Page 10 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
S
Activitate intensă !a fertilizarea ogoarelor
O intensă activitate se gricolc aferente acestei preşedintele cooperativei,
desfăşoară în aceste zile perioade. Ga urmare, pî- care acordă o deosebită SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ,
în C.U.A.S.C. Gcoagiu, un nă la zi, la nivelul consi atenţie acestei lucrări, ur • Sl’K,
de mecanizatorii şi coope liului nostru unic, au fost mărind zilnic ce cantităţi PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ RILOR“.
este
flori“
ratorii, mobilizaţi de or transportate în cîmp peste se transportă şi cum se tacolul ren
ganele şi organizaţiile de 5 000 tone .de gunoi de administrează, preciza cu torii trote
partid, muncesc cu hărni grajd şi administrate pe au fost transportate a- din gnu!Li
cie şi răspundere la trans mai mult de 100 de ha. proape 1300 tone şi admi Ritmicitatea şi calitatea producţiei Furriui lai
n
portul şi administrarea în Bine s-a acţionat, în acest nistrate pe 25 ha. Dorea, Mariu
nu,
grăşămintelor organice pe sens, la C.A.P. Geoagiu, Tot la o asemenea lu organizarea şi desfăşurarea IV al acestui an şi de a Ecnuţa Ev
ogoare, la realizarea d&or Romos, Aurel Vlaicu ş.a. crare erau antrenaţi, la (Urmare din pag. 1) activităţilor de producţie recupera o cît mai mare de Comite
lucrări de sezon. într-adevăr, la C.A.P. C.A.P. Aurel Vlaicu, me terii, pe ansamblu, a sar de-a lungul întregului flux parte din restanţe. de eultur;
socialistă
— Rezultatele .'mWgis- Geoagiu — aflăm de la canizatorii Augustin Şte cinilor la export cu 2 500 tehnologic, lipsa de con — între măsurile între îndrumare
trate în acest an nc-nu Ionn Rob, inginerul şef al fan, cu Ifronul, loan Cio- tone faţă de aceeaşi pe stanţă, la unele secţii şi prinse în acest scop, care populare
artistice <1
dovedit — arăta Ioan Cas- unităţii — s-au adminis lacu, Alexandru Măcrişan rioadă a anului trecut. uzine, în realizarea sar sînt cele care vizează ex tacolul ar
tăian, organizatorul de trat pînă acum 2 000 tone şi Iosif Ponoran,. cu cu Este un succes pe care cinilor de producţie pla portul ? la Simcria
partid şi preşedintele con de gunoi pe 50 de ha ce pluri de cite două remorci. combinatul siderurgie, Erou, nificate, manifestarea u- — în primul îând, asi Iar ni»ine
Ei au transportat pînă la
cute
clipe
siliului ' unic — cu atunci urmează a fi cultivate cu al Muncii Socialiste, de la nor abateri de la disciplina gurarea condiţiilor optime iubitorilor
cînd pregăteşti temeinic sfeclă de zahăr si cartofi. această dată 700 tone de Hunedoara îl dedică apro tehnologică. în spiritul Ho pentru realizarea ritmică popular (ii
suprafeţele ce urmează să S-a avut în vedere să se gunoi, pe care cooperato piatelor evenimente din tărârii Comitetului Politic a producţiei de oţel şi a Brad. îşi <
ansamblul
fio însămînţate în primă asigure cel puţin 10 tone rii le-au împrăştiat în viaţa partidului şi a ţării Executiv al C.C. al P.C.R. celei sortotipodimensiona- grafic „G<
vară şi recoltele sînt mai de gunoi la hectar, trans grădina legumicolă. — Conferinţa Naţională a din 27 noiembrie a.c. ac le de laminate. Apoi, spo
bogate. De aceea acţionăm portul îngrăşămintelor în O altă formaţie de me P.C.R. şi celei dc-a 40-a ţionăm mai energic pen rirea exigenţei grupelor de o EA S
in această perioadă cu cîmp dcrulîndu-se în con canizatori acţiona la trans aniversări a proclamării tru a-i conştientiza pe control tehnic de calitate ŢIONAEA
