Page 105 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 105
Pag. 4 DRUMUL
Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei
Astăzi, ...
Elena Ceauşescu le-au fost adresate vibrante urări de la proclamarea -
deţul nostru se prezintă
zări în toate domeniile vie,
ale tinerei generaţii cu prilejul Anului Nou sociale. Legitima şi istorica c
- care acum 40 de ani, sub
Partidului Comunist Român şi-a
formă de guvernămînt in drumul
(Urmate din pog 1) nia I", sînt rostite, cu Să vă fie P.C.R- I", „Ceauşescu şi - se află astăzi materializată în nc
înflăcărare, versuri. Anul Nou cu bucuriei poporul I", „Ceauşescu — şelor şi satelor din patria noastră, în
profesii, execută cu virtuo Prin vers, cîntec şl dans, „La mulţi ani !” iubiţi tinerii I", „Ceauşescu — struit trainic şi frumos pe pămintul rome-
zitate dansuri tematice cei mai mici colindători conducători România — ocrotesc copi fertili şi rodnici ani ai Republicii sînt cei îi
care ilustrează participa — şoimii patriei — expri lăria 1“, „Ceauşescu — cu neţărmurită dragoste şi legitimă mîndrii.
rea plină de elan a tine mă tovarăşului Nicolae Spre binele pace"!", „Ceauşescu — in „Epoca Nicolae Ceauşescu", etapă de c.
retului la vasta operă de Ceauşescu, tovarăşei Elena spre fericirea La mulţi ani 1“ intrată pentru totdeauna in istoria României sot
construcţie socialistă a Ceauşescu alese cuvinte de spre gloria în aceste momente de Pentru hunedoreni, „Republica 40" înseamn.
ţării. Lor li se alătură, cu mulţumire pentru tot ceea întregului popor! aleasă sărbătoare, a fost mult oţel şi cărbune pentru ţară, producţii mar',
feţele îmbujorate de bucu ce au făcut şi fac pentru Un grup de copii se reafirmat Legămîntul ti energie electrică, cantităţi sporite de minereuri şi al
rie, şi pionierii şi, apoi. ca toţi copiii ţării, ai în apropie, cu emoţie, de to nerei generaţii de a urma substanţe minerale utile în scopul creşterii bazei dt
cele mai tinere vlăstare tregii lumi să crească în varăşul Nicolae Ceauşescu, îndemnurile pline de căl materii prime, agricultură avansată, imagini inedite pe ,
ale ţării, şoim>i patriei. linişte şi pace, să se bu de t o v a r ă ş a Elena dură ale secretarului ge harta oraşelor şi satelor şi tot mai multă fericire in |
Acum, cînd poporul nos cure de o copilărie ferici Ceauşescu, de ceilalţi to neral al partidului, în- casele oamenilor I De marea sărbătoare a Republicii, '
tru, strîns unit în jurul tă, senină. varăşi din conducerea par văţînd fără preget, pre- redăm cîteva secvenţe din raportul hunedorenilor către J
partidului, al secretarului într-o atmosferă d,e_ tidului şi statului, pen gătindu-se temeinic pen partid şi patrie, către fiul cel mai drag al naţiunii s
său general, sărbătoreşte bucurie, de satisfacţie faţă' tru a-i sorcovi, după da tru muncă şi viaţă. Acest noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, marele ctitor al jj
împlinirea a 40 de ani de împlinirile anului care tină. ferm angajament se în României socialiste moderne, conducătorul iubit al ?
de la proclamarea Re se încheie, de optimism T o v a r ă ş u l Nicolae scrie în hotărîrea între partidului şi statului nostru
publicii, colindătorii aduc şi deplină încredere în Ceauşescu, tovarăşa Elena gului nostru popor de a !
