Page 29 - Drumul_socialismului_1987_12

„ZILELE FILMULUI
LA SATE"
Duminică s-au deschis
în judeţ „Zilele filmu­
lui la sate". Ediţia din
acest an a cunoscutei
manifestări cultural-e-
ducative poartă am­
prenta omagierii impor­
tantului eveniment din
viaţa comuniştilor, a
întregului popor român
— Conferinţa Naţională
a partidului. Festivita­
tea de deschidere a fost
găzduită de comuna
Ilia. Cu acest prilej a
avut loc simpozionul
pe tema „Remarcabile
Anul XXXIX, nr. 9 350 MIERCURI, 9 DECEMBRIE 1937 4 pagini - 50 bani realizări economico şi
social-culturale în în-
lîmpinarea Conferinţei
Naţionale a partidului"
organizat de întreprin­
derea cinematografică
roci a m a r e a R e p ii b l i c i I : ,v judeţeană cu sprijinul
Consiliului comunal de
SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ, educaţie politică şi cul­
socialistă.
ca­
tură
în
PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ drul simpozionului au
comunicări
prezentat
tovarăşii Emeric ITo-
rovitz, directorul I.C.J.,
In zona Brad — un nou obiectiv în execuţie care a vorbit despre
însemnătatea „Zilelor
filmului la sate" în spi­
Acumularea de apă ritualitatea patriei, a
prezentat filmele din
de la Hihăileni producţia naţională şi
a altor ţări înscrise pe
afişul actualei ediţii a
Termocentrala Mintia. Lu oratorii (le la reparaţii cazane
Dacă cineva care n-a brud, La kilometrul 12,595, din formaţiile lui Mircea Marc şi Nicoiue Calacu depun efor­ ■manifestării ; Traian Iu-
văzut oraşul Brad de cîţi- In amonte de satul Zdrapţi turi deosebite pentru înlătur area la timp a defecţiunilor
va ani vine acum să-i re­ este prevăzut a se ridica de la cazane. Foto NICOLAE GHEORGHIU (Continuare în pag. a 2-a)
vadă, va constata cu sur­ un baraj in calea apelor
prindere că localitatea de Crişului Alb. Informaţii
altădată s-a transformat în legătură cu acest obiec­ Preocupare permanentă pentru ridicarea pregătirii
din temelii. Harnicii con­ tiv am primit de la ing.
structori brădeni au clă­ Ioan leuci, din partea
dit aici un nou şi modern Direcţiei apelor „Crişuri" profesionale a oamenilor muncii din agricultură
oraş, spre mîndria locui­ Oradea :
torilor săi. Schimbări ra­ — Execuţia acestei im­
1 Economii dicale şi o dezvoltare pu­ portante lucrări a început Secretarul general al scopul realizării sarcinilor ră, tehnologiile înaintate
de plan în fiecare sector
ternică au cunoscut, de în urmă cu cîteva luni şi, partidului, t o v a r ă ş u l de cultivare a pămîntului
| de materiale asemenea, întreprinderile, apreciem noi, decurge în. Nicodae Ceauşescu, a su­ de producţie. Iată de ce şi de creştere a animale­
localităţile din această condiţii corespunzătoare. bliniat în repetate rînduri este necesar ca, în aceas­ lor, se asigură folosirea
l Oamenii muncii de la necesitatea ca o atenţie tă perioadă organele şi or­ cu randament ridicat a
) I.M. Barza întreprind deosebită să fie acordată ganizaţiile de partid, con­ bazei tehnico-materiale. In
1 o serie dc acţiuni în Ritm şi calitate In realizarea îmbunătăţirii generale a ducerile unităţilor agrico­ unităţile respective există
ţ activitatea productivă activităţii politico-educati- le şi cadrele tehnice din o preocupare permanentă
1 pentru recuperarea şi INVESTIŢIILOR MII ve, de formare a omului agricultură să acorde aten- pentru cunoaşterea şi ge­
i íjóVí
J reintroducerea în cir- nou, cu o înaltă conştiin­ neralizarea în producţie a
1 cuitul economic a tutu- parte a judeţului nostru. De menţionat şi modul în ţă revoluţionară, pentru experienţei înaintate, a
\ ror materialelor refolo- Larga deschidere a in­ care şi-au organizat şi îşi ca fiecare cetăţean al pa­ învâţămînful normelor specifice fiecărei