îngrăşămintelor
CARI a (
na
forţe sporite la transpor tinuare. C.A.P. Romos, la portul la C.A.P. Cigmăti. Republicii. toţi comuniştii, indiferent din laminoare, prelucra dcMiţeşti (l
La
turale
tul îngrăşămintelor natu transportul gunoiului sînt Avram Dnndcn, Viorel — Totuşi, faptul că pla de funcţia pe care o de rea superioară a produse nico-ştiinţi
rale şi amendamentelor în mobilizaţi cetăţenii din Ştiop şi Nicolac Stancu, nul la producţia destina ţin, că disciplina de partid lor finite în ajustajelc sec rată la laş
tru a fost
cîmp, administrîndu-le, în sat cu atelajele. Măsura muncind cu hărnicie, au tă pieţei externe înregis înseamnă fermitate si in ţiilor din grupul de lami 19 studenţi
deosebi, pe suprafeţele este foarte bună, deoarece reuşit să ducă in cîmp trează încă minusuri în transigenţă faţă de orice noare, ambalarea cores tutui de n
destinate culturii cartofu aici majoritatea gospoda 1 200 tone de gunoi. La semnate arată, fără putin abatere, respectarea hotă- punzătoare si expedierea Ei au si
de reală '
lui şi legumelor. Sînt an rilor deţin atelaje. Aşa C.A.P. Romoşei, mecaniza ţa de tăgadă, că în mun rîrilor organelor şi orga ritmică a producţiei spre fică, cu a
trenate la aceste lucrări că, mobilizaţi fiind de or torii loan Tirănescu, Flo ca organizaţiilor do partid nizaţiilor de partid fiind beneficiari. De altfel, pen activitatea
mai multe formaţii meca ganizaţia de partid şi con rin Fodor, Traian Giurgiu se mai manifestă unele obligatorie pentru fiecare tru continua afirmare a minerit.
nice, dar şi numeroase siliul de conducere al u- şi Adrian Şcrban munceau carenţe. comunist, pejitru fiecare competitivităţii metalului a conc
atelaje ale membrilor coo nităţii, în fiecare zi cîtc la transportul dolomitel — — Dincolo do unele om al muncii. Iar hotă- hunedorcan pe piaţa ex la general,
tic a fost
peratori. Ritmurile de lu 50—60 de cooperatori par 120 tone fiind deja admi greutăţi obiective ce s-au rîrea organizaţiei de ternă, promisele favorabile concurs c
cru sînt bune, cooperato ticipă cu atelajele 1a nistrate. în livada pomico manifestat şi cu care, partid din Combinatul si sînt tocmai ritmicitatea frumuseţii«
rii, mecanizatorii, toţi cei transportul gunoiului . şi lă, unde se executau ară intr-adevăr, ne confrun derurgic Hunedoara, - pe şi calitatea produselor. Iar sprijinul
ban şi a
care participă zilnic la împrăştierea lui în cî.mp. turile între rîndui'ilo de tăm în continuare, tre care o vom exprima şi în colectivul combinatului einematogr
muncă, în frunte cu co Menţionăm că o mare pomi, lucrarea a fost în buie să recunoaştem, în Conferinţa Naţională, în nostru dispune de tot ceea sul '* fost
ir
muniştii, sînt hotărîţi ca cantitate de gunoi provi cheiată pe 30 ha din cele spirit autocritic, că cele deplină concordanţă cu ce este necesar pentru st n
în cinstea Conferinţei Na ne din gospodăriile proprii 60 ha prevăzute. mai multe dintre nea cea a tuturor siderurgiş- ca, în 1988, să ridice la elevii dove
ţionale a partidului să ale cooperatorilor. Mircea junsuri ne aparţin în ex tilor hunedoreni, este do noi cote de împlinire ni că pregă
terea
frum
încheie toate lucrările a- Pătrînjan, inginerul şef şi MIRCEA LEPĂDATU clusivitate. Mă refer la a realiza integral planul prestigiul siderurgiei româ nici sociali
unele desincronizări în de producţie pe trimestrul neşti în lume.