prinosul lor de adîncă anul ce vine, are loc pre Ceauşescu, ceilalţi tova acţiona, cu dăruire şi ab 0 Bravii mineri de la modernizare a fermelor »
dragoste şi recunoştinţă darea ştafetei către anul răşi din conducerea parti negaţie revoluţionară, pen I.M. PAROŞENI — care zootehnice, menite să a- I
eroicului Partid Comunist 1988. în sunetele buciu dului şi statului răspund tru înfăptuirea planului au cîşfigat în ultimii trei sigure condiţii optime de î
mului, îşi fac apariţia ti cu multă căldură, cu dra ani, consecutiv, primul cazare şi furajare a ani- j|
Român, încercatului său neri şi tinere care poartă pe 1988, a tuturor preve
conducător, t o v a r ă ş u l cununa de spice, coşuri goste părintească urărilor derilor actualului cinci Ioc în întrecerea socialis malelor, buna desfăşura- *
Nicolae Ceauşescu, care încărcate cu fructe — adresate de copii. nal, pentru transpunerea tă pe ţară între unităţile re a activităţii zilnice. î
călăuzeşte ţara, cu înţe simboluri ale rodniciei. Colindătorii aflaţi în în viaţă a obiectivelor sta de profil — raportează şi H Mobilizîndu-se în *
lepciune şi cutezanţă re Potrivit tradiţiei este adus marea piaţă intonează bilite de Congresul al în 1987 extragerea unei mod exemplar şi acţio- J
voluţionară, spre orizon un plug împodobit cu brad. cunoscuta melodie „La XlII-lea al partidului, producţii de 95 000 tone nînd pentru îndeplinirea 1
turi tot mai luminoase Noul An 1988 — simbo mulţi ani cu sănătate I " pentru înaintarea neabă de cărbune peste sarci şi depăşirea sarcinilor dc
de progres şi civilizaţie. lizat de un şoim al pa în această atmosferă tută a patriei pe calea nile de plan- Printr-o mo plan, a angajamenteloi j
bilizare comunistă, exem
T o v a r ă ş u l u i Nicolae triei — rosteşte cu glas entuziastă, a luat cuvîntul socialismului şi a comu plară, există perspectiva asumate în întrecerea so- J
Ceauşescu îi sînt adresate, stăpînit de emoţie o ura t o v a r ă ş u l NICOLAE nismului. ca în ultimele două zile cialistă, colectivul tinerei «
din partea tinerilor şi re în care se spune : CEAUŞESCU, secretar ge T o v a r ă ş u l Nicolae ale acestui an să fie a- unităti e c o n o m i c e l
copiilor ţarii, emoţionante „La mulţi ani I" tova neral al rarlidului Comu Ceauşescu şi t o v a r ă ş a tinsă şi chiar depăşită I P.S.R.U.M. DEVA a ob- ?
urări cu prilejul apropiatei răşe Nicolae. Ceauşescu nist Român, preşedintele Elena Ceauşescu s-au fo cifra de 100 000 tone căr ţinut o producţie marfă ;
aniversări a zilei de naş Fiul cel mai drept Republicii Socialiste Româ tografiat în mijlocul co bune extras suplimentar. suplimentară în valoare *
tere. Pe platoul unde se şi bun nia. lindătorilor. de 14 milioane lei şi a |
desfăşoară sărbătoarea Plu- Al poporului român. Urmărită cu viu interes Potrivit obiceiului, ti B Harnicii siderurgişti realizat o creştere a pro- '
gu.şorului pătrund tineri „La mulţ' ani I" tova şi deplină satisfacţie, cu- nerii colindători au fost din C.S. HUNEDOARA ductivităţii muncii cu J
care poartă mari eşarfe răşă Elena Ceauşescu vîntarea a fost subliniată, invitaţi, apoi, în sediul Co semnează în acest decem 12,47 la sută peste pre- J
tricolore şi roşii. Pe fon ilustră luptătoare în repetate rînduri, cu mitetului Central al parti brie aniversar numeroase vederi.
