Page 2 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 2
DRUMUt SOCIALISMULUI NI
°ag. 2
Mobilizare la redarea în circuit FESTIVALUL-CONCURS INTERJUDEŢEAN
ECONOMISIREA ENERGIEI a noi suprafeţe de teren, la „STELELE CETĂŢII"
. B ACŢUJl
I’ODAKIRE.
îndatorire primordială a fiecémi curăţarea păşunilor şi fineţelor 0 sărbătoare 29 noiemi.»
om al muncii, a fiecărui cetăţean a muzicii uşoare cetăţeni din
nci Blăjein -
în aceste zile locuitorii vara viitoare, In ceea ce baţi şi elevi
satelor participă la lucră priveşte îngrijirea pajişti eu deputaţii
Marina
ian,
rile organizate în vederea lor naturale, din cele 440 „Foarte mulţi dintre cei cele două zile de muzică diva Patrui >
Responsabilitate redării în circuitul arabil ha păşuni şi fineţe, pînă prezenţi pot cînta aricind, Uşoară dc la Deva le pu dui au orgi
a noi suprafeţe de teren, în prezent s-au curăţat pe oricare dintre scenele tem numi o -marc reuşită. ţiunc de gos
cursul
căreia
Pentru viitor cred că ar
precum şi la curăţarea şi
şi spirit de economie fertilizarea păşunilor .şi mai mult dc 200 ha. teatrelor profesioniste". A- fi unai bine dacă partici râţato de 1! \
ceasta este una din apre
In comuna Băcia, la cele
muşuroaie
fineţelor. Un exemplu în două lucrări s-a realizat o cierile cunoscutului com panţii la concurs ar alege şutii. Alţi 15
(Urmare din pag. 1) tiv de la I.C.S.A.P. Hu această direcţie îl oferă şi participare de masă. La pozitor Petre Magdin, la texte cu o mai mare va efectuai dif
de
gospodări
nedoara. comuna Băcia. C.A.P. Tîmpa, de pildă, adresa participanţilor la loare poetică. Pentru că irul civic al
late consumul de gaz pen — Cum veţi proceda ca — Ne-am propus să spo !a curăţarea fineţelor şi cea de a VUI-a ediţie a o piesă de muzică uşoară jonl.
tru încălzire. să vă puteţi respecta an rim suprafaţa cultivată a păşunilor au luat parte Festivalului-concurs inter- trebuie să fie şi o poe ■ „sun s
— La I.C.S. mărfuri in- gajamentul ? circa 30—35 cooperatori, judeţean de muzică uşoa zie". Ltm DOUA
Justrialc, tovarăşe conta- — Cum procedăm si în celor două cooperative a- in frunte cu Viorica Bo- ră „Stelele Cetăţii". De Sînt aprecieri care o- UETUSE“ a
gricole dc producţie şi să
jil şef Eugen îlamza, cum prezent. Am scos din func dea, deputat în consiliul altfel, ca preşedinte a! norează pe organizatori cui eseului <
se procedează pentru a ţiune toate utilajele şi a- curăţăm în întregime su popular comunal, cetăţenii juriului, Petre Magdin a (Comitetul judeţean al tul Eugen E
zentut judeţ«
•conomisi energia elec- gregatele a căror funcţio prafeţele de păşuni şi fi Maria Creţu, Vionelia Buf- apreciat valoarea cres- U.T.C. şi Clubul tineretu evocarea
¡ icu ? nare nu se justifică dccît neţe de care dispunem — • nilă şi mulţi alţii. Tot aici, cîndă a acestei manifes lui Deva), angajîndu-i în rară „Eroul
arăta Dina Dachin, prima
— Noi am defalcat cole- în sezonul cald : dulapuri numeroşi cooperatori — tări care şi-a ci.ştigat acelaşi timp la noi stră strămoşul eri
Tg. Mureş, <