Manifestări acţiunii organizate de
Biblioteca sindicală a
politico-educative T.A.G.C.M Deva la ofi
e Masă rotundă. Consi ciul de calcul al unităţii.
liul Uniunii asociaţiilor Prof. Şimion Molnar, de
mrv, L
studenţilor comunişti de la Şcoala generală nr. 8 cap (l’atri
la Institutul de mine Pe Deva,- a realizat o docu de la capi
troşani a organizat dezba mentată si apreciată ex NKDOARA
terea la masa rotundă cu punere privind lupta de Barbă Nea
tema „Nicolac Ceauşesou veacuri a poporului român A) ; Dueh
— exemplu de luptă şi pentru unitate şi indepen 15); PETRC
dăruire revoluţionară". denţă naţională. na Chiri ţa
Participanţii — studenţi • „Nestemate ale crea le mai bur
Stan şi Bi
de ia facultăţile de mine ţiei" — s-a intitulat ex brie); Mi st
şi maşini şi instalaţii mi poziţia de lucrări în lemn Iilor (Unir
niere — au adus un cald a membrilor cercului de Roiul de i
omagiu secretarului gene profil de la Casa pionie ral); VUEC
„Au lob uzul
ral al partidului, pentru rilor si şoimilor patriei rul) ; ROI 4
•munca- neobosită pe care Deva, descinsă la C.P.S.P. (Minerul);
o desfăşoară la cîrma pa kins (Mur
triei, pentru grija şi aten Brad. Expoziţia — auten R1CANI: 1
ţia cu care veghează la tică nestemată a creaţiei mc;*
creşterea şi formarea ti — a relevat calitatea lu zat;
nerei generaţii, crărilor, interesul pe care tru . ..¿fam <
roşie);
• „Unitatea — perma membrii cercului îl mani Fedos şi t
nenţă a istoriei poporului festă în însuşirea deprin ruJ); ORA. 4
român" a fost genericul derilor în arta lemnului.
din linia i
I-1I, Tmpci
că (Patria)
ponenţa lor şefi de bri duce la încărcarea lor op lor ce muncesc în brigada
găzi, .maiştri, conducători timă şi, implicit, la evita transport-funicular. Aici , BAI: Căzu
1
ai formaţiilor de lucru. rea risipei. Eficienţa : cum ne spunea şeful de judecătoare
sa de culţi
De asemenea, între comi 1800 kWh economisiţi în brigadă, ing. Tania Tco- Prinţul f.
telui de partid si compar fiecare zi. La brigada pră- dorescu, activitatea a fost BRAZI: A
timenta I .mecano-energetic, jire .magnetizantă, condusă reorganizată pe două căpitan cu
condus de sing. Ştefan de ing. loan Davicl, s-a schimburi. Cantitatea dc HI A: Talis
Gheorghioni, s-a stabilit o încheiat montarea limita- transportat nu s-a dimi (Mureşul) ;
mai strînsă legătură, si toarclo'r do mers în gol nuat, încărcarea corfelor arme — se
tuaţia consumurilor zilni ia convertizoarele de su în timpul celor două mina).
îndatorire primordială a fiecărui ce de energie electrică şi din atelierul mecanic. Pen schimburi active făcîndu-
la
maşinile-unelte
dură
şi
se la capacitate.
combustibil
urmărită
fiind
modul
Pentru
care
om a! muncii, a fiecărui cetăţean la orice oră din zi şi din tru economisirea gazului s-au achitat de în sarcinile
noapte.
