Page 14 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
„Obiceiuri din bătrîni“ Exemplul furnalislului
De aproape trei decenii, — In producţie — spunea
Actuala ediţie a săptă- pe scenă colectivele ar rilor scenice, punînd in maistrul principal specia meşterul, fiecare dintre noi
mînii cultural-educative tistice de montaje lite- evidenţă talentul peren, list Constantin Popescu lu are o sumedenie de sar • „şt* h
„Obiceiuri din bătrîni" rar-muzicale şi grupuri preocupările oamenilor a- crează la secţia I furnale- cini. Una mai importantă TRA SPRI
io.st illtitl
— organizată de Consi de recitatori, ale Şcolii cestor locuri. aglomerare din cadrul C.S. decît alta. Împreună cu de educaţ
liul comunal de educaţie primare Tein şi Şcolii în finalul manifestări Hunedoara. In decursul a- alţi colegi mă ocup şi de .ştiinţifică,
politică şi cultură socia generale Ohaba, precum lor, tovarăşul Iosif Scle- nilor şi-a făcut prin mun pregătirea practică a ti cineirmtogr
clin Iluncd
listă Lăpugiu de Jos si formaţia de dansuri şan, secretar adjunct cu că un nume respectat in nerilor lurnalişti. Fac a- tul prof.
s-a integrat cu succes în populare a »Şcolii gene probleme de propagandă combinat, a contribuit la ceastă muncă cu plăcere. tilă, pro
şirul manifestărilor cu rale Lăpugiu de Sus. al Comitetului comunal rezolvarea multor proble Pentru că îmi iubesc me leanu şi
Popa. Tem
1
care ţara întreagă intim Au evoluat, apoi, şi de partid Lăpugiu de me tehnice ivite în pro seria. Datorită ei sînt res ţinută do
piuă Conferinţa Naţiona s-ău bucurat de un deo ■Tos, a înmuiat formaţii ducţie. Un loc aparte în pectat, m-am realizat in „Cometa 1
lă a Partidului Comunist sebit succes, artişti ama lor artistice şi creatori preocupările sale zilnice îl viaţă. Am luptat mult ca şi „Zei,
Român şi a 40-a aniver tori adulţi de la Cămi lor populari (formaţia de ocupă în prezent pregăti să ajung un bun lurnalisţ ficil“.
sare a proclamării Re nul cultural Ohaba (grup dubaşi din satul Fintoag, rea permanentă pentru Nu voi uita niciodată nu © viziT-î
publicii. vocal şi brigada artisti formaţia de dansuri popu muncă şi viaţă a celor mai mele celor care m-au în TARA. Pe
Satele comunei au fost că, instructor — prof. lare mixte din Lăpugiu tineri lurnalişti. văţat şi ajutat să urc nieri de k
gazdele, pe parcursul în de Sus, rapsodului popu Ideea acestor rinduri nii alături de care am lu treaptă cu treaptă în me ncrală ni
au făcut
tregii săptămîni, nume lar Miron Goleşie şi cre ne-a venit ascultîndu-l re crat m-au ajutat să înţe serie. Drept este, prin ur vizită doc
roaselor şi apreciatelor Săptămîna atoarelor populare Dom cent pe maistrul Popescu leg menirea furnalelor, mare, să ne ocupăm cu întreprinde
manifestări — expuneri, nica Urs, Maria Morar, vorbindu-le unor elevi îaptul că în inima aces dragoste şi multă atenţie lecţii din
am intitula
dezbateri, mese rotunde, cultural-educativă Mari a Brczovan, Domni practicanţi. tora se plămădeşte ionta de pregătirea sub toate şcoala hări
recitaluri de poezie, sim ca Lupşa, Florica Pogan - Aşa am fost şi eu in necesară ţării. Ştiţi voi aspectele a schimbului de spus pioni
pozioane, spectacole cul- — diplome pentru rezul urmă cu 28 de ani - po copii ce importanţă are miine, să-i deprindem pe ea s-a coi
tr-o frumo
tural-artistice — menite Floarea Sîrbu), de la Că tatele deosebite obţinute vestea el. Am venit aici, Ionta pentru economia na tinerii .de azi cu specifi orientare p
să contribuie la conştien minul cultural Teiu (grup în faza republicană a ce la Hunedoara^ de pe me ţională ? E ca şi plinea cul muncii de lurnalisţ.
