Page 109 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 109
Pag. 4 ¿ JOI, 31 DECEMBRIE 1987
i«si
CEAUSESCU: ÎNALT Pku
%
Succesele fuvu prece turi clădite pe principii mis o viziune cu adevărat universală a proble.
dent abţinute în dezvol şi norme noi - de con ternaţionale. Şi experienţa sa personală se k TRU
tarea econoinico-şocială duită, în spiritul stimei desigur, în politica României la O.N.U. şi în alte o.
a ţării, ca şi marea des şi respectului reciproc. nisme internaţionale".
chidere' în abordarea: pro Pentru ca fiecare stat JAVIER PEREZ DE CUELLAR,
blematicii mondiale con- să-şi poată face auzit secretar general al O.N.U.
. stituie sursa peremptorie glasul, să-şi spună răspi ne.
a locului pe care şi l-a cat părerea asupra pro „România, sub conducerea luminata a preşedintelui dllCQv
dobîndit România în con blemelor care îl privesc Ceauşescu, a trasat un d.rum nou care, intr-adevăr, se continuu
certul naţiunilor, a res şi care privesc, în ace impune şi este urmărit în toate ţările lumii cu o atenţie său Cern.
pectului şi admiraţiei de iaşi timp, soarta omeni deosebită, deoareCe contribuie continuu şi neabătut la Ceauşescu,
care se bucură contribu rii... Iată tot aţîtea te marea cauză a destinderii şi păcii". mân, preşedintu
ţia ţării noastre, a meiuri ale demnităţii, ANDREAS PAPANDREU7
preşedintelui Nicolae autorităţii şi prestigiu prim-ministru
Ceauşescu la întărirea lui românesc în lume. al Republicii Elene
colaborării între toate Mărturii grăitoare ale
„.statele, la sprijinirea e- largii audienţe de care „întilnirile şi convorbirile la cel mai înalt nivel din
forturilor pentru o pla se bucură poziţiile ori tre ţările noastre constituie o bună tradiţie. Cred că veţi
netă fără arme şi fără ginale, constructive, pro fi de acord cu mine că aceste întilniri joacă un rol im „Clasa .-muncitoare din Româniv
războaie. movate cu dinamism şi portant în promovarea relaţiilor buigaro-române. Po cese sub conducerea Partidului Comui.
Intr-adevăr, România, fermitate de ţara noas poarele noastre sînt legate de o prietenie trainică şi tarului său generql, preşedintele Rep.
preşedintele ei au pledat tră, de preşedintele ei, sinceră, pe care se preocupă să o dezvolte şi să o îm România, prietenul şi tovarăşul nostru Nicolu
şi • pledează cu convinge stau volumele şi artico bogăţească continuu. Colaborarea şi conlucrarea noastră Aţi construit o industrie socialistă moderna’, . ii
re şi pasiune pentru o lele de presă publicate sînt intr-adevăr fructuoase". mînd&şte pe drept fiecare cetăţean român. Şi /88 Si
condiţie nouă în viaţa în numeroase capitale TODOR JIVKOV, bucurăm foarte mult de aceste succese şi vă felicita, Este -o
planetei, pentru ca pa ale lumii, declaraţiile secretar general al C.C. toată inima pe dumneavoastră, dragă tovarăşe Ceauşe^ core i
cea să nu însemne nu unor- personalităţi • de al P.C. Bulgar, preşedintele dragi tovarăşi români, pentru aceste mari succese".
mai absenţa războiului, prestigiu pe arena poli Consiliului de Stat ERICH HONECKER,
ci existenţa unor condi tică mondială. Fiecare al R. P. Bulgaria secretar general al C.C.
