Page 103 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 103
2
IUBEŢUL HUNEDOARA IN PAif w
. . . . . ~ IN. ÎNFĂPTUIREA hotărîRILOR u
FIECARE AN - gi.ştilor din combinatul
Erou al Muncii Socialis l'c
UN CERC SOLID te de la Hunedoara, a- vă
ÎN TRUNCHIUL semenea tuturor colecti tă s.
velor muncitoreşti din ţa niunl.
FALNIC AL ŢĂRII ră, rememorarea drumu duce c
lui ascendent de prefa revoluţiei
Eu nu cunosc cum a- ceri înnoitoare pe care nism 1
răta mina Petrila în ur România s-a înscris în-
mă cu peste 40 de ani, ccpînd de acum patru NICOLAE
înaintea proclamării Re decenii. Din această pe maistru la C.T.fc
publicii. Insă din spuse rioadă se detaşează, prin
le înaintaşilor ştiu că în profundele transformări MUNCIM Lk
abatajele ei se lucra ru din toate domeniile de
dimentar, se scotea pu activitate, cei 22 de ani TEMELIA IZVORULU.
ţin cărbune. Mă voi re de cînd istoricul Congres DE LUMINĂ
feri însă la evoluţia ei al IX-lea al partidului,
in perioada de după Con împlinind voinţa întregu
gresul al IX-lea al parti lui nostru popor, l-a ales Aici, sus, in Munţii
dului, în anii de profun în fruntea partidului .şi Retezat este iarnă. Dar
de prefaceri socialiste a ţării pe tovarăşul oamenii muncesc zi şi
ai „E p o c i i Nicolae Nicolae Ceauşescu. noapte. Nouă ne-a fost
Ceau.şescu", pentru ca eu Anul 40 al Republicii, încredinţată sarcina să
însumi în aceşti ani am în care s-a desfăşurat înălţăm barajul. Va fi,
venit la mina Petrila — cea de a cincea Confe la cota finală, cel
mai precis în 1967 —, rinţă Naţională a parti mai marc baraj de
m-am încadrat la secto dului, a marcat însemna anrocamente cu miez
rul I V, unde lucrez şi azi. te salturi cantitative şi de argilă din ţară. Mai
Ca peste tot în ţară, calitative în efortul de bine de 10 milioane tone
şi la noi, la mina cea zi şi noapte pe care îl cie anrocamente, argilă
mai veche şi mai adîncă depunem pentru continua şi nisip va purta în „tru
din Valea Jiului, fiecare afirmare a valorii meta pul" său, care vor ţine
an a însemnat un cerc lului hunedorcan în ţară piept la peste 210 mili
solid în devenirea unită şi peste hotare. Sub condu oane metri cubi de apă.
ţii, implicit în trunchiul cerea puternicei noastre Acum, în anul Confe
falnic al ţării. organizaţii de partid, ac rinţei Naţionale a parti
Ca să mă refer la bri ţionăm cu fermitate pen dului, în ziua cînd săr
gada pe care o conduc, tru eliminarea tuturor bătorim cu bucurie în
de peste 95 de oameni, neajunsurilor şi greută suflete împlinirea celor
repartizaţi în trei abata ţilor, astfel incit în 1988 patru decenii de la is
je şi un preabataj, aş să putem răspunde prin toricul act al proclamării
vrea să spun că acest an fapte vibrantelor che Republicii, noi ne aflăm
al Conferinţei Naţionale mări, indicaţiilor şi sar cu barajul înălţat la peste
a partidului şi al 40-lea cinilor subliniate în ma 110 metri. Am depUa în
de la proclamarea Repu gistralul Raport al tova corpul lui aproape 8 mi
blicii, a fost cel mai fruc răşului Nicolae Ceauşescu lioane tone de anroca
tuos din întreaga acti la Conferinţa Naţională. mente, argilă, nisip. Mun
vitate productivă a for cim zi şi noapte. Eu, ca
maţiei noastre. Şi îmi M1RCEA CHEBAC, şi mulţi tovarăşi de mun-
face plăcere să spun a- prim topitor, • că, sîntem aici de la în
cum, la oră de bilanţ, că Oţelăria electrică nr. 1, ceperea lucrărilor la ba
ortacii m-au împuternicit C.S. Hunedoara raj, din aprilie 1976. De
să raportez la înaltul fo aici, din cariera Netiş,
rum comunist la care TREPTE SPRE FORŢĂ excavăm şi transportăm
am participat, realizarea zilnic mii de tone de pia
peste plan în 1980 a 03 000 Şl LUMINĂ tră, care este aşezată cu
tone de cărbune, iar în grijă în baraj. Numai eu,
