Page 38 - Drumul_socialismului_1987_12

p cig. 2 DRUMUL SOCIALISM»

La chemarea partidului Rotund de ţară
Părinte înţelept, Partidul ne-a crescut Rotundă este ţara ca pîinea din cuptor
în cinstea omeniei şi-a muncii Ce abureşte caldă-n ştergarul dc pe
demnitate: masă
uneltele ni-s arme şi inima ni-i scut, Foşneşte-a rodnicie griul pc ogor a. •
sa
lumina ne e seva şi pîinea libertate. Şi bucurie-aducc tuturor în casă ni
Dintr-o fierbinte vară a devenirii io
noastre, Mîndră ne e ţara şi rotundă u.
til
tot urcă înspre culmi torente E gîndul faptă spre progres in
viguroase, ni
m
sub purpura de jertfe, în In Epoca măreaţă şi fecunda iii
salopetc-albastrc, Noi am păşit cu-al IX-lea Congres. et
cei ce înalţă holde, cei ce înalţă De-atunci noi tot urcăm, neîncetat Şl
bi
întreaga activitate cultural- in sprijinul Ne cheamă azi Partidul să-i stăm case... Şi ctitorim, statornic, Ţara, cu teniei te
ra
la temelie, Căci am ales pe marele Bărbat to
ru
realizării sarcinilor economice, omului nou să-i împlinim cuvîntul, cc-i vrerea In fruntea ta Partid, în fruntea Ei. U.
tuturor:
în numele dreptăţii şi-al păcii, azi,
solie Iar azi de pe întreg rotundul gliei TI I
înscriindu-se pe coordo­ pregătirii profesionale, ac­ lor şi aşezămintelor cul­ prin glasul lui trimitem cu porumbeii-n Din vîrfuri de Carpaţi la Dunăre şi î.<
natele educaţionale sta­ tivitatea brigăzilor ştiin­ turale printr-o colabo­ zbor. Mare D<
dc
bilite de Congresul al ţifice de la nivelul locali­ rare mai strînsă a tuturor Fierbinte-i ziua-aceasta pe Vin fiii tăi, Partid, şi-ai României dc
XlII-lea al partidului, ele tăţilor şi C.U.A.S.C.-urilor, factorilor educaţionali, vatra milenară, Să-i hotărască viitorul în’ plenul nu
Congresul al III-lea al cu deplasare bilunară în creşterea eficienţei edu­ cînd la raportul muncii prezentă Conferinţei Naţionale. pa
de
educaţiei politice şi cul­ unităţi economice, insti­ caţiei matcrialist-ştiinţi- e o ţară. ţie
turii socialiste, munca de tuţii, . sate mai îndepăr­ fice prin utilizarea unor DUMITRU SPĂTARU VERGHELIA CHIFOR de
de
formare a omului nou, tate, microspectacole, în- instrumente de lucru a- toi
capabil să înfăptuiască o- tîlnirile cu poezia şi arta decvate, moderne, de lar­ roi
biectivele dezvoltării ac­ plastică la sălile de apel, gă şi utilă informaţie pr<
tuale şi de perspectivă a pe platformele indus­ care să contribuie deo­ Cu Petre Magdin despre „Stelele cetăţii“ tă
judeţului, întreaga viaţă triale. O prezenţă bună a potrivă la educaţia juri­ — Din nou Ia Deva, Petro Aceasta dă o notă de actua­ Dîmboviţa şi, respectiv, Bihor tiv
culturală hunedoreană au avut judeţul nostim în dică, moral-cetăţenească a Magdin ? litate evenimentului de Ia Şi, evident, am putea conti­
dobîndit noi dimensiuni. ediţia recent încheiată a locuitorilor. - Se impune, — Da, şl cu maro plăcere, Deva. O dovedeşte şl pre­ nua.
