Page 99 - Drumul_socialismului_1987_11
P. 99
2 • DUMINICĂ-, 29 NOIEMBRIE 1987 Pag. 3
Document de însemnătate deosebită pentru
întărirea spiritului de partid, a disciplinei
şi ordinii în întreaga activitate ANIVERSĂRI
OUA IN
— edl- CADRU DE MANIFESTARE A UNOR • AZI, cîrui fn buchetul
ip lâmî nii vierii prinzi al 12-lea tranda
î d Ln (Urmare din pag. 1) dinţate. în acelaşi spirit, toate domeniile şi la toate fir, iubitul nostru nepot Ali
— a o- ÎNALTE RESPONSABILITĂŢI SOCIALE Hotărîrea va fi larg dez nivelurile. niau Alin, unchiul Pârva şi
•a, o a- bătută în toate conferinţe mătuşa Angela îţi urează
tare ar 'TTrr.?*** \ O i ' ; ! *'Î , ÎÎ"‘*‘ M .. *****V: Dezbătînd Hotărîrea Co multă fericire, succes la în
tă sub le judeţene de partid, cu mitetului Politic Executiv, văţătură şi mulţi ani feri
Vicioda- întregul activ de partid, organele de partid din ju ciţi ! (22G50)
[ost mal împrejurările. • ASTĂZI, cind pe seninul
dat cu- Meseriaşi pricepuţi, într-un asemenea climat din care să se desprindă deţul nostru au datoria cer al copilăriei tale va stră
moţional concluziile corespunzătoa să facă o analiză profundă luci a 10-a stea, dragul nos
se, mu exigent, Ilotărîrca adop re, luîndu-se măsuri hotă- asupra stilului şi metode tru Nicoară Eomieă (Ică), din
ta plas- tată de Comitetul Politic Zam, îţi urăm „La mulţi
» recita- părinţi buni Executiv a stabilit ca in- rîte, privind îmbunătăţi lor de muncă, să adopte ani 1“ şi numai bucurii. Manii
cultură, rea stiluiui şi metodelor asemenea măsuri care să şi tati. (22619)
generale tr-o perspectivă imediată de muncă. De asemenea, © CU ocazia împlinirii
ni cer- aceea de a avea al cin să se elaboreze un pro determine mobilizarea mai yîrstei de 20 ani, dragă Li-
de la — Pe parcursul anilor, gram în vederea ridicării Comitetul Politic Executiv largă, responsabilă, a tu liana Duna, „La mulţi ani 1“,
o dată cu dezvoltarea cilea copil. a hotărît să se întocmeas turor colectivelor de mun succese în viaţă şi numai fe
RE. De unor activităţi în inte La rîndul lor, hidro- nivelului politico-ideoiogic, că un program special cu că hunedorene la o activi- ricire îţi urează soţul, băie
ului ŞÎ care să oblige toate ca ţelul Alin, părinţii, sora şi
comuna riorul secţiilor existente, izolatorul Constantin Su- drele de partid, de sus privire la munca politico- ta#2 susţinută pe toate fratele. (22671)
ii predat ca şi cu înfiinţarea unor oiu, frigotehnistul Costan educativă, să se revadă © AZI, cind pe seninul cer
at şi la noi ateliere de prestări Bob Teocan, vopsitorul pînă jos, să studieze şi să f ron tur ile, întî m.pinîn d al vieţii tale va străluci a
oviziona- înveţe, să-şi însuşească problemele stilului de Conferinţa Naţională a doua stea, părinţii, bunicii şi
de vacă servicii în cadrul unită industrial Alexandru Cio metodele şi spiritul de muncă al organelor de partidului şi cea de a 40-a unchiul Marcel urează dra
«ne car- ţii noastre — ne relatea can, tîmplarul Alexandru gei lor Roxann-Marla Bîgiu,
'ructe V* ză sing. Sever Bogdan, Maldeş, fiecare avînd partid în muncă, ca o con partid, astfel îneît prin aniversare a proclamării din Bocşa Mică, sănătate, fe
agricole diţie a îndeplinirii în cele măsurile ce se vor adopta Republicii cu noi succese ricire şi numai bucurii. (22669)
