Page 1 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 1
b /i i- fi
D E j
L E C T U R _ A j
DINTOATETĂRILE.UNITl-VĂ! | La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu
Vizita oficială în tara noastră
fe a preşedintelui Republicii Arabe
S D C I A U S M U L Siriene, Hafez Ai-Assad
CEREMONIA VIZITĂ PROTOCOLARĂ
DRGftM Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C
SOSIRII
a r ă ş u
v
T
i Nicolae
o
SI AL C O Al SI L1 U L U I P D P U L A R J U D E Ţ E A N ÎN CAPITALĂ Ceauşescu, secretar gene Hafez Al-Assad, care i-a
făcut o vizită protocolară.
ral al Partidului Comu întîlnirea dintre cei doi
La invitaţia tovarăşu nist Român, preşedintele conducători de partid şi
Anul XXXIX, nr. 9 343 MARŢI, 1 DECEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani lui Nicolae Ceauşescu, se Republicii Socialiste Româ de stat, premergătoare
cretar general al Parti nia, s-a întîlnit, luni după- convorbirilor oficiale, s-a
dului Comunist Român, amiază, la Palatul Con desfăşurat sub semnul sti
preşedintele Republicii So siliului de Stat, cu secre mei şi înţelegerii recipro
cialiste România, luni, a tarul general al Partidului ce, al bunelor relaţii sta
sosit în ţara noastră, în- Baas Arab Socialist din
tr-o vizită oficială, se Siria, preşedintele Re tornicite între ţările şi
cretarul general al Parti publicii Arabe Siriene, popoarele noastre.
dului Baas Arab Socialist
din Siria, preşedintele Re ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
publicii Arabe Siriene,
Hafez Al-Assad. La Palatul Consiliului laborare dintre Partidul
Ceremonia sosirii înaltu de Stat au început, luni, Comunist Român şi Parti
Baas
din
lui oaspete sirian s-a des
dul
oficiale
convorbirile
Socialist
Arab
Integrarea în producţie a noilor veniţi făşurat pe aeroportul Oto- Ceauşescu, a r ă ş u l Nicolae din Siria, dintre ţările şi
tre
v
t o
secretar
gene
noastre,
expri-
peni.
popoarele
Pe frontispiciul aerogă ral al Partidului Comunist mînd convingerea că vizi
se face operativ, în condiţii optime rii se aflau portretele pre Român, Socialiste Româ ta şi convorbirile dc la
Re^
preşedintele
publici!
Bucureşti vor contribui la
şedinţilor Nicolae Ceauşescu
şi Hafez Al-Assad înca nia, şi secretarul general amplificarea şi extinderea
I.a întreprinderea minie 40 de ani de la proclama aceşti oameni care iau drate de drapelele de stat al Partidului Baas Arab în continuare a acestor
ră Lonea, unitate care a rea Republicii, depăşirea contact prima dată cu mi ale României şi Siriei. Socialist din Siria, pre relaţii.