în
pre­
a
Valorificînd bogatele tra­ Festivalului naţional „Cîn- deopotrivă, intensificarea îmi place foarte mult oraşul, zenţa majoritară Ionel tinerilor mianţii mod unui normal însă, inter-
îmi sînt dragi oamenii de pe
concurs
:
compozitori
Tudor,
diţii istorice şi folclorice, tarea României" unde crea­ activităţii artistice, cu aceste meleaguri. Dumitru Lupe, Dani Constan­ judoţean do muzică uşoară
—
Să înţelegem că judeţul
ajungă
măreţele ctitorii ale anilor torii şi interpreţii hunedo- cartea, filmul care să con­ Hunedoara este o gazdă pri­ tin, Dan şl, Crelmerman, Viorel trebuie să naţional pe scena I
con­
Gavrllă
bineînţeles,
concursului
do
crea­
socialismului, cu precă­ reni au fost distinşi cu tribuie la afirmarea spi­ mitoare pontru muzica uşoa­ sacraţii Marius Ţeicu, Marcel ţie şi interpretare de la Ma­ (Fi
dere cele ridicate în pe­ 657 premii şi titluri de ritualităţii hunedorene în ră românească ? Drâgomir, Florin Bogardo... maia, conflrmînd şi argu- ser
—
Mai mult chiar, dincolo
— Cei 47 de concurenţi pre­
rioada deschisă de Con­ laureaţi. ansamblul culturii naţio­ de a fi o gazdă primitoare, zenţi la această ediţie, nu­ mentînd de utilitatea din mişcării NE
artistice
ţară.
amatori
ser
gresul al IX-lea al parti­ Pe fondul acestor reali­ nale integrată Festivalu­ cum de altfel sînt şl altele meric vorbind, vl se par Am fi fericiţi să auzim că un A)
dului, activitatea desfăşu­ zări au continuat să se lui naţional „Cîntarea cu astfel de iniţiative lău­ mulţi, puţini 7 deţinător ni marelui premiu şaf
mulţi,
judeful
Hunedoara,
Foarte
—
cînd
Iar
rată de factorii culturali manifeste neajunsuri ge­ României". dabile, intermediul Festivalului- spunem că o bună parte dintre ui „Stelelor Cetăţii“ s-a afir­ B) ;
prin
(Fi
mat şl ia Mamaia. Vedetele nu.
judeţeni, de aşezămintele nerate de o activitate pla­ concurs interjudoţean „Stele­ ci pot cînta orlcînd pe ori­ se nasc insă peste noapte, c’ o
de cultură a cuprins ma­ nificată formal, sporadică, le Cotaţii“, se poate considera care scenă a teatrelor pro­ numai prin muncă, talon (P£
am
vedere
nifestări ce au contribuit mai ales în mediul rural. Alături de Cristiana de acum ca o scenă tradiţio­ fesioniste, ridicată a în concursu­ şl Iarăşi şl muncă. Miiiaela hai
nală
Todosiu
Mioara
a
tinerilor
care
au
Horoteu
ta­
valoarea
la mobilizarea colectivită­ Pornind de aici e necesar Fomîrlean, judeţul Tul- lent şi vor să se afirme în lui. sînt doar două exemple în Jar
(Ui
ţilor muncitoreşti pentru ca în perioada care ur­ cea,.constantin Dumitriu, domeniul muzicii uşoare. — Să nominalizăm eîţiva. acest sens. fes
—
—
Prin ce se individualizea­
este
— Mă refer la Cristiana Po-
înfăptuirea sarcinilor de mează să se confere acti­ judeţul Hunedoara, pre­ ză acest concurs 7 mîrloan din judeţul Tulcen, făcut Ce credeţi că ar trebui ral.