o de energie electrică re frigorifice, baruri cu ce rul comunei. în acest scop. dintre care sc remarcă în doar cîţiva ani o pozi danii pentru a face din plinirii a 19(H
partizate, pe unităţi. Au lule pentru răcit sticle. au fost depistate, de că Viorica Apostol, Ioan Mo ţie dq: frunte între cele „.Stelele Cetăţii" o reală la urcarea
fost numiţi responsabili Am redus cu 30 la sută tre specialiştii cooperative rar şi alţii — au luat par din ţară şi care a stîrnit şi autentică scenă de a- eebal pe tr
Un moment
_-u încadrarea în cota de numărul corpurilor de ilu lor agricole de producţie te la redarea în circuit a un interes deosebit în firmare a tinerelor ta l-a eonstiu
tonsurn repartizată. Con minat în spaţiile de pro din Băcia şi Tîmpa, su color trei hectare teren. La rîndul iubitorilor muzicii lente din judeţ şi din do versuri ,
sumul se urmăreşte zil ducţie şi în sălile de ser prafeţe de teren cc cînd- C.A.P. Băcia la lucrările uşoare. O dovedeşte cu ţară. andezit“ din
lului liuncdoi
nic, la nivelul unităţii iar vire. va se cultivau, dar în ul amintite au luat parte prisosinţă- numărul mare Iată şi pe merituoşii
din 5 în 5 zile se face Cum se acţionează la tima vreme au‘fost scoase Veronica Pîrva, Margareta de concurenţi veniţi din câştigători ai ediţiei din B SIMl’OZl
bilanţul consumurilor şi Oficiul de poştă şi tele din circuitul arabil deoa Erencz, fosif Foldel, Da- 21 de judeţe, de specta acest an : marele premiu „Uonstructoru
■orecturile necesare la comunicaţii pentru a nu rece aici existau pomi vid Balasz si mulţi alţii. tori de toate vârstele care — Cristiana Pomîrlean, va a organiza
tem
eu
nul
ti vel de întreprindere. se aglomera sistemul cu răzleţi, vegetaţie lemnoasă Specialiştii unităţilor a- au făcut ca timp de două judeţul Tulcea şi Constan Transilvaniei
Iluminatul de siguranţă consumuri la orele de ş.a. Au fost stabilite ce gricole stabilesc în aceste zile, sâmbătă şi duminică, tin Dumitriu, judeţul Hu nia — mumen
;n interiorul magazinelor vîrf? Ne spune subin- lucrări trebuie efectuate şi zile ce alte suprafeţe pot sala Casei municipale de nedoara ; premiul Uniunii in făurirea t
unitar
ţional
pe timp de noapte se face ginerul Ioan Brnnea. s-a trecut concret la trea fi redate circuitului ara cultură Deva să devină nc- compozitorilor — Lidia realizarea ut
cu un singur corp de ilu — Am redus la mini bă. Locuitorii satelor Tîm bil, iar la curăţarea păşu încăpătoare, iar evenimen Lazăr, judeţul Bihor; pre colaborat, c
minat, cu neon, de 20 waţi. mum necesar toţi consu pa şi Totia au luat parte nilor .şi fineţelor partici tul în sine să devină o miul I — Laura Stoica, intervenţii, pi i
Vîrtopeanu,
Am urmărit ca exponatele matorii de energie. Am în număr mare, mai mul pă un mare număr de ce sărbătoare a muzicii u- judeţul Dîmboviţa; pre zeul ' -.t,can
din vitrinele magazinelor reprogramat pe timpul zi te zile la rînd, la redarea tăţeni mobilizaţi de con şoare. Au contribuit la miul al II-lea — Ecateri- Murii
să nu împiedice pătrunde lei tonte verificările şi în circuitul arabil a unei siliul popular comunal. Se aceasta, deopotrivă, or na llk, judeţul Harghita la Litrul nu