extras în cursul anului în sarcinilor de plan de la neritul, îneît să rămînă La ora 13 aeronava cu şedintele Republicii Arabe Preşedintele Hafez Al-
mod ritmic cărbune peste începutul anului şi pînă şi să devină muncitori de care a, călătorit şeful sta Siriene, Hafez Al-Assad. Assad a mulţumit pentru
plan, în paralel cu înde în prezent cu 13 300 tone nădejde ai minei Lonea ? tului sirian a aterizat. T o v a r iî ş u 1 Nicolae jnvitaţia de a vizita din
plinirea exemplară a sar cărbune. Desigur, pînă în — S-au luat o serie de . T o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu a salutat cu nou România, pentru at
cinilor de producţie se a- ziua începerii lucrărilor măsuri organizatorice la Ceauşescu a întîmpinat cu deosebită căldură noua vi mosfera de prietenie şi
cordă o atenţie deosebită marelui forum al comuniş toate nivelele activităţii de căldură pe preşedintele zită în România a pre ospitalitate prietenească cu
amplei acţiuni de primi tilor români, acest spor producţie. De la sosirea Hafez Al-Assad, pe ceilalţi şedintelui Hafez Al-Assad care a fost înconjurat de
re, stabilizare şi pregătire de producţie va fi cu mult fiecărui grup, preluat din oaspeţi. subliniind că aceasta con la sosirea în ţara noas-
a forţei de muncă. Comi majorat. gară, s-au avut în vedere stituie o expresie a rela
tetele de partid, de sindi — Referitor la noii în asigurarea condiţiilor de (Continuare în pag. a 4-a) ţiilor de prietenie şi co- (Continuare în pag. a 4-a)
cazare, masă, repartizare
pe formaţii, sprijin în re
zolvarea unor probleme
personale ş.a. întreprinde
rea beneficiază de condiţii
bune de cazare în blocu
rile 102 şi 62 din Petrila,
cat şi al U.T.C., conduce unde au fost repartizaţi
rea minei, şefii de sectoa 200 de oameni, iar ceilalţi
re, practic toate cadrele au fost cazaţi în căminele
cu funcţii de răspundere dc nefamilişti. De diminea
în organizarea şi desfăşu cadraţi la mina Lonea, ce ţa şi pînă seara (în per
rarea producţiei urmăresc acţiuni s-au întreprins manenţă, practic, deoarece
şi analizează zi de zi mo pentru stabilizarea şi ca o parte lucrează deja pe
dul în care noilor veniţi lificarea lor ? schimburi) sîntem alături
în unitate li se asigură — Pentru a face faţă do ei, îi ajutăm să se a-
condiţiile ' optime integră sarcinilor mobilizatoare dapteze, îi încurajăm, îi
rii lor rapide în producţie. din 1988 şi din următorii învăţăm ce înseamnă mi
Pentru că aici, la I.M. Lo ani, întreprinderea trebuie neritul. Mulţi dintre ei
nea se mizează foarte mult să-şi întărească rîndurile sînt receptivi. Cei care îşi
pe contribuţia noilor în cu 900 de muncitori. în dau interesul şi sînt har
cadraţi la sporirea produc momentul de faţă, după nici şi ascultători — amin
ţiei de cărbune. cum se cunoaşte, acţiunea tesc doar trei nume care
Despre preocupările în de încadrare şi calificare îmi vin acum în minte,
această direcţie am discu a viitorilor mineri este în Nicolae Ganea, Constantin
tat cu tovarăşul Ilie Pă- plină desfăşurare. Din mai Hopincă, Avram Giurcă —
duccl, secretarul comitetu multe judeţe ale ţării, un sînt cunoscuţi şi apreciaţi
lui de partid al minei. de avem delegaţi pentru pentru faptele lor din a-
— Pentru organizaţia recrutarea forţei de mun .bataje. Avem însă mai
noastră de partid, pentru că, au venit pînă la a- multe exemple de acest
întregul colectiv al minei ceastă oră pentru a se ca fel.
este un prilej de mîndrie lifica mineri 390 de oa
I.M.M.R. Simcria. In atelierul şasiu se foloseşte cu bune rezultate un dispozitiv
să putem raporta, în cin meni. Aproape jumătate LIVIU BRAICA pneumohidraulic pentru îndreptarea traversei frontale la vagoanele do marfă.