ca
pentru
asemenea
câştigătorul
marelui
producţie, antrenarea în vităţii cultural-educative miu al Fcstivalulul-uon- — Faţă de alte manifestări Constantin Dumitriu din jude­ manifestări să-şi găsească ver
NE
mai mare măsură a aces­ locale un plus de calita­ curs Interjudoţean do de acest gen din ţară, „Ste­ ţul Hunedoara, do altfel şi locui mai pregnant în a- (Ml
se
prin
tinerelor
premiu,
tora la activitatea de crea­ te şi eficienţă. Aşa cum muzică uşoară „Stelele lele Cetăţii“ unor remarcă adepţi câştigătorii la marelui Stoica şi flrmarea autentice a talente, a . Ooi
participarea
tineri
muzicii
şi
valorii
dar
Laura
site
ţie tchnico-ştiinţifică, la se sublinia la recentele Cetăţii“, ediţia a VUI-n. al muzicii uşoare modeme. Laura Bodea din judeţele uşoare 7 Dn
educarea lor revoluţio­ şedinţe ale Comitetului — Consider că este nece­ ser;
nară, patriotică. Pot fi Politic Executiv ' al C.C. sară o abordare cu mâi mult BR,
a
creaţiilor
curaj
de
factură
menţionate pentru valen­ al P.C.R. se impune ca modernă, care, prin însăşi
ţele educative : „Colocviile în actuala ediţie a Festi­ actualitatea lor, sînt mai a- roş
pen
de istorie", „Amfiteatrul valului naţional „Cîntarea proape do ale exigenţele mereu SCSI
spectatorului
crescînde
de
artelor", „Tribuna ideilor", României" să se confere azi. Nu puţini sînt aceia (Pa
„Dialogul hunedorean", un caracter mai concret, care consideră că muzica u- Ca-
tur,
este
modă,
„Scena vă aparţine", Şta­ mai multă eficienţă edu­ şoară uneori o termenului acor- do
dînd
sen­
feta culturală „Căutătorii caţională muncii culturale, suri peiorative. Să nu uităm BR.
de comori", modalităţi ce legarea mai ' strînsă a a- însă că moda este o deprin­
asigqr’ă şi permanenţa ac­ cesteia de problematica dere colectivă, specifică la un RIA
vad
tului cultural-artistic. Li vieţii şi muncii fiecărui moment dat unui mediu so­ * A
cial, că a fi modern înseam­
se adaugă cele 907 cursuri colectiv în parte. Se im­ nă să corospundem exigen­ IUI
(Lu
în
ale,universităţilor cultural- pune, în acelaşi timp, a- ţelor timpului sînt care trăim. Prei
proprii
şi
acestea
Toate
şnilnfifiCe; dintre care 251 sigurarea permanenţei ac­ muzicii uşoare. Să nu uităm,
de. fo'cmar'e. a gîndirii eco­ tului cultural-educativ la în acelaşi timp, că muzica
nomice şi perfecţionare a nivelul tuturor localităţi- uşoară romănească este una
dintre componentele cele iî
mai active alo mediului %
nostru social, nu doar prin
caracterul ei cultural, do
O
NOTE DE LECTURĂ divertisment, cit, mal ales, turé
prin valenţele ei educative,
Fila
în acest context Festlvalul- din
concurs Interjudeţean „Ste­ şi c
adrian FocHi Valori ale culturii lele Cetăţii“ Iniţiativă Deva ră- şi <
de
la
o
mîno
lăudabilă
în cadrul Festivalului na­ xan
ţional „Cîntarea României“.
populare româneşti VALENTIN NEAGU
y
fiiteratura populară ro- trebuie căutată în paralela
i ?în|ineâs’câ este recunoscută sa sîrbo-croatâ". (Pag. 63). p<
..pb plan'mondial ca parte Extinderea spaţiului de - r « i
tem
¡nţegrăhtă şi. de valoare cercetare apare justificată, On An CAs^SL dea
d&sâbitâ' a literaturii u- cit timp balada întru­ cur;
''mvel'sale. Printre cei mai neşte 91 de variante, re­ / sufl;
merituoşi cercetători şi partizate teritorial astfel : dera
cărl
cbrhpetenţi cunoscători ai 43 în România, 15 în Iugo­ sect
ei se află Adrian Fochi slavia. 31 în Bulgaria şi ratu
este autorul celui mai 2 în Albania. Toate a- cupi
şi n
" vă|ţ şi complet studiu a- cestea constituie o dova-' ridic
'siiji'ră Mioriţei, reunind în dă vie a comunităţii isto­ max
monografia din 1964, toa­ rice cc-a existat în sud- 0 gi
La
te cele 930. de variante estul . european,, relevată, Ii r
cunoscute pînă atunci. în următoarele concluzii : Vor