4 Deva.
rea luminii naturale spre a măsurătorile planificate pe suprafeţe dc 3 ha. Au fost preconizează ca pînă la ganizatorii şi concurenţii, şi Laura Bodea, judeţul
nu fi nevoie să se recur timp de noapte. tăiaţi pomii răzleţi, s-a fă căderea zăpezii să se cu invitaţii şi inimosul public Bihor; premiul al III-lea
gă la iluminatul artificial. Şi în sfera consumu cut nivelarea terenului. La reţe în întregime cele 440 devean. — Codin Burtea, judeţul îCUnem
Avem garanţia că în acest lui casnic am întîlnlt C.A.P. Băcia s-au redat ha păşuni şi fineţe urmînd „Sînt pentru a doua Brăila; premiul special al
fel ne vom încadra ri preocupări pentru încadra suprafeţei arabile tot 3 ha să se treacă şi la fertili oară la acest concurs — juriului — Ion Traistă,
guros în cotele de ener rea consumului pe fami teren. Suprafaţa respecti zarea acestei suprafeţe. ne spunea cunoscutul şi judeţul Mureş şi Daniela DEVA : Zoi
<i
gie repartizate. lie în cotele prevăzute de vă a fost deja o^orîtă şi îndrăgitul interpret Şte Muntean, judeţul Dolj ; seriile I-II dragâ
iubesc,
Am intrat şi într-o uni Decretul Consiliului de va fi cultivată în primă- TRAIAN BONDOR fan Hruşcă — şi trebuie premiul tinereţii — Lumi HUNEDOARA:
tate de desfacere a I.C.S. Stat. Ne-au vorbit. între să remarc o creştere va niţa Dumitrescu, judeţul Iul Barba. Atft
nărfuri industriale, cea alţii, despre ele Elena lorică a -muzicii uşoare ce Bihor ; premiul dc popu dorn — A); E
cu numărul 36, condusă Popa, de la Centrul de CONCURS DE PROTECJIA MUNCII se cîntă aici. Putem spu laritate — Tudorel Cioba <lern — B);
de Margareta Iacob — cercetări şi proiectări al ne că la ora actuală ma nii — judeţul Gorj ; pre — seriile I-1I
spre a vedea cum se apli C.S.H. şi pensionarul Pe- La Deva a avut loc faza Nădăştean, Marius Bozan nifestarea este una din miul Consiliului judeţean PETROŞANI :i
Clilrlţa
(Parh
că cele spuse de contabi trache Tăbăcaru dc pe finală a concursului de şi instruit dc tehnicianul tre cele mai bune de acest al sindicatelor — Costin mai bune mc
lul şef. strada Laminorului. Măsu protecţia muncii pentru Eugen Kalman), urmat în fel din ţară. N,u Roşu, judeţul Teleorman; Stan şl Branl
— Am sigilat toate pri- rile luate dc dumnealor lucrătorii din unităţile de ordine de echipajele din mira deloc faptul ca , „nu premiul Comitetului ju brie) : Şatra
'.clc, iar casele de marcat sînt la îndemâna orică poştă si telecomunicaţii. judeţele Prahova şi Bacău. peste multă vreme, pe cei deţean de îndrumare a LUPENI: Man
nu se mai folosesc cu ac ruia dintre noi : înlocuirea Organizat de Direcţia ge Acest succes reflectă şi •premiaţi să-i găsim în pri creaţiei populare şi a lese (Cultural);
Amada
(Luceai
ţionare electrică decît la corpurilor de iluminat de nerală pentru poştă şi te el preocuparea permanen mele rînduri ale muzicii mişcării artistice de masă NEA: Acrobat
orele de vîrf. Am anulat putere mare cu altele de lecomunicaţii ,şi sindicatul tă a comitetului de partid, uşoare româneşti". — Eugen Marc, judeţul rul); ANINOA;
două din corpurile de ilu puteri mai mici, între sindicatului şi a consiliu La rîndul său, ia fel de Hunedoara; menţiuni — îndepărtată : (Mi
P
UIUCANI
minat şi am renunţat la buinţarea iluminatului nu de ramură, la concurs au lui oamenilor muncii do îndrăgitul Vasile Şcica- Anca Mihale, Bucureşti, moarte (Reteza
