Page 101 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 101
P-ia 4 DRUMUL SOCIALISMULUI R. 9 367 0 MARŢI, 29 DECEMBRIE 1987
& 1
i mm
ALMANAHUL „Sc
< • • l. ! fin mi j ISuSfeMSk
ÎNALTĂ PREŢUIRE PENTRU ŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ, PENTRU ILUSTRUL El . In prag de zi aniversară, din : h „ , -
calde sentimente de stimă şi respect UT m o-uni ■ ■ . p
REPREZENTANT Şl NEOBOSIT PROMOTOR a| partidului şi poporului : .iq'ofitbß | iß ifii.'rvlozdß o\
fill ob Ti
it?h‘
NICOLAE CEAUŞESCU, UN MARE OM PEt. ■ - '’da* ?)'îuiiun«» ' - Q|j
. ii ud
Opera ştiinţifică şi multilaterala activitate ale tovarăşei CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULU iit
moment de profundă semnificaţie în viaţa poporului,
academician doctor inginer Elena Ceauşescu evocate elogios in Italia • Documentarul actualităţii politice româneşti': H'jYb*-;
a întregii ţâri
„19 8 7 — anul unor importante evenimente, anul unor noi
ROMA 28 (Agerpres). — fice din România, relevînd participat cei mai de sea Răspunzînd interesului împliniri pe drumul edificării socialiste",
La Roma au avut loc lu totodată multilaterala acti mă reprezentanţi ai cerce deosebit faţă de persona • File de istorie în permanentă actualitate: Memora
crările unui colocviu ro- vitate pe plan social-po tării ştiinţifice din Italia, litatea şi multilaterala ac bilul act al proclamării Republicii şi „Uniţi prin orice vre
mâno-italian de colaborare litic desfăşurată în ţară şi care, de obicei, se reunesc tivitate a tovarăşei acade me, am fost, vom fi biruitori",
ştiinţifică în domeniul chi în sfera relaţiilor inter într-un 'astfel de colectiv mician doctor inginer • „Bucureşti, un oraş cu faţa spre secolul .
miei, pe tema „Rolul cer naţionale de eminentul om numai la cele mai presti Elena Ceauşescti, presa ita un reportaj despre plăcerea de a descoperi sau t i .
cetării ştiinţifice în dez de ştiinţă, militant de gioase congrese internaţio liană a publicat articole redescoperi devenirea unei metropole europene.
voltarea economică a Româ seamă al partidului comu nale în domeniul chimiei care evidenţiază prezenţa • In perspectiva anului 2000, oamenii de ştiinţă v ă
niei şi Italiei". Manifesta nist şi statului român. S-a găzduite în Italia. Temele activă în viaţa ştiinţifică, propun cele mai noi şi mai realiste ipoteze şi scenarii
rea s-a desfăşurat sub egi arătat că, în calitate de dezbătute au fost deosebit socială şi politică a Româ ale viitorului: „Cine bate, vă rog, la uşă ? — Eu, mile
da Academiei Dei Lincei ■fondator şi preşedinte al de utile pentru cei ce niei, ca şi în relaţiile in niul trei !".
şi a Consiliului Naţional Comitetului Naţional Ro muncesc în domeniul dez ternaţionale ale ţării a • In completarea acestei fascinante „bibliografii"
al Cercetării din Italia. voltării economice şi ştiin t o v a r ă ş e i academician care anticipează lumea de miine : „Profesiile viitorului,
mân „Oamenii de ştiinţă
Lucrările colocviului au şi pacea", tovarăşa Elena ţifice a celor două ţări. doctor i n g i n e r Elena viitorul profesiilor", „Tehnologia - quo vadis „Ţăra
evidenţiat cu pregnanţă Ceauşescu se bucură de o Consider că asemenea im Ceauşescu- nul, satul şi meseria de agricultor ia orizontul anului
rezultatele deosebite înre înaltă apreciere pe plan portante acţiuni trebuie Ca şi manifestarea ştiin 2000".
gistrate de ţara noastră mondial, ca prestigios om promovate şi în viitor". ţifică de la Roma, apre • Un amplu dosar intre filele căruia veţi găsi
în domeniul chimiei, îndeo de ştiinţă angajat în pro Cu prilejul colocviului a cierile presei italiene se „Cheia care deschide porţile creaţiei" şi veţi afla, in
sebi în ultimii 22 de ani, constituie într-un cald o- tre altele, răspunsuri la întrebarea : cu ce trebuie început
movarea unităţii în diver fost organizată o expoziţie
înalta contribuţie a tova sitate a lumii ştiinţifice de carte ştiinţifică, în ca magiu adus tovarăşei Elena „ca să-ţi dea prin gind ceva ?"
