Page 34 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL»
1 ' K
pi
de
ff Kă
lai
îndatorire primordială a fiecărui Cr
an
op
om al muncii, a fiecărui cetăţean »,0
su
xa
rej
La
iN SPIRITUL PREVEDERILOR DECRETULUI PRIVIND ne:
RAŢIONALIZAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE pài I
liit
Şl ENERGIE ELECTRICA del
peí
de
Cu toată fermitatea împotriva risipei nal
ţă
tur
zal
trií
O primă şi lăudabilă — La noi ard noaptea Ianăş losifoni intrăm în pía
constatare : contoarele ce numai becurile de sigu grajdurile C.A.P. Ostrov. La I.P.S.R.U.M. Deva, o premiera — intrarea în repa raţii generale a motorului unei ter
sol
lor patru comune au înre ranţă — preciza îngriji Nu exista nici un bec autobasculante DAC de 100 tone. bl o
gistrat în luna noiembrie torul Aurel Moldovan, de aprins. Nici în grajduri, ait«
a.c. economii la consumul la grajdurile C.A.P. Den- nici la sediu. ace
de energie electrică. suş. Grajdurile sînt mari — Becurile mari Le-am 178
ton
— Mai cu seamă după şi luminoase şi ne folosim înlocuit cu becuri de pu în înîînipin arca Conf erinţei: Na î a partidului în
ţi oii aii
apariţia Decretului Consi de lumina zilei. teri mai mici — aflăm ; 3.8
v
liului de Stat cu privire —• Comuna noastră a de la tovarăşul Vasile ?f: aniversării a 40 de ani de la proci à mar ea Re pu led
la raţionalizarea consumu încheiat luna noiembrie Gulda, contabilul şef al
lui de gaze naturale şi e- cu însemnate economii la cooperativei. Folosim lu SPIRIT REVOLUŢIONAR, conştiinţă ÎNAINTATĂ, CA'
nergie electrică, gospo consumul de energie elec mina zilei. Doar seara, la Fer
Coc
darii din satele comunei trică — ne declara tova- muls, aprindem becurile. PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ pro
noastre au aplicat măsuri Atît cît este necesar. ţine
le pe care le-am luat de Spre sfîrşitul zilei am lapt
du-
a reduce cît mai mult Raid-anchetă în ajuns la Rîu de Mori. La Con
posibil consumul de e- comunele Unirea, primărie stăm de vorbă Depăşirea tuturor indicatorilor de plan dus
nergie electrică — ne spu Densuş, Toteşfi, cu tovarăşul Mircea Ui'su, tale
sînt
nea tovarăşa Sonia Ro- secretarul biroului exe de
deanu, primarul comunei Rîu de Mori cutiv al consiliului popu (Urmare din pag. 1) blocui'ilor masive din te să fie sporite cu 4 000 cole
Unirea. lar comunal, care ţine să marmură Alexandru Balla, mp. Apropiatul eveniment .u
— Să numim concret câ ră.şa Teodora Trancă, vice precizeze : şi vom obţine încă din Ni-colae Spanior, Ghcorghe politic de importanţă ma tre
teva dintre aceste măsuri. preşedinte al biroului exe — Comparativ cu luna primele zile rezultatele Truşcă şi mulţi alţi oa joră în viaţa patriei şi Ian 5
— Da. Programele şco cutiv al Consiliului popu octombrie, în luna de scontate. meni harnici. poporului nostru, Confe ştef
lilor, unităţilor comer lar al comunei Densuş. curînd încheiată şi comu împreună cu ing. loan — Merită — sublinia, în rinţa Naţională a partidu trov
de
ciale, dispensarelor medi Drămuim cu toată grija na noastră se înscrie cu Urşeanu, din comparti final, tovarăşul ing. Petru lui, putem spune că a sabi
cal şi veterinar au fost şi chibzuinţă kilowaţii re economii la consumul de mentul producţie, am fă Pop, secretarul comitetu multiplicat eforturile co sare
adaptate pentru a folosi partizaţi. în cadrul întîl- energie electrică, dovadă cut o trecere în revistă a lui de partid al întreprin muniştilor, ale lu.turor oa
lumina naturală, iar ilu nlrilor eu cetăţenii am că sătenii înţeleg să evite fluxului productiv din derii — să fie consemnat menilor muncii di>n unita
minatul public a fost re dezbătut prevederile De orice î'isipă. Bineînţeles, cadrul Secţiei de prelu faptul că peste plusurile te, fapt ce a făcut ca din
să Li
dus la strictul necesar. cretului Consiliului de am stabilit programe co crare a marmurei S¡meri-a. obţinute în primele 11 primele zile ale lui de
De asemenea, i-am sfătuit Stat, am explicat însem respunzătoare pentru toa Pe acest lung traseu — luni ale anului, colectivul cembrie angajamentele
pe sătenii noştri să folo nătatea economisirii ener te unităţile de pe raza care se întinde de la unităţii noastre s-a an se transforme in fapte.