* BOX.
tizarea oamenilor muncii, vocal, instructor — înv. lei de a Vl-a ediţii a leaguri argeşene. Doream pe care zilnic a consumăm Asta iac de mai mulţi ani. SPERANŢE
la mobilizarea lor la în- Silvia Seleşan), de la Că festivalului muncii şi din tot sufletul, ca atiţia la masă. O să Învăţăm Mă bucur nespus de mult tă, 5 dece
depliniVea în cele mai minul cultural Fintoag creaţiei „Cîntarea Româ alţi tineri din ţară, sâ lu multe împreună... că cei care m-au ascultat şi duminici
bune condiţii a sarcinilor (formaţie de dubaşi, in niei". crez in această mare ce La cîteva minute după sint astăzi lurnalişti cunos ora 11,00,
t urilor din
de plan. Au fost întâl structor înv. Filimon Reuşita acestei ediţii tate a siderurgiei româ despărţirea de practicanţi cuţi in combinat, oameni desfăşura
niri emoţionante, care au Munteanu), dansurile demonstrează seriozita neşti. Şi mi s-a olerit a- am discutat cu maistrul cu care Hunedoara se box pentru
relevat chipul nou al populare mixte ale Că tea cu care Consiliul, co ceastă şansă. Sigur, n-a Popescu. Om simplu la mîndreşte. teriul spe:
aşezărilor hunedorene, minului cultural Lăpugiu munal de educaţie poli fost uşor, dar nici din ca vorbă, convingător, plin de STELIAN DENA, part ici parei
secţiile Mei
marile zidiri ale patriei de Sus (instructor înv. tică şi cultură socialis le afară de greu. Oams- energie. corespondent ra, Constn
din timpul eroic deschis Dionisie Urs) si rapso tă Lăpugiu de Jos se doara, Auru
de cel clc-al ÎX-lea Con dul popular al Căminu preocupă de dezvoltarea rări Deva
ţară.
gres al partidului, înnoi lui cultural LăsăU. fenomenului cultural ar
rile care s-au produs în Expoziţia de artă popu tistic local, ce contribu
munca şi viaţa oameni lară, organizată în sala ie la ridicarea pe o
lor. căminului cultural cu treaptă superioară a con ir”
Duminică, ultima zi a cele mai reprezentative ştiinţei civice şi profe
săptămînii, a ■ prilejuit ţesături, cusături, şi cos sionale a oamenilor mun
cetăţenilor comunei, reu tume populare din zonă cii din această zonă a
niţi în localul Căminu — realizate de creatoare judeţului. DEVA :
lui cultural Ohaba, par le populare Domnica Urs, cap (Patrii
ticiparea la declanşarea Maria Morar, Maria Brc- Prof. ELISABETA CIOROBEA de la capă
celei de a Vil-a ediţii zovan, Domnica Lupşa, Instructor principal, NEDOARA:
a Festivalului naţional Florica Pogan şi Floarea Comitetul judeţean Barbă Ncaf
A) ; Puelu
„Cintarca României". Buble — a adus un plus de cultură şi educaţie B) 1 K, *!5tO
Rînd pe rînd au urcat de frumuseţe manifestă- socialistă na Clilnţa
le mai bun
Stan şl Br
brie); Mist
tilor (Unir
• „Omagiu tineresc în Manifestări tian, prof. Ileana Nisto- Rond de r
prag de sărbătoare" a rescu, prof. Cantcmir ral); VULC
fost genericul unei apre politico-educative Măntoiu şi al colectivu „Autobuzul
ciate manifestări organi ai Şcolii generale nr. 4. lui gazdă a manifestării rul); LONI:
tilia — se
zate la cinematograful Manifestarea, organizată — simpozionul a fost neruJ); an
„Modern" din Hunedoa de Biblioteca municipală ilustrat cu secvenţe din filme (
ra. în cadrul acesteia, e- în colaborare cu C.P.S.P. filmul „Tineretul patriei BRAD: Un
leve de la liceul sanitar Hunedoara s-a bucurat de noastre". tru apa g
au realizat, prin docu o caldă participare şi au • întîlnire cu munci I-II (»Steni:
ItAŞTIE: ÎS
mentate intervenţii, sim dienţă. (I. Vlad, cores tori fruntaşi. Peste 70 nla iutii -
pozionul „împliniri socia pondent). de pionieri dc la »Şcoala Imperiul co
liste în fertila cîm.pie a • Simpozion : „Partidul generală nr. G Vulcan au trla); CEO.