răşei academician doctor contemporane, a idealuri drul căreia au fost pre Ceauşescu, ilustru repre • Pagini de viu interes din actualitatea internaţio
inginer Elena Ceauşescu în lor ştiinţei şi progresului, zentate lucrări de referinţă zentant şi neobosit promo nală : „Europa fără umbra... umbrelei nucleare". Sin
sfera cercetărilor funda- privind cercetarea ştiinţi tor al ştiinţei în folosul teza unei acute probleme mondiale : „Un adăpost pen
y mentale şi tehnologice de în eforturile vizând întări fică şi tehnologică din ţara progresului, civilizaţiei şi tru fiecare".
rea păcii, securităţii şi păcii, amplificînd astfel • 1987 — un an strălucit pentru gimnastica femi
dicate sintezei noilor com colaborării internaţionale. noastră. în centrul aten
puşi macromoleculari, chi ţiei, întrunind* cele mai expresia celor mai alese nină românească. Vă propunem o emoţionantă retro
miei polimerilor şi elasto- în cuvîntul de încheie alese aprecieri ale parti sentimente de stimă şi spectivă cu protagonistele campionatelor mondiale şi
merilor în general. re a lucrărilor, prof. Vin cipanţilor, s-au aflat volu preţuire cu care lumea europene. 1988 — an olimpic. Lumea de iert şi de azU
cenzo Caglioti, fost pre ştiinţifică de pretutindeni a Olimpiadelor.
Participanţii au subli mele din opera ştiinţifică • Din cele 400 de pagini bogat ilustrate nu lipsesc
niat rolul şi meritele deo şedinte al Consiliului Na a tovarăşei academician întîmpină, alături de în nici rubricile gustate de cititorii de toate vîrstele : „in
sebite ale tovarăşei aca ţional al Cercetării, şef al d o c t o r inginer Elena treaga noastră naţiune, a- vitaţi ai Almanahului", „Instantanee pe mapamond",
demician doctor inginer Departamentului de Chi Ceauşescu, publicate în propiata aniversare a zilei „Breviar juridic", „Faptul divers" şi „Din caietul grefie
Elena Ceauşescu în organi mie de la Academia Dei limba italiană, precum şi de naştere a eminentului rului".
zarea instituţională şi dez LinCei, a arătat: „La lucră în alte limbi de circula savant şi om politic
voltarea cercetării ştiinţi- rile acestui colocviu au ţie internaţională. român. Lectura aşteptată de toti cititorii :
ALMANAHUL „SCÎNTEIA“ 1988
MANIFESTĂRI ■ PHENIAN. - In muni cordat ziarului „Welt am amestec în afacerile in
DEDICATE cipiul Ciungin din R.P.D, Sonntag" şi citat de DPA, terne ale R.P. Chineze — P R O G R A M U L
ANIVERSĂRII Coreeană a avut loc inau pentru noi măsuri substan transmite agenţia China
gurarea unei fabrici de ţiale de dezarmare. El a Nouă. Congresului ameri Unităţilor comerciale în perioada
REPUBLICII produse farmaceutice, rod apreciat că acordul asu can i s-a adresat un pro
Apropiata aniversare a al cooperării economice pra eliminării rachetelor cu test energic în legătură 29 decembrie 1987 — 3 ianuarie 1988
40 de ani de la proclama dintre România şi R.P.D. rază medie de acţiune îşi cu această ignorare a nor
rea Republicii în România Coreeană. Cu acest pri va demonstra valoarea melor de bază ale rela în vederea unei bune a- care vor funcţiona după
¿prilejuieşte desfăşurarea, lej s-a desfăşurat o festi numai dacă va fi urmat ţiilor internaţionale, care provizionări a populaţiei programul unei zile nor
în diferite ţări ale lumii, vitate. de noi paşi în direcţia di încalcă principiile înscrise cu mărfuri de sezon, pro male de lucru.