iluminatul pe timp de mai strict cit şi cînd este participat echipajele repre la D.J.P.Tc. Hunedoara ru, sublinia: „O surpriză Claudia Dumitru, judeţul Mîngîie urcch
noapte al vitrinei — ne nevoie, eliminarea con zentând 13 unităţi judeţe pentru întărirea ordinii şi plăcută pentru mine — Hunedoara şi Dan Iones- (Steaua roşie);
spune şefa de unitate. sumului făcut cu frigide ne de profil, câştigătoare disciplinei în întreaga ac calitatea foarte ridicată a cu, Bucureşti. Cît de tineri e
lescenţu
revol
— Ne-a-m propus ca lu rele pe timpul iernii. ale etapelor zonale. După tivitate, respectarea nor concursului. în ansamblu, VALENTIN NEAGU trln); '—'y/i
nar, pe întreprindere, să Preocupări, măsuri, re întrecerea, timp de două melor de protecţia mun Luptat. .(, cu
sa de cultură)
realizăm o economie de zultate în economisirea e- zile, la probele teoretice şi cii, relevate şi dc faptul ilustrate cu
energie de 10 MWh faţă nergiei în sfera consumu practice, pe primul loc s-a că do- patru ani în colec cîmp (Dacia);
de r e p a r t i ţ i e — ne lui neindustrial şi casnic. situat echipajul D.J.P.Tc. tivul amintit nu s-a înre Secretul vechi
SIMERIA: Nu
informează Ioan Coşei, Ele vădesc responsabilita Hunedoara (compus din gistrat nici un accident (Mureşul); IL1
şeful biroului administra te, spirit de economie. lucrătorii Letiţia Sicre, Ion de muncă. rul curajos
GHELARI: Vul
(ierul).
Eveniment de importanţă vitală în istoria poporului român
(Urmare din pag. 1) ciţi la o viaţă proaspătă festări pentru unire a ro zultatul unui eveniment do Rezultatele tra
pe ruinele monarhiei. Ne mânilor, autorităţile de conjunctură. Relevînd îm tiple din 29 n
trezim uşuraţi la conştiin stat ungare nu numai că prejurările istorice ale de
.ale regionale, locale şi ţa faptului cu nu mai sîn- n-au putut împiedica ţine săvârşirii acestui proces, FAZA. I 14,
Extr. I :
.arzi naţionale, ca organe tem forţaţi să fim stîlpii rea adunării populare de secretarul general al Parti •16, 79, 5. 44, 3
de mişcării burghezo-dc- asupririi. Să trăim unul la Alba lulia, dar au fost dului Comunist Român, to Extr. a ii-a :
nocratice, care activau lingă altul în pace ca na nevoite să pună la dispo varăşul Nicolae Ceauşescu 19, 40, no, 59,
VAZA
A
II-/
■ub conducerea Consiliului ţiuni libere". La rîndul ziţia unor delegaţii trenuri arăta : „Alcătuirea statu Extr. a Ill-a :
•Jaţional Român Central. său, prefectul maghiar al speciale care să-i transpor lui românesc naţional uni 40, 27, OG, 11,
Extr.
îv-n
a
Constituirea Consiliului judeţului Arad, dr. Var- te la locul adunării. tar nu este deci un dar, 59, 10, G, 40, 5'
Jaţional Român Central, jassy Lajos, recunoştea : Ea 1 decembrie 1918 s-au rezultatul unor conferinţe Extr. a v r-a : •
mediat după dezlănţuirea „Eu găsesc cit se poate de întrunit la Alba lulia, pe internaţionale ci rodul 37, 39, 90, 1, 2
evoluţiei burghezo-demo- natural ca un popor plin cîmpul lui I-Ioria, peste luptei neobosite duse dc Extr. a VI-a :
ratice, cu larg caracter de demnitate să nu mai 100 000 de muncitori, ţă cele mai înaintate forţe 5, 2, 25, 53, 51,
Kxtr. a vil-a
■opular, a dat un nou im- vrea să tolereze robia — rani, intelectuali, mese ale societăţii, de masele 7, 46, 61, 87. 2,
>uls luptei pentru elibe- cum nici noi nu am tole riaşi, veniţi să consfin largi populare pentru u- Kxtr. a VllI-a
nrea Transilvaniei şi li rat-o faţa de Austria". ţească actul legic obiectiv nirc, produsul legic al 39, 35, 11, 29, 4'.
