Page 36 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 351 • JOI, 10 DECEMBRIE 1987
E4LO.
elr ssgâ
nnrrmiHiiiiB »
A FOST SEMNAT TRATATUL SOVIETO-
9 BEIRUT. - în regiu în „Cupa U.E.F.A/
AMERICAN CU PRIVIRE LA LICHIDAREA nea sudică libaneză, popu
RACHETELOR NUCLEARE CU RAZĂ MEDIE laţia locală continuă să-şi
manifeste opoziţia faţă de SPORTUL STUDENŢESC — HELLAS VERONA
SI MA! SCURTĂ DE ACŢIUNE menţinerea ocupaţiei israe- 0—1 (0—0)
gg BONN. - Reprezen liene. Ştiri provenite din
WASHINGTON 9 (Ager- tatului, preşedintele S.U A tanţi ai mişcării pentru zonă, citate de agenţia Pe stadionul-Sportul Stu tru sferturile de finală ale
pres). — în cadrul unei şi secretarul general al pace din R.F. Germania au APS, arată că în sectorul denţesc din Capitală s-n . competiţiei.
ceremonii care a avut loc C.C. al P.C.U.S. alt rostit dat publicităţii la Bonn un Oued Slouki, luptătorii li disputat miercuri meciul Arbitrul belgian Alexis
la Casa Albă, preşedintele alocuţiuni în care au sub apel adresat grupărilor an banezi din rezistenţă au retur dintre echipa Spor Ponnet a condus următoa
S.U.A., Ronald Reagan, şi liniat importanţa şi semni tirăzboinice din Europa şi organizat o ambuscadă tul Studenţesc şi formaţia rele formaţii:
secretarul general al C.C. ficaţia documentului sem din S.U.A., în care se italiană Heltas Verona, Sportul Studenţesc: Cris
al P.C.U.S., Miliail Gor- nat. pronunţă pentru reducerea împotriva unei patrule for contînd pentru optimile de tian — M. Popa, Iorgules-
baciov, au semnat Tratatul ★ continuă a armamentelor, mate din soldaţi israelieni finală ale competiţiei in cu, Munteanu II, Cristea,
sovieto-american cu privi M'ihail Gorbaciov şi Ro informează agenţia DPA. şi membri ai miliţiilor a- ternaţionale de fotbal „Cu Ţieleanu, Pană (Ciucă),
re la lichidarea rachetelor nald Reagan au adresat Ronald Vogt, reprezen şa-zisei „Armate a Liba pa U.E.F.A.". Bozc.şan, Coraş, Stănici,
nucleare cu rază medie şi mesaje poporului sovietic tant al Mişcării vest-ger nului de Sud" — creată şi. Partida s-a încheiat cu Tîrlea (S. Răducanu).
mai scurtă de acţiune. Au şi poporului american, ară- mane pentru pace, a ce finanţată de Israel. In scorul de 1—0 (0—0) în Hellas Verona : Giuliani
fost semnate, totodată, o tînd că prin documentul rut, pe de altă parte, în timpul operaţiunii, trei favoarea oaspeţilor, prin — Voipati, Fontolan, Sao-
serie de alte documente a-, semnat se deschide dru cadrul unei conferinţe de membri ai patrulei au fost golul înscris, în minutul ehetti, Volpecina, Gali-a,
nexe la tratat ca parte in mul în direcţia păcii prin presă, la Bonn, elibera răniţi. Militarii israelieni 67, de Elkjaer Larsen. Berthold, Di Gcnnaro, Vcr-
tegrantă a acestuia. începerea procesului con rea tuturor participanţilor au lansat în zonă o ope . învingătoare cu 3—1 în za, Elkjaer Larsen, Pacio-
Tratatul prevede că U- cret de dezarmare, pace şi la acţiunile antirăzboinice raţiune de represalii. primul joc, echipa Hellas ne.