ţii cît mai prielnice pen dintre ele şi toate la un al P.S.U.G., preşedintele
tru dezvoltarea armoni loc reflectă şi evidenţia „In dumneavoastră, tovarăşe preşedinte, găsim tot Consiliului de Stat
oasă şi înflorirea tuturor ză concepţia politică, ac deauna un interlocutor stimulator în toate acele proble al R. D. Germane
naţiunilor, a întregii ci tivitatea internă şi inter me care ne preocupă atît de logic şi atît de vital ca
vilizaţii umane. Pentru naţională românească, vecini, ca ţări prin destin legate de acelaşi spaţiu, ca „Prin lupta dirză şi munca harnică, România s-a
ca libertatea să devină purtînd girul gîndirii ţâri europene si părţi ale lumii". transformat, dintr-o ţară săracă şi înapoiată înainte de
pentru toţi oamenii, pen profund umaniste şi no LAZAR MOISOV, eliberare, într-o ţară socialistă cu o industrie modernă şi
tru toate popoarele o vatoare a preşedintelui preşedintele o agricultură avansată.' Toate aceste mari realizări, ob
realitate vie. Pentru ca ei. Fiecare dintre ele şi — . ■; Prezidiului R.S.F.I. ţinute sub ferma conducere a Partidului Comunist Ro
egalitatea în drepturi să. toate la un loc reflectă, mân, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sînt inse
r.u constituie doar cu de fapt, înaltul presti „Constat cu multă plăcere că în decursul vizitelor parabile de eforturile perseverente ale dumneavoastră,
vinte mari. Pentru ca în- giu al identităţii indes- ‘ reciproce, care au avut loc în ultimii ani, legăturile din tovarăşe preşedinte, de aplicarea consecventă, concre
ţre toate ţările lumii să tructibile ROMANŢA — tre ţările noastre continuă să înregistreze progrese foar tă a tezelor universal-valabile ale marxism-leninismulul
se statornicească rapor CEAUSESCU: te însemnate. Sînt, de asemenea, deosebit de satisfăcut la realităţile din România". I <v.'
că legăturile personale pe care de-am stabilit cu pre LI XIANNIAN, „•
„Guvernul şi poporul român, România se bucură de şedintele Nicolae Ceauşescu au constituit contribuţii preşedintele R.F. Chineze
mult respect la Naţiunile Unite, ca ţară care acordă o importante pe calea consolidării legăturilor dintre ţările
enormă importanţă păcii, securităţii şi inţelegerii. Poli noastre prietene, la crearea unei atmosfere de încredere Slut doar cîteva mărtu arena-mondială de Româ
tica promovată de preşedintele Nicolae Ceauşescu este si înţelegere". rii ale amplei aprecieri, nia s o c i a l i s t ă , de
foarte bine cunoscută şi apreciată. Acţiunile domnului KENAN EVREN, ale preţuirii unanime do preşedintele Nicolae
preşedinte, eforturile sale la scară planetară, relaţiile preşedintele care se bucură politica Ceausescu.
pe care le întreţine cu conducătorii altor ţări ¡-au per Republicii Turcia externă promovată pe E. D.
" i________ _
MANIFESTĂRI DIN PARTEA CONSILIULUI DE STAT
DEDICATE H ADDIS ABEBA. rat de O.N.U. „An Interna B PRETORIA. - In ulti
Intr-un comunicat publicat ţional al Persoanelor fără mii 15 ani, în Republica C O M U N I C A T
PROCLAMĂRI! la Addis Abeba, secretarul Locuinţe", în lume existau Sud-Africanâ, ritmul creş în legătură cu folosirea autoturismelor
REPUBLICII general al Organizaţiei peste 100 milioane de per terii cheltuielilor militare
Unităţii Africane, Ide Ou- soane fără .un cămin, iar a fost unul dintre cele mai proprietate personală in zilele
marou, reafirmă poziţia circa 1,2 miliarde persoa
• Aniversarea proclamării ţărilor membre ale organis ne nu dispuneau de con mari din lume. Aceste de 1—3 ianuarie 1988
Republicii a prilejuit des mului panafrican de con diţii de locuit corespun cheltuieli au sporit de 35 in zilele de 1-3 ianuarie 1988, autoturismele pro
făşurarea, în diferite ţări damnare fermă a ocupării de ori şi se ridică în prietate personală pot circula indiferent de numărul
ale lumii, a unor mani unor zone din Angola de zătoare, relevă publicaţiile prezent la 4,3 miliarde de înmatriculare, cu soţ sau fără soţ, al autoturis
festări în cadrul cărora organizaţiei mondiale. Prin ranzl (aproximativ 2,1 mi mului.