a numeroase manifestări în In alocuţiunile rostite minuării drastice a rachete în toate comunicatele co gramul unităţilor comer în ziua de 2 ianuarie
cadrul cărora sînt puse în de Ce Ghi Ciong, pre lor intercontinentale. mune anterioare chino — ciale se stabileşte după 1988, unităţile comerciale
evidenţă succesele dobîn- şedintele Consiliului admi americane. cum Urmează-: alimentare şi nealimenta
,dite de ţara noastră pe nistrativ şi de coordonare In zilele do 29, 20 şi 21 re vor fi închise, cu ex
'calea dezvoltării economi, economică al provinciei, şi jB CIUDAD DE MEXICO. decembrie a-c„ magazinele cepţia magazinelor pentru
.ce şi sociale în anii socia de însărcinatul cu afaceri - Din iniţiativa preşedinte nealimentare vor funcţio desfacerea plinii-, laptelui,
lismului, cu precădere în A.l. al României au fost lui Miguel de la Madrid, na cu un program pre halelor agroalimentare, ma
perioada de după Congre evocate tradiţionalele re Camera Deputaţilor a Con lungit, respectiv de la o- gazinelor de legumc-fruc-
sul al IX-lea al Partidului laţii de prietenie şi cola » ■ BEIJING. - Comitetul gresului Naţional al Mexi rcle 8,30—18. te din pieţe, a unităţilor
Comunist Român, politica borare româno—coreene, la Naţionalităţilor şi Comite cului a aprobat include Magazinele alimentare şi pentru desfacerea presei şi
externă de pace şi amplă baza cărora se află hotă- tul pentru relaţii externe rea în prevederile Consti de \ legume-fructe vor o parte din tutungerii,
colaborare internaţională, ririle luate în cadrul în- ale Adunării Naţionale a tuţiei a principiilor de funcţiona pînă la ora 19, care vor fi deschise între
ai cărei promotor este tîlnirilor şi convorbirilor Reprezentanţilor Populari a politică externă ale acestei iar celor pe un singur orele 7—11.
p r e ş e d i n t e l e Nicolae dintre tovarăşul Nicolae R.P. Chineze au dat publi ţări — informează agen schimb li se va prelungi Unităţile de alimentaţie
Ceauşescu. Ceauşescu, secretar gene cităţii o declaraţie în legă ţia Prensa Latina. Se pre progranml cu două ore. publică vor funcţiona după
Astfel, s-au organizat a_ ral al Partidului Comunist tură cu adoptarea de că cizează că este vorba de îre ziua de 1 ianuarie programul unei zile nor
du nări festive în oraşul so Român, preşedintele Repu autodeterminarea popoare 1988, toate unităţile comer male de lucru.
vietic Solnecinogorsk, la blicii Socialiste România, tre Congresul S.U.A. a lor, neamestecul în trebu ciale vor fi îneliise, cu ' în ziua de 3 ianuarie
•Beijing,. în municipiul şi tovarăşul Khn Ir Sen, unui amendament privind rile interne, soluţionarea 1988, unităţile comerciale
■Nampho (R.P.D. Coreeană), secretar general al C. C. aşa-numiiele „violări ale paşnică a conflictelor, in excepţia celor de alimen vor funcţiona după pro
|la Havana şi Tokio. Mani- al P.M.C., preşedintele drepturilor omului în Tibet terzicerea ameninţării cu taţie publică unde nu au gramul unei zile de du
•festări politice şi culturale R.P.D. Coreene. de către Republica Popu forţa sau a folosirii for fost organizate revelioane, minică.
*au avut loc la Belgrad şi lară Chineză". Declaraţia ţei, egalitatea juridică a
■în capitala niponă, la Pra- 3 BONN. - Preşedin respinge afirmaţiile calom statelor, cooperarea pen
,ga a fost'inaugurat un tele R.F. Germania, Richard nioase cuprinse în docu tru dezvoltare şi lupta
stand de carte, în timp ce von Weizsäcker, s-a pro mentul respectiv, apreciind pentru pace şi securitate ÎNTREPRINDEREA DE REPARAŢII AUTO
fia Buenos A.ires s-a ţinut nunţat, într-un interviu a- că acesta reprezintă un internaţională. CLUJ-NAPOCA
o conferinţă de presă. str. Aurel Vlaicu, nr. 182
— — - o — ® — î • _ « _ < * - - - - - - - • a — • ■ — • — •
execută în 1988 pentru unităţi socialiste,
Brazi „uitaseră“ aceste o-
Paza avutului poporului trebuie asigurată bligaţii. Nici portarul de la pe bază de comandă fermă următoarele'
i.L. Chişcădaga nu-şi făcea lucrări :
corespunzător datoria. La
temeinic, fără abateri de la A.E.I. Bobîlna de aproape ® Reparaţii capitale la toate tipurile de
două săptămîni nu este a_ autovehicule din familia DAC şi ROMAN
Sîntem în plină iarnă, •întregul judeţ a scos la xistenţa.şi a unor „înlocui sigiirâtă paza fermei nr. 1. — în afara autobuzelor.
