Page 43 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 43
9 353 • SÎMBĂTĂ, 12 DECEMBRIE 1987 Pag. 3
Linia ferată Deva-Brad Calitate şi concreteţe - priorităţi
necesare întregii activităţi
TJ DE PRE Se poate spune că într-o în concordanţă ou cerin buia să aibă loc cu o zi
LEVARE. Ill COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, anumită măsură dezbateri ţele şi exigenţele actuale mai devreme) dezbaterea
xulul co-
rtral“ <lin la care am participat la ale' producţiei. s-a făcut cu un număr re-
I.C.S.A.P. TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, cercul nr. 1 de lâ uzina „Trebuie să înţelegem strîns de cursanţi. Din 33,
rllnic, între cocsochimică a Combina -— arăta Gheorghe Jucan au fost de faţă doar 17 (
,30, cxpozl-
ite culinare secretar general al Partidului Comunist Român, tului siderurgic Hunedoa" — că numai acţionînd Din cele spuse de propa
De aseme- ra şi-a atins scopul. Acest ferm, fiecare la locul său de gandist, a reieşit că o par»
1 I al res- preşedintele Republicii Socialiste România lucru, datorită strădaniilor muncă, pentru respectarea te erau în concediu, alţii
liaclius“ se
silnic, între propagandistului şi celor d i s c i p l i n e i tehnolo plecaţi cu oarecare treburi
expoziţii de BUCUREŞTI care au participat la dis gice, executarea unor re sau nemotivaţi. Oricum,
alinare cu cuţii, de a clarifica pro paraţii la timp şi de bună total ne justificat acest nu
o gamă bo-
ificată pe libertate, dreptate şi prosperitate ale blemele impuse de tema calitate, încadrarea strictă măr mare de absenţi, faţă de
ne, zarzava- (Urmare din pag. I) tica abordată, . respectiv în normele de consum, care s-a trecut prea uşor
poporului român. „Concepţia P.C.R., a se vom putea spune că folo cu vederea. Dincolo de
toţi cei ce trăiesc şi muncesc în această Exprimăm,” totodată,, cele mai alese sim aşa cum trebuie pu faptul că aproape jumăta
CEI MICI. înfloritoare zonă a ţării, constituie un sentimente de stimă şi preţuire tovară cretarului său general, to
magazinului şei academician doctor inginer Elena varăşul Nicolae Ceauşescu, ternica bază tehnico-mate- te din cursanţi au rămas
8 din mu- nou prilej de satisfacţie şi mîndrie pa privind creşterea eficienţei în afara problemelor de
edoara s-a triotică, de alese şi călduroase mulţu Ceauşescu, strălucit militant al partidu mare interes discutate, a-
nou raion miri pe care vi le adresăm dumnea lui, eminent om de ştiinţă de largă re activităţii ideologice şi po- ÎNVÀTÀMÏNTUL ceste absenţe s-au resim
Prin grija litico-educative, în vederea
i a coleetl- voastră, mult stimate tovarăşe secretar cunoaştere internaţională, pentru con formării omului nou, con POLITICO- ţit clar în conţinutul, ni
rătoare eo- general Nicolae Ceauşescu, pentru grija tribuţia de mare competenţă şi răspun velul şi calitatea dezbate
unităţii, a- statornică ce o purtaţi dezvoltării multi dere adusă la afirmarea ştiinţei, îiivă- structor activ al societăţii IDEOLOGIC — rilor.
e aprovizio- ţămîntului şi culturii în ţara noastră. socialiste şi comuniste în NIVEL, CONTiNUT,
bogat sorti- laterale a patriei noastre socialiste şi •România. Unitatea dia în afara aspectelor la
ciuri. Modul continua creştere a nivelului de trai al Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe lectică dintre baza mate EFICIENTĂ care ne-am referit, prea
îxpunere şi secretar general, că vom acţiona cu toa puţine au fost problemele
produselor, tuturor oamenilor muncii. rială şi viaţa spirituală a
>ătoarea po- Ingăduiţi-nc, mult stimate şi iubite tă capacitatea şi energia creatoare pen societăţii socialiste în ţara care ar putea fi conside
nă, a atras tru materializarea neabătută a măreţe noastră". rială de care dispunem", rate clarificate şi apro
jii din pr!- tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să omagiem, lor obiective ale Congresului al XlII-lca în cadrul dezbaterilor s-a fundate. S-a discutat, în-
la deschi- din adîncul inimilor, remarcabila dum al Partidului Comunist Român, a hotă- Ca propagandist, Ioan reliefat, de asemenea, fap- tr-adevăr, destul de mult,
neavoastră personalitate de om politic rîrilor Conferinţei Naţionale, sporin- Stoica a urmărit, cu pre . tul că activitatea ideologi dar de multe ori la supra
şi eminent conducător revoluţionar, vas du-ne contribuţia la înfăptuirea vastei cădere ca cei prezenţi să că şi politico-educativă faţă, cu tendinţe vădite de
ta şi neobosita activitate consacrată în opere de edificare multilaterală a pa înţeleagă problemele de trebuie să-şi sporească ro generalizare, uneori chiar
floririi patriei, împlinirii aspiraţiilor de triei şi înaintarea ei spre comunism. fond, să stimuleze dezba lul în ridicarea continuă a de superficialitate. Or, se
terile şi să le coordoneze calităţii muncii fiecărui ştie, învăţămîntul politico-
spre munca şi sarcinile comunist, a tutuTor oa ideologic este o compo
concrete ale colectivului.