au fost evidenţiate reali către trupele regimului acţiunile organizate în ă- liarde dolari). Un alt „re
rasist de la Pretoria. El
zările României pe ; calea a subliniat necesitatea a- cest an s-a urmărit să cord" îl deţine Africa de
socialismului, cu precă plicăril normelor dreptului „se atragă atenţia asupfa Sud şl in ce priveşte nu VREMEA ÎN LUNA IANUARIE
dere în perioada deschisă internaţional, a rezoluţiei celor care nu au un aco mărul de arme do foc pe
cv. ccl de-al IX-lea Con- periş deasupra capului şl locuitor. în prezent, cel După cum comunică regiunile sudice. în pri
j. cs al Partidului Co- ConsilidIui de Securitate în care trăiesc în condiţii de cinci milioane de cetăţeni Institutul de Meteorolo mele zile, precipitaţiile
munist Român. Au fost vederea încetării agresiu mizerie si de insecuritate" albi din R.S.A. deţin două gie şi Hidrologie, în luna vor fi atît sub formă de
nii sud-afrlcane, a practi
sualiniate, totodată, poli cilor la care recurg gu milioane de arme de ianuarie temperatu rile ploaie, cît şi sub formă
tica de amplă cooperare foc. medii se vor încadra de lapoviţă şi ninsoare,
¡internaţională a României, vernanţii din Africa de în g e n e r a l, în li mai ales în . sudul ţarii.
demersurile şi iniţiativele Sud în raporturile cu B BONN. - Uniunea mite normale. Tempera Temporar, vintul se vă
vizi nd instaurarea păcii statele africane vecine. Sindicatelor Vest-Germane turi uşor mai ridicate se intensifica, spulberînd sau
pe planeta noastră.' Sg WASHINGTON. - Con. (D.G.B.) apreciază că în vor înregistra în sud-es- viscolind pe alocuri ză
Astfel, la Kiev a avut 1988 creşterea economică tul ţării, iar ceva mai pada. Temperaturile mi
loc o adunare festivă, greşul S.U.A. a refuzat să în R.F. Germania va fi mai coborîte în nord-ve’st. Re nime vor fi cuprinse în
la Phenian s-a desfăşurat finanţeze planurile pentru şi totodată, să se încura mică decît se prognoza gimul pluviometric va fi tre minus 8 şi plus 2
o intîlnirc. la Cairo s-a construirea a noi rampe jeze activităţile de elabo excedentar în cea mai grade, iar în a doua
deschis o expoziţie de de lansare pentru rachetele rare a unor programe des pînă în prezent. Intr-o de mare parte a ţării. parte a decadei vor co
nucleare americane cu ra
fotografii ş'i s-a organizat tinate depăşirii crizei de claraţie făcută de pre în intervalul 1—10 ia borî frecvent sub minus
ză medie şi mai scurtă de
o gală de filme, în timp acţiune în Europa - re locuinţe într-o mare parte şedintele D.G.B., Ernst nuarie vremea va fi în 15 grade, mai ales în
Brelt, la Düsseldorf, se a-
ce la Helsinki, în cadrul a lumii. Revista „Forum general închisă. Vor că centrul şi nordul ţării.