acest an a peste 75 000 1987 a c o n s t i t u i t lucrînd pe cel mai mare
tone, cifră care, pînă mâi şi pentru enorgcticic- excavator, încarc zilnic
ne, la ora bilanţului fi nii hunedoreni un impor pînă la 500 tone de an
nal, va urca la 78 000 tant pas înainte pe toa rocamente. An ga j amentul
tone. te planurile muncii şi nostru muncitoresc, co
Acum, azi, la ceasul vieţii. Am acţionat mai munist este unul singur :
jubileului Republicii, mîn- bine pentru a da patriei să grăbim lucrările la
dri de tot ce s-a înfăp energia electrică necesa baraj, să asigurăm apă
tuit în cei 40 de ani de ră. De fapt, putem spune pentru hidrocentralele de
împliniri şi urcuş neîn că toţi cei 40 de ani ca pe Rîu-Mare, pentru a
trerupt spre lumină, strîn- re au trecut de la pro împlini exemplar liotărî-
gem mai mult rândurile clamarea Republicii — şi rile Congresului al XIII-
in jurul partidului, al -se îndeosebi cei înmănun lea şi Conferinţei Naţio-
cretarului său general, to cheaţi pentru totdeauna na'lc ale partidului, de a
varăşul Nicolae Ceauşescu, în istoria patriei sub nu dezvolta şi întări baza e-
şi facem legământ solemn mele de „Epoca Nicolae nergelică a României so
să ne sporim vrednicia, Ceauşescu" —- au însem cialiste, aşa cum ne
rodnicia muncii, să dălrn nat o evoluţie perma cere tovarăşul Nicolae
ţării zi do zi mai mult nentă spre fericire şi Ceauşescu, iubitul nostru
cărbune în 1.988. prosperitate, trepte spre conducător.
forţă şi lumină.
ŞTEFAN ALBA, Despre energetica ro NICOLAE HORTOLOMEI,
miner şef de brigadă, mânească se poate afir excavatorist,
I.M. Petrila ma, pe drept cuvînt, că Cariera Netiş, Amenajarea
Aspect din cabina de co mandă a fabricii de ciment de Ia I. f,. Deva. s-a născut chiar în a- hidroenergetică
GÎNDURI CURATE ceastă perioadă de aur. Riu Mare-Retezat
De exemplu, Centrala ter
DE PE VETRELE moelectrică Mintia a fost PREOCUPAREA
DE PLĂMĂDIRE construită, la fel ca mul
te obiective similare din NOASTRĂ
A METALULUI ţară, la indicaţia expre PRINCIPALĂ -
să a secretarului general
Au trecut mai bine de al partidului, tovarăşul SPORIREA
100 de ani de cînd hu- Nicolae Ceau.şescu. Am RODNICIEI
nedorenii au învăţat să avut fericirea să muncesc
producă metal în primul încă de la început în a- PĂMÎNTULU!
furnal modern din ţara ceastă unitate şi să par
noastră şi unul dintre ticip la punerea în para Cele patru decenii ce
primele din Europa. „Mo lel a primelor două au trecut de la procla
dem" a revenit mereu blocuri energetice, în 15 marea Republicii — a că
în limbajul muncitoresc, noiembrie 1960. Apoi, la rei aniversare o sărbăto
cu fiecare capacitate de toate celelalte blocuri. A rim astăzi — se consti
-
producţie pusă în func crescut unitatea în care tuie înti -o perioadă de
ţiune. Adevărata moder muncim, a crescut ţara profunde transformări re
nizare a proceselor de întreagă şi noi o dată cu ca. voluţionare în toate do
obţinere a metalului s-a Pentru toate acestea, meniile de activitate- în
produs, incontestabil, în acum, la cea de a 40-a această perioadă şi în
anii construcţiei socialis aniversare a proclamării special în anii de după
te a patriei, etapă des Republicii şi în pragul Congresul al IX-lea al
chisă de măreţul act al unui An Nou pe care îl P.C.R., agricultura a fost
proclamării Republicii, dorim mai rodnic şi mai aşezată la locul ce i se
din 30 Decembrie 1947. fructuos, gîndurile şi sen cuvine, ca ramură eco
Aniversarea a 40 de ani timentele noastre, ale e- nomică do bază. S-a tre
de Republică liberă şi nergeticienilor hunedo- cut la înfăptuirea noii
independentă ne prile ,reni se unesc cu profund revoluţii agrare, proces
juieşte si nouă, sideruir- respect în urarea fier- profund şi multilateral