dul muzical al îndrăgitu Pentru comunism, puternice aplauze, urale şl dului, unde le-au fost fapte de muncă şi rezul
a Colectivul ÎNTRE- *
lui cîntec patriotic „Parti pentru pace, pentru soa aclamaţii. S-a scandat, cu oferite daruri de Anul tate pe măsura prestigiu PRINDERII ELECTRO- g
dul — Ceauşescu — Româ re înflăcărare : „Ceauşescu — Nou. lui de care se bucură în
economia româneasca. CENTRALE HAŢEG ra- ’
Cocsarii raportează de portcază depăşirea sarci- »
păşirea sarcinilor lunare nilor de plan pe 1987 cu (
cu 680 tone de cocs me 35,4 milioane kWh ener- »
Te slăvim şi te înălţăm, talurgic, oamenii muncii gie electrică. Dintre eve- 9
nimentele energetice ma- '
de Ia Secţia I aglomera
re au un plus de 1851 jore aşteptate în aceste |
dragă şi mindră Republică ! tone de aglomerai, cei zile cu legitim interes pe «
de la secţia a Il-a 16 230 Rîu Mare — atît de con- g
tone de aglomerat, iar structori, cit şi de bene- J
furnaliştii din cadrul sec ficiari — notăm : cfcc- >
ţiei a Il-a furnale au tuarea exploatării de pro- '
(Urmare din pag. 1} locuri fruntaşe pe ţară la fără egal, conturînd în fău fice, a diverselor proble înscris în bilanţ un plus bă a grupului nr. 1 din J
o seamă de produse de rirea României moderne me pe care le ridică pro de 14 tone de fontă. Tot Centrala hidroelectrică |
ducţia industrială este as bază, între care : cărbune etapa cea mai fertilă din movarea progresului teh pe decembrie a.c. colec Retezat, încheierea lucră- >
tăzi de 120 de ori mai cocsificabil, minereu de întregul proces constructiv, nic în întreaga economie, tivul turnătoriei de fontă rilor de reglaje la slste-- j
mare decît în 1945. Cea fier, energie electrică, fon pe care naţiunea noastră noua revoluţie tehnico- raportează 15 tone peste mul de închidere a ba- „
mai impresionantă dez tă, oţel, laminate, cocs o numeşte cu îndreptăţită ştiinţificâ şi noua revolu prevederi, iar cel de Ia rujului şi centralei de Ia jj
voltare au cunoscut-o ra metalurgic, minereuri com mîndrie patriotică „Epoca ţie agrară din ţara noas forja nouă — o cantita C.II.E. Păclişa în vede- J
murile cu potenţialul cel plexe, ţesături de mătase Nicolae Ceauşescu". O tră". te suplimentară de 14 rea începerii acumulării, >
mai ridicat de valorificare şi altele. In aceeaşi peri contribuţie de primă în Sărbătorind ziua Repu tone de piese forjate. încheierea fazei dc usca- 1
a resurselor de care dis oadă, producţiile medii la semnătate la dezvoltarea blicii Socialiste România, Consemnăm, de aseme re a grupului nr. 2 din j
pune avuţia naţională: in hectar au cunoscut o multilaterală a patriei poporul nostru îşi reafirmă nea, cu multă bucurie C.H.E. Ostrovu Mare în j
dustria chimică — de 1 200 creştere însemnată. în noastre, la afirmarea vigu dreptul la viaţă şi la pace, străduinţa şi eforturile vederea cuplării Ia sis- i
de ori, metalurgia — de cartea de aur a istoriei roasă a ştiinţei, învâţă- la linişte, pentru a asigura depuse de oţclarii şi la- ternul energetic naţional, j
114 .ori, construcţiile de patriei noastre, în cartea mîntului şi culturii a adu viitorului său condiţia minatorii marelui combi B Cu un bilanţ deose- *
maşini — de circa 500 de României moderne se a- s-o şi o aduce cu consec continuării trudei pentru nat pentru îndeplinirea bit de fructuos se pre- |
ori, industria uşoară — flă înscrise şi eforturile venţă tovarăşa academi ridicarea pe trepte mai sarcinilor zilnice de pro zinlă Ia marea sărbătoa- '
de 82 ori ş.a.m.d. Pro oamenilor muncii hunedo- cian doctor inginer Elena înalte a binelui şi bucu ducţie. rc a Republicii oamenii J
ducţia agricolă a crescut reni, creatori de bunuri Ceauşescu, savant de lar riei. Prin glasul preşedin ■ Oamenii muncii dc muncii din c a d r u l j
de aproximativ 9 ori ; materiale şi spirituale, au gă recunoaştere interna telui său, România şi-a
î-au realizat irigaţii pe o torii faptelor de existenţă ţională. spus răspicat această do Ia TERMOCENTRALA I.P.I.C.C.F. DEVA. Dc- »
suprafaţă de peste 3,5 mi demnă, care dau viaţă ho- „Pornind de la faptul rinţă fierbinte, ea însăşi MINTIA au acţionat în păşirea producţiei marfă |
lioane hectare, precum şi tărîrilor partidului. că socialismul şi comunis adueîndu-şi contribuţia la acest an cu multă pasiu cu peste 2 milioane Iei s