niunea Sovietică şi S.U.A. încredere. din zona bazelor de rache H MAPUTO. - Forţele Verona s-a calificat pen (Agerpres)
vor lichida rachetele lor Dorim —• a relevat pre te din R.F.G., arestaţi de armate ale Mozambicului
nucleare cu rază medie şi şedintele S.U.A. — o pace către autorităţi. au scos din luptă, în PE S C U R T
mai scurtă de acţiune şi că care să răspundă aşteptă cursul sâptâmînii trecute,
nu vor mai avea în viitor rilor popoarelor de a trăi ■ NAŢIUNILE UNITE. - în provincia meridională DAKAR 9 (Agerpres). — MONTREAL 9 (Ager
asemenea arme. Documen în libertate şi siguranţă. Secretarul general al Gaza, 500 de elemente Pornit în urmă cu două pres). — Proba masculină
tul stipulează că fiecare Arătînd că tratatul actual O.N.U., Javier Perez de contrarevoluţionare — in luni din Bruxelles, învă de slalom special disputa
. dintre părţi va lichida pro este numai un pas pe ca Cuellar, a transmis amba formează surse guverna ţătorul belgian Daniel Me- tă pe pîrtia de la Qucbei
priile rachete nucleare cu lea dezarmării, a edifică sadorului Statelor Unite la sson (în vîrstă de 29 de a revenit schiorului ame
rază medie de acţiune în. rii păcii, el a spus că în Naţiunile Unite, Vernon mentale din Maputo. în ani), care întreprinde o rican John Miilor, înregis
aşa fel, incit cel tîrziu după următoarele zile se vor dis Walters, o scrisoare prin acelaşi timp, trupele gu călătorie în jurul lumii pe trat în două manşe cu
trei ani de la intrarea sa cuta reducerea în conti care protestează împotriva vernamentale au luat 20 bicicletă, a sosit la Dakar, timpul de’ 1’51”70/100.
în vigoare nici una dintre nuare a armamentelor şi deciziei Congresului ame de prizonieri şi au captu în continuare, el va stră Dintre concurenţii europeni
ele să , nu mai aibă aseme alte probleme — armele rican de a închide oficiul rat o importantă cantita bate Tanzania şi Egiptul,
nea rachete, rampe de strategice ofensive, echili Organizaţiei pentru Elibe te de arme şi tehnică de după care va traversa con cel mai bine s-a clasat
lansare, construcţii şi. in brul armelor convenţionale rarea Palestinei - la luptă. tinentul asiatic. austriacul Peter Wirnsber-
stalaţii aferente. Odată cu din Europa, conflictele re O.N.U. ■ BEIRUT. - Postul de Messon intenţionează ger, care a ocupat locul
intrarea în vigoare a tra gionale. radio Beirut, citat de a- să-şi încheie periplul du cinci în 1’52”86/100.
tatului nici una dintre ■ BEIRUT. - Preşedin pă doi ani, timp în care
părţi nu va produce şi nu La rîndul său, Mihail tele Libanului, Amin Ge- genţia China Nouă, a a- va parcurge circa 55 000 BELGRAD 9 (Agerpres).
va testa asemenea rachete, Gorbaciov a relevat că a- mayel şi-a reafirmat anga nunţat că peste 60 de km. — După o zi de pauză,-
în ceea ce priveşte ra cordul semnat, potrivit că jamentul de a continua să tancuri şi vehicule blinda Campionatul mondial de
chetele nucleare cu rază ruia pentru prima oară în acţioneze pentru restabili te israeliene au trecut fron PARIS 9 (Agerpres). — handbal pentru juniori s-a
mai scurtă de acţiune, ter istorie vor fi distruse — rea unităţii ţării. La o în- tiera sudică libaneză, în- reluat la Rijeka (Iugosla
menul de lichidare a aces sub un strict control — tilnire cu reprezentanţi ai dreptîndu-se către locali Prima ediţie a „Cupei Eu via) cu disputarea prime
tora este de 18 luni de la două clase de arme nu presei, el a subliniat ne tatea Jezzine şi regiunea ropei" Ia polo pe apă fe lor partide din grupele
intrarea în vigoare a tra cleare, constituie doar în cesitatea ca toţi libanezii Văii Bekaa. în ultimele minin s-a încheiat cu vic semifinale.