Din prezentul volum, a- „Balada s-a dezvoltat pe mai
nins
părut postum, desprindem fundalul secularei lupte a fia
valoroasele concluzii a- popoarelor sud-est euro­ vesti
supra capodoperei poeziei pene împotriva opresiunii nala
noastre populare, după turceşti... Balada face în atmosfera sărbăto­ FILMUL DOCUMENTAR - MARTOR AL binele ţării şi al oameni­ de Pc
cum urmează: „Noi ne parte din ciclul marii rească premergătoare ma­ lor ei. zile:
descoperim mereu în Mio-‘ epici antiotomane". (Pag relui forum al comunişti­ PREZENTULUI NOSTRU EROIC Un alt film semnat de călzi
. i iţa, ca într-un focar unde 189). lor — Conferinţa Naţio­ Anghel Mora — „Imn pen­ te a
va 1
se adună periodic cele rnai în spiritul obicctivităţii nală a partidului — ti­ Dedicat, ca şi „Ani Neagră (cunoscut şi In tru primăvara ţării" — se rări
^înalte şi mai subtile ex­ şi onestităţii ştiinţifice ce tlurile unor pelicule docu­ eroici" de Virgil Calotescu, variantele filmului docu­ constituie ca sărbătorească inter
perienţe artistice ale po­ caracterizează autorul, este mentare se relevă ca inte­ marii sărbători naţionale mentar de sine stătător întîlnire a istoriei cu dea
ales
porului; ne regăsim în studiată în aceleaşi condi­ gratoare metafore pentru de la 23 August, „Cunună „Un drum printre mile­ prezentul României socia­ soar<
Mioriţa şi o regăsim în ţii şi „Balada populară timpul prezent, fixat în de lauri" — filmare (în nii"), alte şi alte con­ liste, timp care devine şi dlţii
fiecare din noi, la toate românească . '„Uncheşii" imagini memorabile de că­ regia lui Angliei Mora) a strucţii emblematice ale el, cu fiecare nouă ctito­ sufla
răşpîntiile mari ale isto­ şi paralelele sale sud-est tre cineaştii aflaţi mereu -spectacolului omagial con­ prezentului socialist. rie, istorie, pentru că dera
iar :
riei poporului sau ale europene". A. Fochi docu­ în miezul fierbinte al sacrat măreţului eveniment Regizorul Virgil Calo­ acest scurt itinerariu fil- est.
vieţii personale". (Pag. 15). mentează evoluţia similară, realităţii. — ne-a oferit, în plus, tescu, în documentarul de mic urcă spiralele istoriei me >
mini;
1
Prin prezenta lucrare. conchizîrid temeinic : „Po­ „Cei mai frumoşi 20 de spectaculoase imagini aîe lung-metraj „Partidul, Pa­ din vremurile arhaice pînă de, :
A. Fochi depăşeşte limite­ poarele balcanice au cu­ ani" —- documentar de actualităţii aducînd în tria, Poporul" (scenariul în actualitate. rna i
le spaţiului mioritic şi ale noscut condiţii dc viaţă lung metraj semnat de prim-plan magistralele — „Nicolae Dragoş), evocă Prezenţă activă în arta xlme
istoriei naţionale, cu­ culturală identice, de a- Mircea Mureşan — este o construcţiei socialiste, im­ — apelînd şi la preţioa­ contemporană, filmul do­ plus
log
prinzând în obiectiv sud- ecea versiunile naţionale vastă panoramă a Româ­ punătoarele hidrocentrale, se materiale de arhivă ci­ cumentar este purtătorul Teod
estul european. Astfel, el balcanice prezintă ■ apro­ niei socialiste, o frescă a Transfăgărăşanul (fixat pe nematografică ■ — drumul memoriei prezentului nos­
prezintă studiul : „Balada pieri mai intime şi cu­ ţării în cea mai rodnică peliculă şi de Virgil Ca­ de glorii al partidului în tim eroic, memorabil con­
lui Doirin Bolnavul în nosc aceeaşi evoluţie pro­ perioadă a devenirii sale, lotescu), Metrpul bucureş- cej 66 de ani ai existen­ turat în izbînzi fără sea­
fpldorul sucl-est european", gresivă". (Pag. 336). a înfăptuirii celor mai ţean („vedetă" şi-n filmul ţei sale . marcate de o măn.
despre care aflăm că „ori­ îndrăzneţe năzuinţe ale „a.rtl.sti.<; . „Cale..........liberă“), .„PQn.tinuă luptă şi o exem­
ginea versiunii româneşti VICTOR IS’AC înarntăsiîbf::'' ~ Canalul Dunăre — Marea plară dăruire pentru mai VERONICA PALADE