metan .şi funcţionarea cu
Ce anume relevă a- randamente sporite n cup încredinţate la locurile de
eeastă situaţie acum, cu toarelor s-a prevăzut ca muncă, pentru rezultatele
Pentru az
ÎN SPIRITUL PREVEDERILOR DECRETULUI PRIVIND o lună înainte do încheie prin reglarea arderii să se bune obţinute în acţiuni continua sâ
rea anului 1987 V obţină pierderi la caicina- le de economisire a ener şi treptat j*
RAŢIONALIZAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE - La' contorul economii rea minereului prăjit în giei electrice şi combusti ra. Cerul
lor, încă înaintea intrării tre valorile maxime admi bilului, merită evidenţiaţi bil, noros
intervalului,
Şl ENERGIE ELECTRICĂ în vigoare a Decretului se (5—7 la sută). Tot aici muncitorii din echipele cădea prec
Consiliului de Stat, se în conduse de Băiuţ Beneş, sub jtormă
registrau peste 15 000 kWh, şi tot pentru economisirea losif Sebestyen, Dionisio sibil avei şi J
are
în
combustibilului
se
electromecanicii
din
Caniş,
energic
de
e-
Fiecare utilaj - folosit cu maximum cantitatea economisită spo vedere preîncălzirca aeru formaţia subingincrului Io ninsoare,
sufla modei
iectrică
rind considerabil în luna lui de combustie prin re- nel Poenaru (brigada sfu- intensificări
nordic,
circuitarea acestuia în zo
rîmare),
Ilie Sicoc, Nico-
de randament, cu consumuri cit mai reduse noiembrie a.c., o dată cu nele calde ale cuptoarelor, lae Găgăuţă, loan Rotaru, între min
minime vor
măsurilor
din
aplicarea
un grad, iar
programele speciale de ca înlocuirea motoarelor de electromecanicii conduşi între plus :
re am amintit mai înainte. 30 kW de la acţionarea de sing. Ştefan Szabo,
Pentru prelucrarea pri —, Prevederile Decretu concrete formulate pentru spirelor clasorului cu al (brigada prăjire), operato La munte
mară a minereului de fier lui Consiliului de Stat pri utilizarea cît mai eficien Despre rezultatele obţi tele de 22 kW este una rii lui Gheorghc Buduha- fi în genera
extras din Poiana Ruscăi, vind raţionalizarea consu tă a fiecărui kilowatt-oră nute în urma desfăşurării dintre acţiunile în curs de lă, loan Lăzăroni,' Viorel cer mai mu
Uzina de preparare Te- mului de gaze naturale şi şi metru cub de gaz me câtorva dintre acţiunile de finalizare ia brigada sepa Mociar, loan Mocanu (bri cădea pre<
ales sub fo
liuc — unitate din com energic electrică — arăta tan, ilustrînd, în acelaşi economisire a energiei e- gada separare) şi mulţi soare, vînt
ponenţa întreprinderii .mi maistrul Ionn Maica, se timp, dorinţa tuturor pre lectrice şi combustibilului rare magnetică, pe care o alţii. Cu toţii demonstrea slab pînă
amănunte
furnizat
niere Hunedoara — utili cretarul comitetului de paratorilor de a face do nc-au mulţi interlocutori. coordonează ing. Tibi ză, zi de zi, că folosirea din nord şl
se
pr
va
mai
zează mari cantităţi de partid al uzinei — au fost vada înaltelor sentimente Ca primă măsură luată la GliLlea. Pînă acum au fost utilajelor şi instalaţiilor care va ii a
energie electrică şi com studiate şi dezbătute pe patriotice, revoluţionare ce înlocuite patru dintre ce cu maximum de randa depunere
(Meteorolog
bustibil. Cu ce eficienţă larg în adunările generale ne animă. brigada sfărîmare, condu le şase motoare de acţio ment este posibilă şi în Adela Teodr
se regăsesc aceste canti ale organizaţiilor de bază, în fiecare organizaţie de să de ing. Rodica Lemna nare. condiţiile unor consumuri
tăţi în producţia realizată ale celor de sindicat şi partid s-au întocmit pro rii, a fost generalizarea încadrarea consumului de mici de energie electrică
zilnic ? Iată o întrebare la U.T.C. din unitate. Apro grame speciale de măsuri, funcţionării motoarelor de energie electrică al între si combustibil. Totul de
care răspund. în graiul barea noastră unanimă fa cu' sarcini concrete şi ter pinde de spiritul de bun
faptelor preparatorii din ţă de acest act normativ a mene precise de rezolvare, la concasoareie cu fălci gii uzine în palierul de gospodar al colectivului !
toate brigăzile do pe flu fost exprimată şi prin nu de care răspund colective tip C 12 în cel puţin cinci sarcină la vîrful de seară
xul tehnologic. mărul mare de propuneri de comunişti ce au în com trepte de viteză, ceea ce s-a rezolvat cu aportul cc- MIRCEA DIACONU