tatului. Un articol special ceputul. Mersul mai de să se unească pentru a- două săptămîni, mai mult toria echipei olandeze Donk Selecţionata României a
al tratatului este consacrat parte impune o activitate jungerea la o reglementa de 100 de vehicule mili Gouda, care a întrecut în întîlnit echipa Norvegiei,
problemelor controlului re intensă şi eforturi sincere, re globală a situaţiei din tare şi noi trupe au fost meciul decisiv cu scorul în fata căreia a cîştigat cu
ciproc. Tratatul arc un ter depăşirea a tot ceea ce a- Liban, transmite agenţia transferate în aşa-zisa de 15—10 formaţia fran scorul de 27—17' (11—8).
men nelimitat. limentează cursa înarmă- FANA. „zonă de securitate". ceză Cretei!. Principalii realizatori ai
Cu prilejul semnării tra i’ilor. BELGRAD 9 (Agerpres). formaţiei române nu fost
— Sezonul de sărituri cu Claudiu Chirilă şi Cristian
schiurile a fost inaugurat Zaharia, care au înscris 8
CEFALEEA DĂ... teza potrivit căreia Calea în Iugoslavia cu un con şi, respectiv, 7 goluri.
DURERI DE CAP Lactee, galaxia din care curs desfăşurat pe tram Alte rezultate: Spania
face parte şi sistemul nos bulina de la Planica, în — îî.F. Germania 23—22
In cadrul ,,Congresului tru solar, reprezintă o care pe primul loc s-a si (1.3—12) ; Suedia — Dane
mondial asupra cefaleei", părticică a unui imens tuat sportivul austriac-' marca 27—24 (14—10) ;
desfăşurat la Florenţa, s-a locul de unde porneşte ţia Ansa — despre un conglomerat, alcătuit din Franz Wiegle, cu un to Franţa — Algeria 21—16
emis punctul de vedere durerea". dezechilibru al „centrale milioane de galaxii, ce f tal de 196,6 puncte (sări (10—6) U.R.S.S. — Ceho
potrivit căruia durerile de lor" durerii, datorat unei ocupă a zecea parte din turi de 87,5 m şi 85 m).
cap se pot datora uneori Aşa cum poate funcţio Universul cunoscut. In ca Pe locul secund s-a cla slovacia 33—19 (18—11) ;
nu unor cauze anume, cl na defectuos unul dintre dezordini a transmiţă- sat polonezul Piotr Fijaz Iugoslavia — Ungaria 24 —
unor disluncţii ale sis aparatele senzoriale - ex torilor chimici, în special zul în care, prin cerce — 196 puncte. .21 (8—13).
temului dolorific. S-a ex plică medicul italian Fe- a „endorfinelor", care tări suplimentare, ipoteza
plicat că, pe baza expe derigo Sicuteri tot aşa funcţionează tocmai ca va fi confirmată, se va
rienţelor efectuate pe un şi sistemul complex dolo- analgezice. putea trage concluzia exis
număr mare de pacienţi, rilic se poate „avaria", cu tenţei unei structuri a ga
s-a constatat că cefaleele rezultatul Intrării lui auto-, CALEA LACTEE -
nu au neapărat o origine mate în funcţiune, fără ca DOAR O... PĂRTICICĂ laxiilor în Univers, struc
patologică - inflamaţie, stimula să provină dintr-o tură ce nu a primit încă
sinuzită sau tumoare-dis- parte a corpului. Este Fondul naţional ştiinţi explicaţia în teoria astro
funcţia neaflindu-se „în vorba - precizează agen fic al S.U.A. a emis ipo fizica modernă. 1-31 DECEMBRIE
în tot timpul anului se oferă... dulciuri şi
Perspective economice nefavorabile în C.E.E. ! produse de patiserie, dar mai ales în luna
decembrie - LUNA CADOURILOR.