l sibile. în perioada care î dustriei miniere şi de pre­ desfăşoară munca lucrăto­ triei să-şi aducă o contri­ agrozootehnic culturi şi a metodelor şti­
1 a trecut din acest an, j parare a minereurilor, a rii brigăzii nr. 3 Deva, buţie sporită la dezvolta­ a să se desfăşoare inţifice de creştere a ani­
economico-socială
rea
malelor. Pe lingă dezbate­
J prin acţiunea dc rein- celei constructoare de ma­ condusă de ing. Augustin ţării, la ridicarea gradului rea temeinică a temelor
* troducere în producţie şini şi utilaje, a activită­ Busuioc, aparţinătoare de de civilizaţie şi nivelului la un nivel superior ! programate la fiecare cerc
ţ au fost economisite ma- / ţii meşteşugăreşti şi pres­ Antrepriza de drumuri şi de trai material şi spiri­
taţiilor de servicii, a vie­ poduri Timişoara. Reve­ de învăţământ agrozooteh­
ţ tcrialc în valoare de ' ţii sociale în ansamblu au nind la baraj, el se va tual al poporului. O ase­ ţie maximă organizării te­ nic, din ciclul de 12 teme
i peste 3 milioane lei. In- ţ menea cerinţă este pusă stabilit în raport de pro­
condus la creşterea consi­ realiza din anrocamente meinice şi desfăşurării Ia
? tre acestea : 350 mc 1 derabilă a necesarului de (cu o diafragmă din beton) şi în faţa oamenilor mun­ Un nivel superior a învă- fil, pe perioada de iarnă,
) lemn de mină, 52 tone / apă pentru desfăşurarea şi va permite o acumula­ cii din agricultură, care ţărnîntului agrozootehnic, se urmăreşte ca pe tot
ţ traverse, 3 380 conduc- ) normală a producţiei şi a re de apă de circa 16 mi­ sint chemaţi să asigure ca factor esenţial în ridi­ parcursul anului să fie
l te de aer comprimat, ţ vieţii de zi cu zi. Apro­ lioane metri cubi. valorificarea deplină a po­ carea pregătirii politice şi puse în practică noile cu­
/ 170 guri de rostogol şi vizionarea cu apă a între­ i — Care este importan­ tenţialului existent pentru profesionale a tuturor oa­ noştinţe dobîndite, iar pe­
1 altele. (Mircea Miheţ, prinderilor economice şi a ţa obiectivului ? creşterea producţiei la hec­ menilor muncii din agri­ riodic, -c cînd este nevoie,
ţ corespondent). locuitorilor oraşului a de­ — în primul rînd de a- tar şi în sectorul zooteh­ cultură. Unităţile agricole se organizează demonstra­
venit, mai ales în ultimul limentare cu apă indus­ nie, în vederea înfăptuirii în care acest deziderat ţii la locurile de muncă,
I timp, o problemă priori­ trială a întreprinderilor şi în cele mai bune condiţii este urmărit cu întreaga în cîmp, iu legumicultură
\ Resurse refolosibile tară, sltuîndu-se în cen­ cu apă potabilă a locali­ a hotărîrilor Congresului răspundere reuşesc, an de în livezi sau în sectorul
trul atenţiei organelor oră­ tăţilor din zonă. Totodată, al XlII-lea al partidului, an, să obţină producţii si­ zootehnie. în scopuil ridi­
reciclate şeneşti de partid, a con­ se elimină pericolul de a imperativelor noii revo­ gure şi stabile, în condiţii cării la Un nivel superior
ducerii I.M. Barza. Iată, inundaţii pe valea Crişu­ luţii agrare. de eficienţă ridicată. E- a învăţămîntului agrozoo­
Mobilizaţi de organe- prin urmare, cîteva clin lui Alb, de la Mihăileni Afirmarea unui nou xemple bune de urmat tehnic şi creşterii eficien­
le şi organizaţiile de considerentele care au fă­ la Vaţa de Jos. De aseme­ mod de gîndire, a unei privind preocuparea pen­ ţei acestei forme de ridi­
i partid, avîndu-i perina- cut ca pe planşetele pro­ nea, prin realizarea aou- concepţii noi. revoluţiona­ tru organizarea şi desfă­ care a pregătirii profesio­
) nent în frunte pc co- iectanţilor să prindă con­ re, privind munca în a- şurarea în mod corespun­ nale a ţăranilor coopera­
) munişli, oamenii mun- ) tur „Acumularea de apă" LIVIU BRAICA gricultură, are o impor­ zător a învăţămîntului a- tori şi cu gospodărie in­