gospodă şef birou producţie de trei-patru copii, sînt pă mai bune condiţii a sar să se asigure întărirea în în realizarea sarcinilor de o BUNICII Ştefania şi Mi
la Cooperativa „Presta rinţi şi familişti buni. hai Purţuc, părinţii Chiti şi
ri CU rea" Simeria — familiile ...După ce a turnat pe cinilor ce le-au fost încre tregii munci de partid în plan. Marcel Purţuc urează scum
rcul de de meseriaşi s-au stabili terasă stratul de nisip pei lor nepoate şi fiice, cu
ura ro- ocazia împlinirii unui anişor
de prof. zat, formînd un nucleu reflectorizant, îl abordăm de viaţă, multă sănătate, fe
î) de la puternic. Şi cu toate că pe şeful de echipă Ioan ricire, bucurii şi „La mulţi
• a or ga activitatea noastră este Săliştean. „Orizont 20“—şi o expediţie lăudabilă ani 1“ (c. 33)
lantă în-
rul Radu dispersată — se lucrează — Ce este pentru dum
îanifesta- in diferite localităţi ale neavoastră meseria de — Şi acum să dăm cu- va luni, pină cind vacan ziduurile din împrejurimi), VÎNZÂRI
p ar ti ci judeţului, acolo unde sînt hidroizolator ? vintul imaginilor... ţa de vară va deschide de cunoaştere a obiecti © VÎND televizor color Cro
li ceeni, iar larg porţile „cutezăto velor economice înălţate matic în garanţie, Deck Akay
Susan a cereri — putem afirma — Obişnuitul. Pentru că In sală s-a făcut întu C* X F 51 nou, radiocaseto-
roman al că în cadrul colectivelor aceeaşi muncă o fac de neric şi pe ecran au p/ins rilor". Importantă şl lău in anii care au trecut de fon stereo Crown. Talan, te
•riitor — de constructori, hidroizo- peste 30 de ani, în aceeaşi dabilă rămine însă acţiu la Congresul al IX-lea al lefon 30970, după ora 16.
Un viu viaţă imaginile : Tăul agă nea de finalizare a expe partidului. Aşa au reuşit (22670)
¡tor a a- latori, frigotehnişti, tâm meserie s-a calificat şi ţat, lacurile Bucura, Ana, © VINn radiocasctofon Sharp
î, după plari, vopsitori indus soţia mea, Maria, şi fiica Lia, Viorica, virlul Judele... diţiei precedente, pe care să viziteze şantierele lumi 500 li cu două casete, viteză
>fer :< nu triali, bobinatori există noastră cea mare, A- Responsabilul cercului lo Organizaţia pionierilor de nii de pe Riu Mare Rete rapidă la imprimare, piesă
lii coeziune, bună înţelege driana. Ne sculăm foarte la Şcoala generală nr. 8 zat, să dialogheze cu deosebită. Comuna Veţel, nr.
s. ară to, Vladimir Brilinschi, in 44, telefon 65186. (22089)
ciuliul re. Avem numeroase fa devreme în fiecare dimi tervenea ori de cîte ori Deva, comandantul-instruc- constructorii de aici, cu © VÎND apartament trei
Deva. milii model — şi chiar neaţă pentru că mergem credea de cuviinţă, „lată, ior de unitate de aici, minerii de la Cariera camere. Deva, telefon 21155.
(22687)
familii în care ambii zilnic, de la Hunedoara, apa rece, cristalină, atît prof. Simion Molnar, au Cimpu lui Neag. Pentru © VÎND sufragerie Stil din
soţi lucrează în aceeaşi unde locuim, acolo unde de mult dorită de noi... Iniţiat-o. Pentru că, îna membrii echipajului — lemn de nuc şi furnir de nuc,
meserie sau în secţii di este nevoie. Acum, spre Tăul dintre Brazi, ... Capra inte ca jurnalul expediţiei pionierii Cristian Uriţes- maşină de tricotat ciorapi,
ferite ale cooperativei exemplu, avem angajată — la ea acasă... „Orizont 20" să ajungă in cu (căpitan), Dragos Stan medicament Isopi in şi reşou
neagră aragaz. Deva, telefon 11975.