nonlmul
v
libertăţii noastre", iar Comunist Român, orga participat la o educativă <le p-lturăj
membri ai cenaclului nizatorul şi dinamizato întâlnire cu muncitori Ins
„Muguri" de la C.P.S.P. rul energiilor creatoare, fruntaşi din unităţile' e- O nouă autobasculantă Sl,v_ »a:
au semnat Un emoţionant revoluţionare ale naţiu conomice ale oraşului. iln 50 tone va fi expe Respectul datorat cărţii le călătoar
moment poetic. Microre- nii în opera de edificare Desfăşurată sub generi- diată către beneficiari. ILIA: Adio
Alei la I.P.S.R.U.M. De
riile I-ll (i,
citalul dc versuri a fost a socialismului în patria cum „Muncim şi trăim va harnicii lucrători (lin Biblioteca Liceului pe stituţiei in care şi-a des LARI: Ca
susţinut de şoimi ai pa noastră" a fost tema sim în chip comunist", întâl subordinea maistrului dagogie din Deva este făşurat activitatea — li nonii).
şi-au
Racz
triei de la Grădiniţa nr. pozionului desfăşurat la nirea s-a constituit în- Ionii bun renume dobîmlit locul în care elevii vin ceul pedagogic. Ur-mînd
un
pentru
3 a C.S.H.. iar concursul cinematograful „Patria" tr-o autentică lecţie .de calitatea reparaţiilor hi în t o t d e a u n a cu res circuitul de vizitare, ex
dc creaţie literară „Pa din Orăştie. Organizat orientare şcolară şi pro acgste autovehicule. şi pectul datorat informa poziţia se deschide cu un
tria şi partidul oglindite dc întreprinderea cine fesională, fiind totodată ca o noutate, tot ei au ţiei, noutăţii, frumuse imprimat, executat în ti
început reparaţia şi la o
în operele literare citite" matografică judeţeană, cu un generos îndemn la autobasculantă DAC de ţii cuprinse în filele căr parniţa coresiană de Ia
a fost cîştigat de elevi aportul prof. Silvia Gos- preţuirea muncii. 100 tone. ţilor. Aici • au posibilitatea- Muzeul primei şcoli în
să întîlnească exemplare limba română deschisă în Pentru
va conţinu
rare între care „Regula Şcheii Braşovului, bogat ceaşcă, iar
Maximă răspundere şi exigenţă mentul organic", tipărit ornamentat, purtând în temporar
La C.A.P. Livadea în 1832, „Lexiconul teh semnele ideii de unitate vor cădt
sub formă
un mare număr de coo (Urmare din pag. 1) membri de partid sînt an Icctivelor muncitoreşti. Mai nic“, Enciclopedia „Miner- naţională. Un loc aparte poviţă şi r
peratori. mobilizaţi de grenaţi tot mai activ în bine de 40 dc organizaţii va" ş.a„ dar şi carte' so- îl ocupă exemplare ale re tul va sufli
organizaţia de partid durile partidului. Totoda munca organizaţiei, urmă- şi-au întărit capacitatea cial-politică, ştiinţifică şi, vistelor : „Foaie pentru derat din
dic. Tempt
şi de conducerea uni tă, în acest cadru se sta rindu-se creşterea. comple de acţiune eu 2—3 comu mai ales, beletristică- ne minte, inimă şi literatură" nime vor f
tăţii. muncesc în aces bilesc şi direcţiile în care xităţii sarcinilor încredin nişti în aceste meserii,, dar cesară studiului individual. purtând semnătura lui tre minus
te zile cu hărnicie şi noii comunişti primesc ţate. şi cu specialişti, cu oameni Aşa după cum ne infor Gheorghc Asachi, „învă grad, iar
între plus
răspundere la defrişa responsabilităţi în care Asemenea forme şi mo din alte domenii ale ac ma profesoara Doina Ba- ţătorul satului" editată de Ceaţă local
rea sălciilor şi tufărişu- ci trebuie să acţioneze dalităţi au dus la antre tivităţii productive. diu, prin intermediul ac Colegiul Sf. Sava, „Revis La munte
pentru perfecţionarea pro narea tot mai activă a ce - Cu toate rezultatele bu ţiunii „Zi-lele bibliotecii", ta română" a lui Al. Odo- fl rece, cu
Izolat va i
priei pregătiri politice şi lor nou primiţi la munca te dobîndite, este necesar organizate la începutul fie bescu, „Revista nouă" va sufla i
profesionale. îndeosebi ele de fiecare zi a organiza ca la nivelul combinatului, cărui an şcolar, bibliote scoasă de B.P. Ilaşdeu, sectorul r,
Noi suprafeţe vizează participarea inten ţiilor de bază, la forma această activitate să fie ca face mai bine cunoscu „Magazin istoric pentru ceaţă cu c
intensificată, îmbunătăţi te cărţile de care dispune, Dacia" editat de A.T. Lau- cliiCurâ.