(¡va Marla menilor, ca o condiţie de nentă de bază, de .maximă
io, arme — (Urmare din pag. 1) acesta din urmă, executat ferate Deva—Brad pen S-a relevat în acest con bază a materializării ma importanţă în formarea o*
(Arta); HU- de noi, a prezentat cel tru toţi cei ce trăiesc şi text importanţa deosebită rilor sarcini prezente şi de imului nou, cu' o conştiin
Agonia — a a-ctiviităţii ideologice şi
Modern — piegatului de mişcare Petru mai ridicat grad de difi muncesc în Ţara Zarandu- perspectivă ale colectivu ţă înaintată — însăşi tema
irese pentru Igreţ şi a şefului de-tren cultate, din punct de ve lui, aducînd sincere mul p oiitic o-ed u cat ive d esf uşu lui. Numărul important de dezbaterii.
(Modern — dere geologic şi topografic, • ţumiri secretarului gene rate de organizaţiile de absenţe nemotivate şi în Desigur, este bine că a
ul fără cap Cornel Ivan, locomotiva ral al partidului, tovarăşul partid de la uzina cocsochi participat şi un membru
ETROŞANI : se pune în mişcare. Este cu o diferenţă de nivel de voiri, abaterile de la dis
itru cuscru ora 12,25. 164 metri şi cu multe a- Nicolae Ceauşescu, pentru mică în creşterea conştiinţei ciplina muncii, nerealiza- al biroului organizaţiei de
Răzbunarea lunecări de teren, arăta minunatul dar ce le-a fost oamenilor, a competenţei lor rea sarcinilor încredinţate bază, dar fără a se implica
Noiembrie); — începute în anul 1942, politice şi profesionale, în direct şi concret în buna
S' însoară lucrările de construcţie ing. Liviu Corfaru. Toate făcut acum, în preajma justifică pe deplin acest
. : Pro= a acestei căi ferate au fost acestea ne-au obligat la Conferinţei Naţionale şi formarea unor concepţii şi lucru, mai ales că în vii desfăşurare a acţiunii.
•ai (Cultu- amari eforturi, la aplicarea angajîndu-se să înfăptuias comportamente înaintate tor va trebui să sporeas în aceste condiţii, i-am
AN: Gheaţa întrerupte şi reluate de unor soluţii îndrăzneţe, că neabătut sarcinile şi' o- faţă de muncă şi societa că simţitor productivitatea dat dreptate secretarului
Mărul); LO mai multe ori — ne spu comitetului de partid, An
JI cel Bun ne irig. Ionel Rogojinoiu, ingenioase, de stabilizări biectivele pe care le va te. Referindu-se la aceste muncii şi eficienţa econo
AVI NOASA : şi consolidări de terasa- stabili înaltul forum co aspecte, Ioan Andrieş, Ni mică, gradul de utilizare drei Petresc, atunci cînd
tă ’77 (Mun- directorul Antreprizei de mente, reuşitele lor fiind munist. colae Udrea, Dorel Iovi- a maşinilor şi instalaţii spunea că „trebuie să luăm
URICANI : construcţii şi montaje căi fe
victorie — rate Timişoara. Abia în tot atîtea bucurii pentru Despre importanţa aces ţoni, Ioviţă Munteanu, Va lor, calitatea producţiei măsuri severe faţă de fe
(Retezat); meseriaşii noştri harnici şi tei noi reţele feroviare ne-a sile Marciuc, Gheorghe etc. lul cum acţionează şi îşi
lix şi Otilia ultimul deceniu, în cea Jucan, Ioan Schiopu, Iosif Spuneam însă că dez îndeplinesc ' sarcinile unele
-II (Steaua mai fertilă etapă a unei pricepuţi. Mă gîndesc cu vorbit ing. Gheorghe Niţă,- birouri ale organizaţiilor
JTIE: Baladă perioade de împliniri fă mulţumire la toţi, dar în şeful staţiei C-F.R. Deva: Tomuţă — au subliniat ne baterea şi-a atins scopul
uca * So- ră precedent în ţara noas minte îmi vin acum nu „în primul rînd, r'educe cesitatea diversificării for doar într-o anumită mă de bază şi o parte din pro
ile călătoare mele lui Petru Pop.şor, A- mult distanţa dintre Brad melor şi metodelor de ac sură. Cauze ar fi -mai mul pagandişti".