noastre —, familii cu o o lucrare la fermele de Avem şi imagini critice, confruntare judeţeană sau ca, Georgeta Mitar, Ma- (22685)
conduită exemplară, cu la Bălata. Nu-i uşor. Mai naţională, membrii echi rius //ca, Alexandru Mar-
LI 1 lUÎ NC- — iată, ,,civilizaţia" unora
Fa nt-oma o influenţă binefăcă cu seamă că, la rîndul ei, in Retezat". pajului invită cadrele di ton, Eugen Antonie, Si- COMEMORĂRI
' (Arta). toare asupra membrilor Adriana este şi ca soţie dactice, conducerea şcolii, mlon Bela, Sorin Palko, © AZI se împlinesc şase
* Tănase colectivului. şi mamă a doi copii După ce imagini de o comandamentul pionieresc, Marius Ţibenschi, Daniel săptămîni de cind scumpa şi
iile I-II Soţii Ionel şi Nuţi frumuseţe tulburătoare părinţii să constate — pe lavorschl, Septimlu Bonta, neuitata noastră soţie, mamă
Marele mici. ne-au „purtat" prin Hora, şi bunică
o - H); Opriţescu, spre exemplu, — Deci sînteţi şi bu fauna şl peisajul incintă - marginea relatărilor mi Dorin Cărâbăţ, pentru prof. CAKOLINA BUŞTEA,
maimuţă lucrează de la înfiinţarea nici. Şi încă tineri... cilor cronicari şi pe baza Simion Molnar şi maistrul din Leşnic ne-a părăsit pen
ROŞANi: cooperativei — el ca — Pentru noi, care am tor al Retezatului, organi imaginilor fotografice (or Roland Schell, comandan tru totdeauna. Lacrimi şi
îtru şapte zatorii acţiunii de la Şcoa tul echipajului - expedi flori pe mormîntul ei. Fami
Acţiunea timpi ar, iar ea bobina crescut patru copii — e la generală nr. 8 Deva ganizate intr-o expoziţie) lia. (22661)
7 Noiem- toare. Au doi copii de drept că ceilalţi trei sînt şi a diapozitivelor - ac- ţia din Retezat a lost, ca © SOŢIA Elena, mama Ma
ra (Uni- creşterea şi educarea că încă elevi — Alexandru s-au adresat celor de faţă: tivitatea desfăşurată şi şl in urmă cu un an, o ria, fiii şi nepoţii aduc un
Cucoana comandamentul unităţii de şcoală. Lecţia pe care a pios omagiu neuitatului lor
d); VUL- rora se ocupă cu serio la Şcoala profesională pionieri, membrii echipa scopul expediţiei. Iar sco ilra B
e noapte zitate. în aceeaşi secţie din Cugir, Margareta la pul echipajului „Orizont conferit-o n-a lost doar FI.OItKA IOAN”,
I.ONEA ; şi aceeaşi meserie, de Liceul de chimie din jului „Orizont 20", condu 20" a fost sportiv - turis pentru durata expediţiei de la a cărui despărţire se
Minerul) ; hidroizolatori, lucrează Orăştie şi Florin în clasa cerea şcoliii părinţi şi ca tic (de a escalada cele sau pentru o vară. A fost împlinesc doi ani. Comemo
Roberto rarea va avea loc azi, în sa
diamantul Ioan şi Maria Săliştean, a Vil-a la Şcoala gene dre didactice. „Vă mulţu mai înalte piscuri — Pe- o lecţie a cutezanţei, auto. tul Cunţa, judeţul Alba.
o r e s c); care au crescut patru rală nr. 2 din Hunedoara mim pentru . participare şi leaga, Păpuşa), de protec conducerii şi cunoaşterii (22675)
îlama ndra copii. Soţii Mihai şi — hepoţeii sînt ca pro vă invităm la expediţia ţie a naturii (în preajma pentru azi şi pentru © S-AU scurs doi ani de
URICANI: cind dragul meu
— ‘■'°riile Olga Gimiga, ambii con priii noştri fii. viitoare". lacului Lia, echipajul a mii ne. VĂDAN VA SILE
D : structori, au trăit nu Pînă la expediţia viitoa realizat un tomberon in m-a părăsit pentru totdeau
...i ica- demult o marc bucurie: ESTERA SiNA re vor trece, desigur, cite- care a adunat toate re LUCIA LICIU na. Nu te voi uita niciodată,
ABAKZA: suflet bun. Soţia Viorica.