DJ
sească aparatele electro- giei electrice pentru fie comunei, în aşa fel ca să depozitul de blocuri şi gajat în cinstea Confe Acum (7 decembrie — n.n.), (Pat
casnice din gospodăriile care dintre noi. Cetăţenii putem folosi cît mai bine gatere, pînă la finisarea şi rinţei Naţionale şi a celei cînd mai este puţin pînă la serii
lor numai atunci cînd este noştri înţeleg cum se cu ’lumina zilei. Citind as ambalarea produselor — de a 40-a aniversări a încheierea primei decade NKD
serii
absolută nevoie. Marea vine aceste cerinţe. tăzi oontorul electric al am consemnat multe nu proclamării Republicii, , să a lunii preliminăm înche A) ;
majoritate a oamenilor au La sediul C.U.A.S.C. comunei am notat peste me de oameni harnici : depăşească producţia mar ierea acestei etape cu plu şapt<
înţeles. Economisesc ener Toteşti, la consiliul popu 240 kilowaţi economisiţi. maiştrii Nicolae Petrie, fă cu încă 500 000 Ici, iar suri de 200 000 lei la pro B) ;
(Fia«
gie electrică, economisesc lar comunal, şcoală, ma Aşadar, încă o dovadă a Uie Manea, cioplitorii Can la soi’timentul placaje din ducţia marfă şi 1 500 mp 0 f;
şi din bugetele familiilor gazin, bufet, la sediul dis spiritului cetăţenesc, a din Miheţ, Victor Păştean, marmură plusurile existen la placaje din marmură. (Far
lor. trictului de drumuri nu grijii şi chibzuinţei cu Inochente Magda, Marin 1 laici
— După cum bine se ardea nici un bec, nu se care se foloseşte energia Stancu şi alţii conduşi de ASIGURAREA DE ACCIDENTE Janc
(Uni
poate constata aici la aflau în priză aparate electrică şi în mediul să sculptorul Valerică Vieriu, fesoi
grajdurile din Tuştea nu consumatoare de energie tesc, a atitudinii ferme, tăietorii Mircea Eliu, Do- SI VARIANTELE ACESTEIA ral);
arde nici un bec — arăta electrică. Şi activitatea responsabile împotriva ori minic AmbrUş, Valcriu verd
cooperatorul Vizantă Bă- decurgea normal la lu cărei risipe. Dara, formatoi-ul de a- Printre asigurările fa ambele variante, se sta NEA
'-'sa
călete. Le aprindem nu mina naturală a zilei. brazive Magdalena Popa, cultative care se pot în bilesc în funcţie de mă
mai atunci cînd trebuie. împreună cu îngrijitorul GH. I. NEGREA muncitorii de la tăierea cheia de către o per rimea sumei pentru care .oi
soană este şi asigurarea solicitantul doreşte să se trei
de accidente. asigure, precum şi de (Ret.
Această asigurare poa durata contractului. pen
(Stei
Baze temeinice te fi contractată de per Asigurarea familială de HAR
soane în vîrstă de la 16 accidente cupidnde, pe rul);
pen t;
recoltei ani împliniţi, indiferent lingă asiguratul principal, sese
de profesie şi de locul de
pe soţia (soţul) acestuia
(Pati
muncă. Dintre eveni şi pe copiii în vîrstă de Săgo
anului viitor! mentele neprevăzute cu la 5 pînă la 16 ani, la culţi:
torul
prinse în asigurare, a- suma totală de 15 000 de RRA
(Urmare din pag. 1) mintim : lovirea, căde lei pentru fiecare per SI MI
notia
rea, alunecarea de teren, soană, pentru o durată Glii':
explozia, trăznclul, ac- de 3 luni.