cu nopţi lungi, în care în iveală stări de lucruri pe tori" de ofiţer de serviciu, La ferma nr. 4 din Călan,
uzine şi fabrici se desfă care cei' vizaţi trebuie să adică oameni care nu au a I.S.C.I.P. Orăştie, în ser ® Reparaţii generale motoare Saviem şi
şoară activitate intensă le înlăture fără întîrziere. nici .ştiinţa nici puterea de viciul de pază nu se afla Raba.
..pentru realizarea planului, în absenţa conducerii, o- a lua o decizie în numele decît, unul dintre cei trei
în acelaşi timp însă la a- fiţerul de serviciu este cel conducerii. • La ferma 11 paznici planificaţi. Magazia ® Utilaje de garaj :. cricuri hidraulice
dăpostul întunericului oa_ împuternicit să ia toate Bretea Română a I.A.S. de furaje concentrate a tip crocodil 1 T, 2T şi 10 T, macarale hi
meni cu o conştiinţă civi măsurile pentru a se asi Haţeg, deşi lucrează şase fermei 8 din Călan'a I.A.S.
că precară pot aduce pre gura şi pe timpul nopţii o cadre de specialitate, func Haţeg se află în afara' draulice tip girafă 1,25 — 2 tone, aparate
desfăşurare normală a ac ţia de ofiţer de serviciu o perimetrului .fermei dar nu
judicii avuţiei obşteşti. Or-, tivităţii, inclusiv a celei de nsigciră muncitorii.-- La I.M.. este nici împrejmuită nici de gresat cu pedală şi pneumatice, staţii
ganizâreă temeinică a pa_. pază generală şi contra in Hunedoara şi I.A.C'.R.S.H. păzită: • - - de spălare autocamioane-autobuze, trolei
zei în întreprinderi şi in cendiilor. La fabrica de personalul de conducere nu
stituţii, în ferme zooteh face de serviciu-, S-ar mai putea da.multe buze, tramvaie.
nice, în depozite este acum mobilă din Petrila ofiţerul exemple „culese" în con
de serviciu lipsea. Lipsea, în îndatoririle unui portar trolul amintit. încheiem • Diferite confecţii metalice.
¡mai mult ca oricînd ne şi la Consiliul popular al la poarta unei întreprinderi însă aici'aceste rînduri cu
cesară. Ea este obligaţia comunei Vcţel şi la Com miniere intră între altele ' şi precizarea.. • qă . organizarea - ® Remorci platformă 7 tone.
expresă a conducerilor de plexul de vaci cu lapte. aceea de.a controla de legi şi efectuarea temeinică a Comenzile vor fi trimise la I.R.A. pînă la
•¿unităţi, a consiliilor popu. Peşteana, la „Vidră" şi timaţii pe cei ce intră în’ pazei, a obligaţiei de ofi
«iare. Se manifestă aseme- F.N'.C. Orăştieţ iar cei de unitate sau pentru a îm_ ţer de serviciu pe unitate data de 20 ignuarie 1988.
S.nea exigenţă în organiza la Combinatul siderurgic piedica intrarea îh ! mină în condiţiile cerute de lege Informaţii suplimentare se pot obţine la
şi; rea pazei obiectivelor eco- „Victoria“ Călan nu-şi cu cu surse de foc. Portarii nu este facultativă ci o
fnomico-sociale ? Un con noşteau atribuţiile date prin de la întreprinderile mi- îndatorire expresă a con telefon 4 27 88, interior 116 şi 140.
trol organizat în unităţi din hotărîre. S-a constatat c- niero Petrila şi Valea de ducerii oricărei unităţi.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbii, Ion Cioclei, Dumitru Gheoneo, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. |_ţţ06şj
ftEDAGŢIA Şl ADMINISTRAŢIA t 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane» 11275, 12157, 1JL585. 72283.ţriPAffltHt>iffloografia Deva, str. 23 August, nr.275.