de teren în circuitul tă, mai cu seamă din mai ales în rîndul elevi rian şi N. Bălcescu, „Li Pentru ur
arabil VIATA DE PARTID punct de vedere calitativ. lor din clasele a V-a şi a teratorul" lui Macedonski, zile : La i
tervalului
De altfel, calitatea omu IX-a. A fost înfiinţat, deo „Sburătorul" lui Eugen în general
lui, a comunistului com potrivă, cercul permanent Lovinescu, „Vieaţa nouă“ rul temporc
să la viaţa de organizaţie, rea lor ca adevăraţi co petent este şi direcţia prio al bibliotecii iii cadrul că apărută sub îngrijirea lui vremea se
iui de pe o parcelă pe rezolvarea problemelor de munişti, ca oameni de nă ritară asupra căreia comi ruia ' elevii sînt familiari Ovid Densusianu, „Convor şor şl ceru
Precipitaţii
care şi-au propus să o producţie specifice locuri dejde, cu o contribuţie tetul de partid şi-a orien zaţi cu întocmirea biblio biri literare", „Fîntîna formă de
reintroducă în circui lor de muncă, antrenarea importantă la bunul mers tat activitatea şi în care grafiilor, sau a unei lu Blanduziei", „Luceafărul", ploaie vor
tul arabil Virgil Radu, lor pe lîngă membri de al activităţii de partid şi şi-a stabilit o seamă de crări ştiinţifice, participă „Viaţa românească", „»Să- şitul Interi
va sufla
inginerul şef al unită partid cu experienţă. Dar a celei productive. măsuri concrete. Aceasta la prezentări de carte, ..me mănătorul”, „Vatra", „Fa derat. Tem
ţii. care coordonează nu numai atît. întreaga Faptul că, din cei peste In vederea unei partici dalioane literare ş.a. milia" etc. în expoziţie nime vor f
nemijlocit lucrările a- lor activitate politică şi 200 de oameni ai muncii pări efective şi responsa în ultimul timp, biblio mai pot fi întîlnite o edi tre minus
do, mal ri.
mintite. preciza că pînă profesională, comporta care au fost primiţi în rân bile a tuturor celor nou teca liceului a găzduit ex ţie de lux Mihai Eminescu şitul inter
la această dată. prin mentul în familie şi socie durile membrilor de partid primiţi la realizarea sar poziţia de tipărituri, unele îngrijită de George şi An minus 2 ş:
eliminarea vegetaţiei tate este îndeaproape ur în acest an marea majo cinilor, desfăşurarea unei rare, aflate în colecţia per drei Munnu, o ediţie prin Temperatul
vor fi cu
lemnoase, s-au redat în mărit de birourile organi ritate sînt din meseriile munci continue, fără in sonală a prof. Dumitru ceps „Poezii" de Octavian plus 1 şi
circuitul arabil 22 de zaţiilor de bază. Ei sînt de bază: cocsari, Jurna termitenţe, de educaţie, dc Boboşa. Dc-a lungul câtor Goga, „Studii critice" sem ţă locală,
hectare, care au fost puşi periodic să informe lişti, oţelari, laminatori, sporire a capacităţii de va zeci de ani, inimosul nate de Ion Gherea, vii de servicii
cenco).
deja desţelenite Supra ze în adunările generale zidari şamotori —, relevă rezolvare a dificultăţilor om al catedrei a achiziţio torul Constantul Dobro-
faţa redată circuitului despre felul în care se in o altă caracteristică a ac apărute, şi, nu în ultimul nat volume, reviste de cul geanu Gherea etc. Toate,
productiv, pe care se tegrează în activitatea or tivităţii organelor şi orga rînd, de creştere a exi tură .şi literatură scrise şi laolaltă, tipărituri de o
vor semăna plante fu ganizaţiei. cum se achită nizaţiilor de partid din genţei organizaţiilor în a- editate de cunoscute per reală valoare documenta
rajere, urmează să de sarcinile încredinţate. combinat. Este vorba de precierea felului în care sonalităţi ale spiritualităţii ră, iar pentru posesorul
crească în următoarele Discuţiile individuale con orientarea spre meseriile cei nou primiţi acţionea româneşti, pe care inten lor, şi o valoare sentimen
zile la 20 dc hectare. stituie. de asemenea, o de bază, spre laturile e- ză la fiecare loc de mun ţionează să le doneze, o tală. MINEL BODEA
nouă formă prin care noii senţiale ale activităţii co- că. parte dintre ele, chiar in-