litt (Mi- (22G86)
A Ş T I E:
ictorie © SIMPOZION D E C E S E
străbunica Cultura spirituală a geto-dacilor în timpul statului dac
GIU-BAI:
dea (Casa „Concepţia P.C.R., a se
HAŢEG ; cretarului general al parti
lori de dului, tovarăşul Nicolae Cunoaşterea unui popor în-sanctuarele dacice, des natului o scrisoare de la linii incizate în formă dc
BRAZI :
mă tra- Ceauşescu, privind lupta presupune neapărat şi cu coperite de arheologi. regele Decebal. Acelaşi is brăduleţ, de val, cu brîuri
: Duelul poporului român pentru noaşterea culturii saie Dacii practicau incinc- toric vorbeşte despre me în relief. Pe monedele da
A: Omul libertate, unitate şi inde spirituale. Dar clacă cul raţia, adică îşi ardeau sajul scris (pe o ciupercă!) cice figura umană şi fi
(I.umlna);
ire fără pendenţă" a fost tenia sim tura materială a geto-da- morţii, punîndu-le apoi cu litere latine, pe care gurile animale (cai) sînt
pozionului desfăşurat sîm- cilor a lăsat urme nepie cenuşa intr-o urnă pe aliaţii lui Decebal i-1 tri foarte stilizate ; într-o ma
bătă, la Liceul pedagogic ritoare pe pămîntul nostru care o îngropau în pă- mit împăratului Traian în nieră mai realistă sînt
din Deva. Organizat de strămoşesc, informaţiile mînt, iar peste mormin vara anului 101 e.n. De executate animalele pic
Cabinetul judeţean pentru despre cultura spirituală tele căpeteniilor se ridi sigur, scrierea nu se răs- tate pe ceramică.
activitatea ideologică şi sînt mai puţine şi vagi. cau uneori tumuli. pîndise prea mult printre Dintre piesele mai re
politico-educativă şi In Totuşi, informaţiile care Descoperirile arheologice daci, ea fiind folosită în marcabile de artă se pot
spectoratul şcolar jude s-au păstrat de-a lungul au dovedit că dacii cu primul rînd de preoţi şi aminti învelişul de fier
remea va ţean, simpozionul s-a în veacurilor demonstrează că noşteau scrisul, folosind în cancelaria regală. al unui scut descoperit
a această
ilni. Ce- scris în manifestările oma dacii au avut, pe lîngă o la Piatra Roşie şi repre-
abil. Izo- giale care premerg Con bogată cultură materială, zentînd ornamente vegeta
ploi şl ferinţa Naţională a parti şi o bogată şi complexă DECEBAL - 1900 DE ANI DE LA URCAREA le şi imaginea unui bour,
Víntul va
moderat, dului, aniversarea Repu viaţă spirituală. PE TRONUL DACIEI masca de bronz găsită tot
minime blicii .şi împlinirea a 69 Herodot este primul is aici, prezentînd o divini
* între 1 de ani de La Unirea Tran toric care ne dă ştiri des tate feminină (probabil
cele ma- la început alfabetul elen, Alte izvoare scrise, cit
1 12 gra silvaniei cu România. Co pre religia geto-dacă. El Bendis), placa de argint
dă dimi- municările — de reală va spune că geto-dacii cre iar mai tîrziu cel latin, si descoperirile arheologice de la Cioara, coiful de
loare ştiinţifică şi docu deau în nemurire şi ne în zona sanctuarelor de atestă existenţa la daci a
rer"vi va mentară — au făcut refe dă chiar numele a două la Sarmizegclusa s-au des unor cunoştinţe de botani aur de la Poiana-Coţofe-
?. c\. cer neşti şi tezaurul de vase
ădea pre- riri la „Contribuţia tova divinităţi : Zamolxis, un coperit blocuri de calcar, că, medicină empirică şi de argint şi argint aurit
sub f or răşului Nicolae Ceauşescu zeu subpămîntcan al ve avînd săpate pe ele litere astronomie. Ni s-au păs de la Sîncrăieni.