albiei pîrîului ce străbate
localitatea de reşedinţă a
comunei, existînd deci şi A D A S informează
aici posibilităţi de irigare. O
Suprafaţa respectivă va
fi fertilizată în întregime ţiunea curentului elec Asigurările de acci Pei
cu îngrăşăminte naturale. tric, arsura, înecul, dege- dente pentru sume fixe, ti r<
Această acţiune însă se rarea, accidentele produ pentru sume convenite şi Cu
află abia la început. în se de funcţionarea sau cele familiale cuprind şi ning<
fia n
ferma zootehnică există Tci»j
încă mari cantităţi de gu folosirea maşinilor, in pagubele la bunurile vor j
noi de grajd ce trebuie strumentelor sau scule casnice şi gospodăreşti, nus
cele
intim,plate
lor,
sumă
o
ca pentru
asigura
de, i
transportate pe tarlaua urmare a circulaţiei mij tă de 5 000 de lei dc fie i re
respectivă. loacelor de transport sau care poliţă. grade
— în toate unităţile din noaţa
zona noastră — arăta Teo din cauza accidentelor Asigurarea „Turist" se La
întîmplate acestora ctc.
dor Păteseu, inginerul şef La C.A.P. Unirea se trans porta din cimp ultimele can tităţi de fin. Asigurarea de acci recomandă a se contrac ri re
al C.U.A.S.C. Toteşti — ta cu ocazia efectuării Va n
dente se practică în ur
se acordă maximă aten mătoarele variante : unor deplasări. Această sufla
est. I
ţie felului cum se păstrea Asigurarea de acciden asigurare se încheie pe o ceaţă
ză cartofii pentru sămîn- Cetăţenii au propus, cetăţenii au înfăptuit te pentru sume fixe, perioadă de o lună şi cu chicii
ţă, contro!îndu-se îndea prinde, atît cazurile de Pen
proape temperatura spaţii (Urmare din pag. 1) mn. Prin contribuţia în Plotog Stăncoane, Arsene- totale, de 19 000 de lei, accidente ale asiguratu ziie :
lor de depozitare, aerisi tregului sat, cu sprijinul Pelpec Stăncoane şi Ma- se contractează pe dura lui, cît şi cele de pagu CU Ci
re ş.a. Ca urmare, nu s-au ţii Salvina Bistrian şi Pe unei unităţi industriale, ria Gheorghesc. ta de 3 luni, sau pe du be la bunurile casnice şi dea n
înregistrat pierderi de car tru Toma, urmaţi îndea podul a fost dat în folo în atenţia biroului exe rate constituind multiplul gospodăreşti ale acestuia va s
sectoi
tofi Amplasarea culturii proape de cetăţenii loan sinţă. Nu valorea lui bă cutiv al consiliului popu acesteia, pînă la 2 ani. lăsate la domiciliu sau râturi
s-a făcut în cele mai Popa, Alexandru Toma, nească — 25 000 lei — o lar comunal, a delegaţilor Pe aceeaşi perioadă se luate in deplasare. cu prii
şi m
bune terenuri, iar în a- Nicolae Bistrian, Aron Bîr- au în vedere locuitorii săteşti şi deputaţilor stă pot încheia una sau trei cele r
ceste zile se lucrează la ceariu, Moise Ifaţegan, Gaş- satului, ci faptul că le în continuare, lărgirea re asigurări pentru sume Sumele asigurate sînt 3 şi
transportul în cimp şi la păr rierbao, Petru Bis înlesneşte transportul. ţelei de apă potabilă în fixe. între 15 000 şi 40 000 de locală
a d mini strarea î n grăşă min- trian şi alţii. Printre cei mai harnici centrul de comună. Asigurarea de acci lei pentru cazurile de teorol
Pronc
telor naturale. Vom pro Locuitorii satului Alua cetăţeni care au contri „Tribuna democraţiei" dente pentru sume conve vătămări corporale sufe
cura şi îngrăşăminte chi aveau mari necazuri pe buit la realizarea lui s-au la Bunila s-a dovedit o nite se contractează pe rite de asigurat (în func
mice pe care le vom ad drumul principal din cau evidenţiat Ghcorghe Bon- acţiune politică cu rezul durata de la 1 an la 5 ţie de natura acciden
t
ministra In această iarnă za unui pod deteriorai de du Stăncoane, Roman Hcr- tate concrete şi pe plan ani. La această asigura-, tului) şi de 20 000 de lei
sau concomitent cu pre mai multă vreme. In a- ban, Gheorghe-Giucă Popa, economic şi social, pen re primele se pot achita’ pentru pagubele la bu
gătirea terenului şi Incor cest an ei şi-au pus In Lazăr Popa, Gheorghe- tru că a fost bine spri şi în rate. nurile casnice şi gospo
porarea seminţei in sol. •gînd să rezolve proble- Bîltae Popa, Gheorghe- jinită de 'cetăţenii comunei. Primele de plată, în dăreşti.