\ cii din cadrul aglome- ţ de la Mihăileni. tanţă deosebită în ansam­ grozootehnic oferă coope­ dividuală, a mecanizatori­
1 ratorului nr. 1 al C.S. l Pe şoseaua Brad — A- (Continuare în pag. a 2-a) blul măsurilor stabilite în rativele agricole din Ro- lor, legumicultorilor şi tu­
* Hunedoara au reuşit / mos, Rapoitu Mare, Os­ turor oamenilor muncii
) să-şi depăşească sarci- I trov, Haţeg, A.E.S.C.H. din agricultura judeţului
1 nile de plan la produc- ţ Maturitate şi competenţă—permanenţe Deva, Sîntandrei şi alte­ este necesar ca experienţa
ţ ţia fizică de aglomerat, i le, unde, datorită străda­ dobîndi'tă de unităţile
niei lectorilor şi cursanţi­ fruntaşe să fie larg răs-
l pe perioada care a tre- i lor de a-şi însuşi şi apli­
/ cut din acest an, cu I ale muncii tinerilor hidroenergeticieni ca o agrotehnică superioa­ (Continuare in pag. a 2-a)
) 3,63 Ia sută, în condi- ţ
\ t"le economisim
l importante resurse e- l-am văzut la lucru şi cialişti in diferite dome­ ale noastre, continuă Sa­
I nergetice şi materiale, . am admirat tenacitatea nii... „De altiel, media de bin Avramescu, sint amplu
) Astfel, în bilanţul eco- ) cu care hidroenergeticienii virstă np depăşeşte cu şi tot mai responsabil im­
1 nomiilor sint cuprinse 1 de pe şantierul A.C.H. Riu mult 30 de ani" — ne spu­ plicate in marele eiort al
/ cantităţi de p e s t e ? Mare-Retezat trec peste ne Sabin Avramescu, se­ hidroenergeticieni lor pen­
1 185 500 kWh energie e- ) greutăţi care pentru alţii cretarul comitetului orga­ tru finalizarea obiectivelor
ar fi poate mai greu de nizaţiei de tineret de aici. stabilite in acest an şi in
\ lcctrică, 330 000 Nmc învins. Le-am admirat ho- De pe băncile şcolii el a perspectivă. Desfăşurăm in
( gaz de cocs şi 185 000 tărîrea şi bărbăţia, cura­ venit direct pe şantier, as­ acest scop o intensă acti­
i Nmc gaz de furnal, 30 jul, dirzenia şi cutezanţa tăzi locul de suflet al ti- vitate politico-organizato-
I Gcal energic termică . in tot ceea ce ei făuresc nărului comunist. La şcoa­ rică şi educativă, menită
ţ ş.a. Ca urmare a grijii ţ
pentru azi, pentru miine. la marelui şantier s-a for­ să sporească permanent
ţ dovedite în gospodări- Am admirat insă in a- mat ca meseriaş, ca ade­ contribuţia şi competenţa
/ rea şi utilizarea mate-
ceeaşi măsură tinereţea a- vărat om de nădejde, aici tinerilor, forţa de mobili­
? rialelor, preţul de cost .- cestor oameni. Oriunde a învăţat ce înseamnă zare şi acţiune a acesto­
1 pe tona de aglomerat ) te-ai afla in acest vast am­ munca, lupta cu greutăţi­ ra la rezolvarea probleme­
l a fost redus cu circa 1 fiteatru al muncii şi învă­ le, dar şi cum să le în­ lor şi depăşirea unor greu­
/ 94 lei. S-au evidenţiat J ţăturii, in care numai a- vingă. Este, de fapt bio­ tăţi". Cei i 200 de utecişti
? în mod deosebit Ioan d acţiunea secundară se grafia majorităţii tinerilor desfăşoară astăzi o mun­
1 Popescu, Gheorglie Os- întinde pe mai bine de 29 de pe amenajarea hidro­ că asiduă, s-au aliat in
ţ tafe, T.oan Lucaci, Amos km, te intîmpină chipuri energetică a Riului Mare- primele rinduri in marea
i Stanca, Samoilă Ilac, tinere. Ei lucrează pe uti­ Retezat, care astăzi re­ bătălie de finalizare a lu­
Ilic Roşea, Cornel Mo- laje complexe, macarale, prezintă o adevărată forţă crărilor şi punere in tune-
l ga, Mihai Furtună şi autobasculante de 24 de de acţiune, de implicare
ţ mulţi alţii. (Vasile Gri- tone, in galerii sau la tur­ matură şi responsabilă in VALENTIN NEAGU
ţ goraş, corespondent). narea betoaneior, conduc tot ce se înfăptuieşte.
formaţii de lucru, sint spe­ „Cele 23 de organizaţii (Continuare în pag. a 2-a) Vedere exterioară de la I.L. ciiişeadaga.