor  fi  cu
             umanistă  —  coordonată  teatrul  artelor  şi  trecerea   nue  de  creştere  a  răspun­  semenea,   s-a   accentuat   acest  an  şi  în  perspectivă,   ve  ce  revin  colectivului   nus  1  şl
                                                                                                                                                                           Iar  cele
             esenţială  a  activităţii  po­  în  revistă  ,a  brigăzilor   derii  tinerilor  în  reali­  rolul  concursurilor  profe­  în  cadrul  conferinţei  a   de  a  da  economiei  na­  si  8  gra
             litico-educative".  De  a-  artistice   şi   grupurilor   zarea  ritmică  a  planului,   sionale  „Olimpiada  sudo­  fost  reliefată  în  acelaşi   ţionale  cantităţi  sporite  de   ia. (Moto
             semenea,  .  la  Cabinetul   satirice  do  la  casa  mu­  îmbunătăţirea   structurilor   rului",  „Olimpiada  strun­  timp  necesitatea  unei  mai   materii  prime  pentru  a   Cin: I,.   1
             municipal  pentru  activi­  nicipală  de  cultură,  pre­  sortimentale,  ridicarea  ni­  garului"  în  angajarea  mai   intense  activităţi  organi­  întîmpina  Conferinţa  Na­
             tatea  ideologică  şi  poli-  cum  şi  acţiunile  desfă­  velului  tehnic  şi  calitativ   fermă  a  organizaţiilor  de   zatorice,  care  să  ducă  la   ţională   a   partidului   şi
             tico-educativă,  Biblioteca  şurate  în  cadrul  Uni­  al   producţiei,   reducerea   tineret  pentru  realizarea   creşterea  rolului  organe­  aniversarea  a  40  de  ani
             municipală   şi   Clubul  versităţii   cultural-ştiinţi-   consumurilor,   creşterea   sarcinilor.  Un  rol  impor­  lor  U.T.C.,  al  adunărilor   de  la  proclamarea  Re­  W 3L
             „Constructorul" al      fice.                      gradului  de  utilizare  a   tant  l-a  avut  în  acest  sens   generale  la  antrenarea  mai   publicii  cu  noi  şi  impor­
                                                                maşinilor şi utilajelor, ri­  învăţământul noîitico-ideo-  consistentă a tinerilor, la  tante succese.
   93   94   95   96   97   98   99   100