alte lucrări mari de îmbu Este unanim recunoscut mul se realizează pe baza construirea unei lumi mai ne şi dăruire revoluţio şi cu aproape 5 milioane jj
nară pentru a pulsa în lei a producţiei nete, creş- J
nătăţiri funciare, de spori faptul că în perioada de celor mai noi cuceriri ale bune şi mai drepte. ferea productivităţii inun- »
re a potenţialului de pro 4 decenii care s-a scurs ştiinţei şi tehnicii moder Aniversînd ziua Republi sistemul energetic naţio
ducţie al pămîntului. Pe de la abolirea monarhiei ne, ale cunoaşterii, in nal cit mai mulţi kilo cii cu 0,6 la sută peste 1
această bază, producţia şi instaurarea Republicii, general, - sublinia tova cii, oamenii muncii hu- waţi. Raportul lor mun prevederi, reducerea chel- J
a ajuns la peste 30 mili cea mai fertilă în trans răşa Elena Ceauşescu în nedoreni se angajează ca citoresc este simplu şi tuielilor la 1 000 ici Pro- g
oane tone de cereale. formări revoluţionare este cuvîntarea rostită la se dînd viaţă hotăririlor Con viguros : realizarea de la ducţie marfă cu 14 Iei, '
Asemănător tuturor zo etapa inaugurată de Con siunea solemnă a Marii ferinţei Naţionale, chemă începutul acestui an a u- iar a celor materiale cu g
14,2 lei. obţinerea pe a-
nei
suplimenta
producţii
N
nelor patriei, judeţul Hune gresul al IX-lea al parti Adunări Naţionale consa rilor secretarului general re de 88 milioane kWh ceasta bază a unor bene- g
doara a cunoscut o dez dului, care a ales în crată celei de a 40-a al partidului, t o v a r ă ş u l energie electrică ! ficii suplimentare de J
Nicolae Ceauşescu, să ac
voltare puternică, pe toa fruntea partidului pe to aniversări a proclamării peste 4 milioane Iei ş.a- g
te planurile. "Au fost ma varăşul Nicolae Ceauşescu, Republicii - trebuie să ne ţioneze cu întreaga pute fl Conform programu sînt doar o parte din H
terializate însemnate in cel mai iubit fiu al poporu preocupăm în continuare, re de muncă, cu întreaga lui judeţean de DEZVOL titlurile de mîndrie ale J
vestiţii, ceea ce a făcut lui, comunistul care a im mult mai susţinut, de dez lor capacitate creatoare TARE A ZOOTEHNIEI, harnicului colectiv .
-
ca judeţul să devină unul primat dezvoltării noastre voltarea activităţii de cer pentru înflorirea multila în anul 1987 s-au dat în fo
-
dintre cele mai dezvoltate ritmuri şi proporţii înnoi- cetare, de soluţionarea o- terală a scumpei noastre losinţă noi adăposturi St în anul 1987 a eres- g
judeţe din punct de ve toare, transformări revolu perativă şi eficientă, cu patrii — Republica Socia pentru animale, Astfel, cut şi SUPRAFAŢA LI- 1
dere industrial. El deţine ţionare de o profunzime ajutorul cercetării ştiinţi- listă România. capacitatea adăposturilor VEZILOR din judeţ. Asl- J
pentru bovine puse în fel, în Deva şi în alte f
funcţiune în anul pe ca- localităţi au fost realizate *
re-1 încheiem — la uni plantaţii de pomi fructi- J
proiectul bugetului de stat Trupele sud africane con Addis Abeba. O.U.A. chea tăţi cum sînt C.A.P. feri pe aproape 160 de '
"al R.P. Polone pe anul tinuă să ocupe zonele de mă Consiliul de Securitate Zdrapţi, Rişca, Sălciva, hectare. Dc asemenea, l|
viitor. sud ale Angolei, sfidind să ia măsuri care să per Veţel, Clopotiva ş.a. — au fost pregătite la Bîr- J
La lucrări a participat normele dreptului interna mită transpunerea în via se ridică Ia peste 1000 său, Nădăştie, Cigmău, jj
Woj'ciech Jaruzelski, prim- ţional şi ignorind hotări- ţă a rezoluţiilor sale, re de locuri, iar a saivane Romoşel şi Şoimuş încă 5
@ VARŞOVIA. - La Var secretar alC.C. al P.M.U.P., rile Consiliului de Securi tragerea necondiţionată a lor pentru ovine la 8 400 240 ha de teren pentru J
şovia s-au desfăşurat lu preşedintele Consiliului de tate in această problemă, trupelor sud-africane şi locuri. în acelaşi timp, a fi plantate cu diferite f
crările şedinţei Seimului Stat al R.P. Polone. se arată într-o declaraţie respectarea suveranităţii şi în 45 de unităţi agricole soiuri de pomi fructiferi «
R. P. Polone. Â fost pre a Organizaţiei Unităţii A- integrităţii Angolei, arată ale judeţului s-au execu şi 100 de hectare pentru |
zentat, în primă lectură, 0 ADD1S ABEBA. - fricane, dată publicităţii la declaraţia. tat numeroase lucrări de viţă de vie. t „
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), mcoiae urcoo.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL) Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.