lOAGIU-BAl: tră, denumită cu justifica ţiune, sporirii eficienţei te.
Casa de cul- tă mîndrie patriotică „E- lexandru Ţundrea, Con şi celelalte localităţi ale
IG: Punct şi poca Nicolae Ceauşescu“, stantin Cismaru, Constan judeţului — şi chiar ale -muncii în aceste direcţii, Deşi replanificată (tre- VALENTIN NEAGU
St (Dacia); tin Furdea, Ion Şandor,. ţării, via Simeria —, ceea
Snase Scatiu obiectivul şi-a găsit mate
-II; SIME- rializarea. El este rezulta Dorin Cîmpeanu, Ion Giu- ce. înseamnă economie de
iatul I * E- tul eforturilor deosebite glea, Vasile Groza, Vasile timp şi de bani, asigură o
Mstrniatul II şi Dumitru Ursache, Ni • mai uşoară şi mai rapi Raport studenţesc
i (Mureşul); ale colectivului Brigăzii
eaţa verde •nri 4 Deva, condusă de colae Aparaschivei, Dumi dă aprovizionare teh
GHELARI ; ing. Liviu Corfaru, din tru Prichici, Gheorghe nico-materială a unităţilor ţeşti s-au finalizat nume
ierul). Ciutacu, Gheorghe Cioba- economice care vor folosi Conferinţa de dare de sesiunile de examene, ne-
cadrul antreprizei noastre, seamă şi alegeri a Consi participarea studenţilor la roase lucrări în cadrul se
ajutat, la finalizarea lu nu, Traian Morariu, Gheor această cale ferată, adică liului Uniunii asociaţiilor diferite forme de pregătire siunilor de profil (în anul
crărilor, de formaţii ale ghe şi Constantin Curcă, un plus de dinamism al studenţilor comunişti de la organizate în institut". universitar precedent, 18
brigăzilor nr. 1, 2, 3 şi 6 Dumitru Istrate. Ei', îm întregii vieţi economico- Institutul de mine Petro Spiritul critic şi autocri studenţi au participat la
şi de specialişti din cadrul preună cu toţi ceilalţi din sociale a ţării". şani s-a constituit într-o tic, tonul exigent prezen sesiunea naţională unde
tragerii din Regionalei C.F. Timişoara. cadrul brigăzii nr. 4, au Asemenea gînduri, înso
i 15)87 : executat pe tronsonul Stoe temeinică şi responsabilă te. în darea de seamă s-au opt lucrări au fost încu
88, 80, 55, Şi, spre mîndria şi lauda ţite de puternica angajare analiză a activităţii desfă regăsit şi în . dezbaterile nunate cu premii şi alte
7, tuturor, activitatea le este neasa — Dealul Fetii, în a tuturor oamenilor mun şurate în ultimii ani, în- conferinţei. în cuvîntul patru cu menţiuni). Tria
-a : 85, 79, încununată azi de un suc lungime de 13,9 kilometri, cii hunedoreni de a înfăp lor studenţii Daniela Să- da învăţămînt-cercetare-
, 29, 19, 64. ces deplin. 31 de poduri şi podeţe, 11 tui neabătut politica in tr-un rodnic bilanţ. şi o
de cîştiguri: largă deschidere spre îm vu, Sevastian Ursu, Si- producţie a cunoscut îmbu
din care Să menţionăm .şi apor viaducte, patru tuneluri, ternă şi externă a parti bunătăţirea procesului in riibria Nechiti, 'DLana Ilies- nătăţiri de esenţă, practi
■eport la ca- tul consistent al proiec 11 kilometri consolidări dului şi- statului, obiecti structiv educativ, a mun cu, Ovidiu Ştefan, Petre ca studenţilor în regim de
tantului lucrării, Institutul pe versanţi şi terasamen- vele Congresului al XIII- cii de pregătire a viitori Dând, Octavian Bold, Ni încadrat contribuind la a-
1
de proiectări căi ferate te, 17,8 kilometri de şan lea şi hotărîrile ce vor fi lor specialişti. Dezbaterile colae Cotocea, Sorin An- propicrea viitorilor specia