stea Conferinţei Naţionale a din necesar. Foto NICOLAE GHEORGHIU
partidului şi aniversării a — Ce s-a făcut pentru (Continuare în pag. a 4-a)
Minerii de la Barza 1 D E C E M B R I E 1 9 1 8
raportează noi
succese Eveniment de importanţă vitală
în producţie 1
în Intiinpinareu Confe in istoria poporului român
rinţei Naţionale a partidu
lui şi a celei de a 40-a ani în anul 1918, ca rezul te sub dominaţia Austro-
versări a Kepublicil, mi îndatorire primordială a fiecărui tat al intensificării miş
nerii şi preparatorii de la Ungariei, vestea victoriei
I. M. Barza raportează în cării popoarelor pentru revoluţiei socialiste din
semnate depăşiri de plan autodeterminare naţională Rusia a trezit speranţe şt
obţinute în producţie. Do om al muncii, a fiecărui cetăţean
la începutul anului şi pînă şi înlăturarea dominaţiei a impulsionat lupta pen
în prezent, acest harnic străine, au luat fiinţă sta tru eliberarea naţională
colectiv do muncă a roa- ÎN SPIRITUL PREVEDERILOR DECRETULUI PRIVIND tele naţionale suverane şi şi unirea cu ţara-mamă.
lizat suplimentar prevede independente ale naţiuni Marile manifestaţii şi de
rilor o producţie mariă în
valoare do 7,9 milioane RAŢIONALIZAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE lor din centrul şi sud-es- monstraţii organizate în
lei, concretizată în depă tul Europei. în octombrie, tot cursul anului 1918, par
şirea sarcinilor fizico la Şl ENERGIE ELECTRICĂ s-a creat statul cehilor şi ticiparea de masă la ac
principalele metale, a în
registrat un spor la piese slovacilor, iar ţinuturile ţiunile iniţiate de asocia
de schimb de 3,7 mili sudice ale Iugoslaviei s-au ţiile şi. societăţile cultu
oane lei, a recuperat şl Masori si rezultate care vădssc despărţit de Austro-Unga- rale româneşti exprimau
refoloslt diferite materia »
le, piese şi subansamble ria ; în noiembrie, Polo elocvent această aspiraţie.
în valoare de 38 milioane nia şi-a dobîndit indepen în octombrie 1918, în
iei. La baza succesului se responsabilitate şi spirit de economie denţa de stat, au fost în Transilvania s-a constituit
află preocupările constan
te ale lucrătorilor pentru lăturate monarhiile în Consiliul Naţional Român
creşterea productivităţii — Tovarăşe Ioan Albu, realiza chiar unele eco din plafon mai aproape Germania şi Austria, pro- Central, ca unicul lor care
(indicator care a fost de între consumatorii ne- nomii ? de locul de muncă. clamîndu-se republici, iar reprezenta voinţa poporu
păşit în acest an cu 1657
lei pe om al muncii), uti industriali din Hunedoara, — în ‘majoritatea unită La secţia de confecţii Ungaria s-a declarat, de lui român, format din şa
lizarea la capacitate a cooperativa meşteşugăreas metalice, unde încălzirea asemenea, republică inde se membri ai Partidului
mijloacelor tehnice din că „Metalul", de curînd ţilor am introdus conto- se făcea cu sobe cu gaz pendentă. Naţional Român şi şase
dotare, aprovizionarea rit rizarea separată. Să se
mică cu materiale a fron înfiinţată, al cărei vice ştie cine economiseşte şi metan, am introdus termo- în această mişcare largă se reprezentanţi ai Partidului
turilor din subteran, ca preşedinte sînteţi, trece ficare, elimmînd în totali- încadrează şi lupta popo Social-Democrat, Pe întreg
rieră şl uzinele de pre drept un consumator mare. cine risipeşte. Becurile cu rului român. Ea a avut teritoriul Transilvaniei
parare. incandescenţă au fost în
Ce măsuri s-au luat la ION CIOCLEI, un caracter larg" democra s-au format consilii naţio-
Iluminat,
la
locuite,
DORU MIŢA, nivel de cooperativă pen tuburi fluorescente. Şi cu IOAN VLAD, tic şi progresist, antrenînd Dr. MIRCEA VALEA
a-
corespondent tru a vă încadra în re- corespondent toate categoriile sociale,
partiţia de energie elec cestora le-am redus nu toate forţele politice. în
trică şi’ gaze naturale şi a mărul, şi le-am coborît (Continuare în pag. a 2-a) teritoriile româneşti, afla (Continuare în pag. a 2-a)