ei poviţă şi la dezvoltarea gândirii is getaţiei şi fertilităţii, şi greceşti şi probabil în trat numele dacice ale
1 va su- Se poate afirma că
i intensi- toriei contemporane" (sus Gebeleizis, un zeu ceresc aşezarea lor originară for unor plante medicinale, deşi cultura spirituală a
g 40—GO ţinută de prof. Constantin al luminii. Dacii mai a- mau un fel de pomelnic iar în multe aşezări s-au © CU durere şi lacrimi
Purcilcan), „Momente ale dorau şi un zeu al .răz de zei, regi şi mari preoţi găsit instrumente medi dacilor a fost influenţată
»arele trei de alte culturi (celtă, grea îl conducem pe ultimul
fi în ge- strategiei P.C.R. privind boiului, asemănător lui daci. Tot la Sarmizegetu- cale. în ceea ce priveş că sau romană), strămoşii drum, către veşnicie, pe
cu cer instaurarea ' Republicii" Murte al romanilor, o zei sa, într-o locuinţă, s-au te astronomia, unul din naşul nostru
, Vor că- fprof. Dorin Crişan), „1 ţă a lunii, Bendis, asemă aflat cioburile unui mare monumentele descoperite noştri au ştiut să le toar ŞANDOR IOSIF.
i izolate ne în tipare noi, specifice Familia Tomeseu. (22688)
ploaie şi Decembrie 1918 — moment nătoare Dianci romane etc. vas de cult, pe pereţii la Sarmizegetusa, un mare numai lor, adaptîndu-le
t, la siîr- de răscruce în istoria pa Religia lor este prin ur căruia erau imprimate sanctuar circular cu stîlpi
ii lapovi- triei" (prof. I. Frăţilă), „Ma mare Una politcistă. Tot ştampilele DECEBALUS .şi de andezit, reprezintă ca creator şi îmbinîndu-le cu
Vînt mo nifestări iredentiste în pe Herodot ne spune că, la PER SCORTLO. In limba lendarul dacic. tradiţiile vechi, autoh
no rd-vest. tone.
minime rioada 1938—1940 în jude 5 ani, dacii sacrificau un dacică, „per" însemna „fiu", Vestigii ale artei dacice © MIOARA, soţie, Dan,
între mi- ţul Hunedoara" (dr. Mir- om, trimiţîndu-1, în felul inscripţia de pe vas tre ni s-au păstrat puţine de Rezultatul acestei a- fiu, şl rudele apropiate
4 grade, cea Valea, prof. Angliei acesta, ca sol la Zamolxis buie, deci, citită „Decebal, oarece unul din materia daptări şi îmbinări a fost anunţă cu adîncă du
e între 3 făurirea unei puternice rere trecerea in nefiinţă
aţă loca Nistor), „Dr. Petru Groza şi că ei aveau obiceiul de fiul lui Scoiilo". lele cele mai folosite de u celui care a f-ost un
do servi - .şi Republica" (dr. Maria a trage cu săgeţile spre Există şi în izvoarele artişti — lemnul — nu s-a civilizaţii dacice origi bun soţ şl tată
nco). putut păstra în pămînt. nale, ale , cărei tradiţii VASILE VlLCEANU
Creţu), „Politica voievozi cer în timp de furtună literare antice indicaţii
lor români de apărare a pentru a-1 ajuta, pe Ge- despre cunoaşterea şi fo Ştim totuşi, din diverse s-au păstrat de-a lungul Nu te vom uita nici
independenţei Ţării Româ beîeizis, să împrăştie losirea scrisului de către izvoare, că dacii, iubitori veacurilor pînă în zilele odată. luni,
înniormîntarea
neşti împotriva expansiu norii. Din puţinele infor daci. Di o Cassius spune de frumos, ornamentau noastre. ora 1-4, în cimitirul popa
nii maghiare şi a catoli maţii păstrate, însă, nu se că, la încheierea răz pînă şi obiectele de uz Şapcă, Hunedoara. (21497)
cismului" (prof. Ovidiu cunosc amănunţit ceremo boiului cu dacii, împăra practic (unelte, vase de Prof. DUMITRU BARNA
Popescu). niile care se desfăşurau tul Domiţian a trimis se metal şi de lut .ars) cu Arhivele Statului Deva
&