Fond total
vrea ei cu ţara. Socialiştii Din iniţiativa Consiliu şi progresist de încheiere dezvoltării istorice, sociale guri : i 27* 712 1
omâni arătau în ziarul lui Naţional Ro>mân Cen a procesului de formare a şi naţionale, a poporului
.Adevărul" : „Revoluţia a tral, s-a pregătit Marea statului naţional unitai român",
reat pentru toate naţiu Adunare Naţională de la romun. La adunare erau Glăsuiesc în temeliile i Vreme*
nile din ţară putinţa ca Alba lulia. în care împu prezenţi 1 228 de delegaţi, Unirii eroismul, demnita
ăngure să-şi hotărască terniciţii întregii populaţii aleşi prin vot de cercurile tea şi aspiraţiile îndelun Pentru azi : vi
;oarta, singure să decidă din Transilvania trebuiau electorale sau de organi- gatei noastre istorii-, în ii în general c
isupra viitorului lor şi să-şi exprime voinţa de ■zaţiile politice .şi de insti decursul căreia a ars me ceru] noros. V<
ingure să-şi croiască ca unire. în editorialul Lc tuţiile din Transilvania. reu vie flacăra luptei ma ploi temporare,
va sufla slab
irele de stat în care vor Alba lulia, redacţia ziaru Au fost prezenţi 150 de selor largi pentru unitate, “ rat. Temperaturi
dori să trăiască în vii lui „Adevărul" scria : „Sc delegaţi ai social-democra- libertate şi neatârnare, nime vor ii cupi
lor...". vor întruni toţi reprezen ţiei române, reprezentînd pentru înlăturarea exploa tre 2 şi 7 grade,
maxime între 6 şi
în acelaşi spirit, în mani tanţii neamului românesc aproape 70 000 de munci tării şi a dominaţiei străi de. Local ccaţ
festul din 3 noiembrie din Ungaria şi Ardeal şi. tori organizaţi, atît români, ne. pentru afirmarea de neaţa.
1918, semnat de cei mai prin cuvîntul lor, vor a- cit şi de altă naţiona plină şi neîngrădită a ge La munte : vre
de seamă reprezentanţi ai răta lumii întregi voinţa litate. Adunarea de la niului creator al poporu ii închisa cu ce
mult acoperit. L<
vieţii culturale şi obşteşti întregului neam. Se va J d e c e m b r i e 1918 a lui, pentru asigurarea pro cadca precipitat
ungare, printre care Ady arăta, în primul rînd, că adoptat istorica Declara gresului .şi civilizaţiei ţă formâ de lapot
Endre, Bartok Béla B6- naţiunea română, care ţie dc la Alba lulia, do rii noastre —- ţeluri care ninsoare. Vîntul
fia moderat, cu
tony Gyorgy. Kodaly Zol- veacuri de-a rîndul a su cument memorabil al Uni şi-au găsit suprema încu licări de 50—60
tan. Varga Ieno, sc arată: portat jugul robiei naţio rii, la care şi-au adus nunare prin înălţarea Ceaţa temporara,
„Faţă de naţiunile surori nale, voieşte acum să de contribuţia toate forţele grandiosului edificiu socia rolog de servit
Pro neen eo).
nu avem nici o pretenţie. vină cu desăvârşire liberă politice şi sociale româno list al României, patria a-
Şi noi ne considerăm ca şi să se contopească in clin Transilvania. devăratei dreptăţi sociale
naţiune reînnoită, o forţă tr-un singur stat natio- Istoria demonstrează că şi libertăţi naţionale a oa Cîştigâtoaro a marelui premiu al l-estivalului interjude-
acum eliberată, ca şi acei n al". formarea statului naţional menilor acestui pămînt (ean do muzică uşoară „Ste lele eetă(li“, ediţia a vili-a,
fraţi care se ridică feri- în faţa puternicei mani unitar român nu a fost re strămoşesc. , Cristiana Poniîrleaii, judeţul Tulcea.