unei festivităţi, a fost latează, de la Washington, du Développement" arată ratâ : „Ministrul de fi dea precipitaţii, predo în decada 21—31 ia-
subliniată semnificaţia e- agenţia TASS, menţionind că măsurile întreprinse ■ în nanţe Gerhard Stoltenberg minant sub formă de nifarie, vremea va fi
venimentului sărbătorit. că alocaţiile in aceste sco acest an trebuie continuate a afirmat că nu se ' va ploaie în sud şi mai ales rece, pe alocuri geroasă
Televiziunea etiopiana a puri au fost, astfel, exclu-' pe o scară şi mai mare ajunge la doi la sută, însă sub formă de ninsoare noaptea şi dimineaţa.
prezentat filmul documen se din capitolul de chel în anii următori pentru a noi considerăm că nu vom în celelalte regiuni. Izo Cerul va fi variabil. Vor
tar „România — casa tuieli al bugetului federal fi atinse obiectivele pro atinge nici măcar unu la lat, se va produce polei. cădea ninsori slabe, mai
mea”. pe anul 1988. puse. • sută". Temperaturile minime ales în nord-estul ţării,
Congresul a adoptat,
de asemenea, hotârîrea de H LAGOS. - In anul vor fi cuprinse intre mi în primele zile ale inter
vor
a amina alocarea de fon ^ BEIJING. - intre 1988, compania naţională nus 10 şi zero grade, mai valului ninsorile intensifi fi
coborîte în depresiuni şi asociate
şi
cu
Apel pentru duri pentru desfăşurarea R.P. Chineză şi Organizaţia „Nigerdoc Shipyard" în în nordul ţării, iar valo cări ale vuitului. Se vor
Naţiunilor Unite pentru E-
de noi rachete cu rază cepe transpunerea în via
etragerea forţelor medie şi mai scurtă de ducaţie, Ştiinţă şi Cultură ţă a proiectului guverna rile maxime se vor situa înregistra şi temperaturi
între minus 5 şi. plus 5 minime sub minus 20 de
de pe teritoriul acţiune în Europa occi — UNESCO a fost sem mental de realizare a grade. grade, dar vor predomina
nată o convenţie în baza
dentală. S-a cerut Penta unei industrii navale pro
ange tz gonului să prezinte Con căreia un număr de şase Intre H—20 ianuarie cele între-minus 15 şi
¡T' gresului, cel tîrziu la 1 iu locuri din China reprezen- prii. ■timpul va fi relativ cald minus 5 grade. Ziua, CmX
30
n.u (Ar tînd monumente istorice şi Şantierele navale „Ni la început, apoi se va ră temperaturile maxime se
'i pcatia U- lie 1988, un raport asu naturale vor fi incluse în gerdoc Shipyard", create îi} ci, mai accentuat, în ju- vor situa între minus 8
Sf (O.U.A.) pra modulul cum Intenţio patrimoniul cultural al u- anul 1986 realizează în ..mătatca de nord a ţării, şi plus 2 giade, mai ridi
fpnităţii in- nează să utilizeze în viitor prezent numai reparaţii vierul va fi variabil, cu cate în ultimele zile.
ípekil de a bazele militare Gfectate în manitâţii. între acestea fi de nave, dar prin extin înnourări persistente în (Agerpres)
ia regimul prezent rachetelor nucleare gurează Muntele Taishan, dere şi modernizare ele
din
provincia
Shandong,
an sa-s*. americane cu rază medie
'io si mal scurtă de acţiune. Marele Zid, Palatul Impe vor trece Ia construcţia de
te- rial din Beijing şl grotele nave, aducînd astfel ţârii
.c P c a- m NAŢIUNILE UNITE. - cu picturi > murale din importante economii va Următorul număr al ziarului nostru va
S-a
d'm
- c y p ‘ C» ^ V o O f V- „CP - • v | ţ CUA La sfirşitul lui 1987, decla Dunhuang. lutare. apărea duminică, 3 ianuarie 1988.
;a-
ivelii u, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. |_HÜ£iU
tic 1
ivTAA- £j _ _ Q _ p t Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex» 72238. TIPARULs Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.
700 eva str r e ru