„Sumbră" pare să fie provocat creşterea cu un al Franţei (I.N.S.E.E.) Comisia C.E.E. nu se Unităţile de cofetărie şi patiserie aparţi-
singurul cuvînt care se procent a ratei dobînzii prognoza o creştere eco aşteaptă anul acesta la nînd comerţului de stat sînt pregătite să vă
potriveşte pentru a des în Marea Britanie, unde nomică de numai 1,3 o creştere mai mare de
crie perspectiva econo era şi aşa ridicată. Ul la sută, sporirea infla 1,5 la sută. Unii specih- pună la dispoziţie :
mică a Comunităţii Eco tima analiză consacrată ţiei şi a şomajului. îngri • lişti din sectorul privat PRĂJITURI o TORTURI • FURSECURI
nomico (vest-) Europene. Marii Britanii de Orga- jorarea la scară naţio- sînt şi mai pesimişti.
După prima jumătate a Multe dintre economii SALEURI • PATEURI • COZONACI
anului, care n-a fost le vest-europene mai în sortimente variate şi pentru toate gustu
strălucită, este puţin pro DIN PRESA STRĂINĂ mici sînt slabe. Se anti
babil ca rata de creştere cipează, de pildă, că pro rile.
să depăşească, anul aces dusul naţional brut real Luna decembrie - LUNA CADOURILOR
ta, doi la sută, ea fiind va scădea anul acesta atît
în mod sigur insuficientă nizaţia'pentru Cooperare nală privind slabul ran în Danemarca, cît şi în - cel mai bun prilej de a face bucurii
Economică şi Dezvoltare dament economie se re celor dragi.
pentru a face să scadă (O.E.C.D.) ş-ar putea să flectă în sondaje de" o- Grecia. Dacă C-E.E. ş-ar
sensibil şomajul, care se pinie ce arată că două fi bucurat do o puternică
ridică ‘la aproximativ 12 sporească şi mai mult redresare ciclică după Comandaţi cofetăriilor şi patiseriilor pro
la sută din totalul popu îngrijorarea: se avan treimi din populaţie cred recesiunea de la începu dusele preferate.
sează o acută încetinire că Franţa este o ţară tul anilor ’80, actuala
laţiei active. Intr-adevăr,
departe de a face planuri spre a doua jumătate a „în' declin economic". perspectivă economică
cum să reducă numărul anului 1988 a ratei de în R. F. Germania, deşi slabă în majoritatea ţă
şomerilor, unele ţări ale creştere, însoţită de o inflaţia este' mai redusă, rilor n-ar fi contat prea
C.E.E. încep deja să fie inflaţie ridicată şi de o situaţia în ce priveşte mult. Din păcate, o a-
îngrijorate de o reacti deteriorare a balanţei creşterea nu este mai semenea redresare nu a
vare a inflaţiei. în orice plăţilor curente. bună faţă de cea din existat. Pe plan social,
caz, aceasta este în pre Franţa şi R.F. Germa Franţa. Şomajul conti ţările vest-curopcno nu
zent principala preocu nia trec, de asemenea, nuă să crească, iar co au creat,. practic, nici
pare a pieţelor financiare. prin dificultăţi. Institu menzile industriale să un loc de muncă de la
!
80.
r
începutul
a n
i l o
Teama de inflaţie, a tul naţional de statistică scadă. Nici O.E.C.D., nici („The Financial Times")
COLEGIUL DE REDACriE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheoneo, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr.35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL; Tipografia Deva, str, 23 August, nr.270.