Bucureşti, precum şi al ţuri, au excavat 1,2 mi adoptate de Conferinţa Na conferinţei .au relevat ro ghlu.ş, ca şi prof. univ. dr. lişti de locurile lor de
IEA^ lioane metri cubi de rocă-
unor specialişti din partea ţională se regăsesc în te lul important al asociaţii ing. Nicolae Dima, secre- muncă, la familiarizarea
beneficiarului —• Regionala şi pămînt, au turnat mai legrama adresată tovarăşu lor studenţilor comunişti cu cerinţele economice ale
:i : vremea C.F. Timişoara» mult de 400 000 metri cubi lui NICOLAE CEAUŞESCU unităţilor respective, la e-
general rece, de betoane". în viaţa institutului, apor
i mult noros. Trenul îi poartă la bord de participanţii la festivi tul lor la perfecţionarea Conferinja Consiliului duearea lor muncitoreas
ădea precipi- şi pe destoinicii construc La ora 14,00 trenul in tatea de inaugurare a li activităţii: de integrare a U.A.S.C. de Ia că. Un raport studenţesc
rmă de nlri- tori ai tronsonului. Stoe- tră în gara Brad, în acla niei ferate Deva — Brad, de prestigiu în care au
;tul va sufla neasa — Dealul Fetii, pe maţiile unei numeroase a- în care sînt exprimate învăţământului cu cerceta Institutul de mine
la moderat, rea, proiectarea şi pro Petroşani fost incluse şi roadele
ţări de 40—55 care ei l-au străbătut de sistenţe, ca la o aleasă sentimentele de profundă ducţia ş.a. muncii politico-educative
in nord-vest. atîtea ori, pe vreme rea şi sărbătoare zărăndeană. în dragoste şi recunoştinţă ,.Modul în care Consi şi cultural-artistice din cea
ie minime in condiţii dificile, pentru alocuţiunile rostite, aici, faţă de secretarul general de-a XVI-a ediţie a festi
rin se intre liul U.A.S.C. şi în special tarul comitetului de partid
minus 5 grâ- aşezarea drumului de fier tovarăşii Ionel Vlad, pri al partidului nostru pen resortul profesional ştiin din institut, prof. univ. valului artei studenţeşti
maxime în- pe un traseu pe cit de mul secretar al Comitetu tru vasta şi neobosita ac ţific au _ acţionat pentru dr. ing. Dumitru Fodor, şi din ediţia a Vl-a a Fes
t şi plus un frumos, pe atît de greu. lui orăşenesc de partid tivitate consacrată înflori rectorul institutului, fă- tivalului naţional „Cînta-
se va sem- realizarea’unei calităţi su
cu depunere „Dintre cele trei tronsoa Brad, şi Mircea Miheţ, rii patriei, împlinirii aspi perioare în pregătirea pro cînd cu exigenţă bilanţul rea României" care a adus
ne, (Mintia —Stoeneasa, maistru la întreprinderea raţiilor de prosperitate şi fesională a studenţilor îl muncii au subliniat nece studenţilor din Petroşani
Brad — Dealul Fetii şi m i n i e r ă Barza, s-au bunăstare ale poporului sitatea intensificării efor 10 titluri de laureat pen
urătoarele trei analizăm prin prisma re
a va fi rece Stoeneasa — Dealul Fetii), referit la avantajele căii roipân. zultatelor obţinute în se turilor la toate nivelele tru 3 locuri I pe ţară, 3
intervalului, siunile de examene. Deşi, locuri II, 3 locuri III şi
încălzi uşor, pentru ca procesul instruc- un loc IV.
temporar no- comparativ cu anul uni tiv-educativ să cîştige în ca
ădea precipiT versitar 1985/86, în anul litate. Bilanţul a fost — aşa Un raport de prestigiu,
>rmă de nin- trecut s-a înregistrat o cum s-a subliniat în dez însoţit de o angajare en
>ecial la sfîr- tuziastă prin care stu
aiului. Vîn- creştere a procentului de bateri — un autentic ra
i slab la mo- promovabilitate cu 7 la port studenţesc în pragul denţii de la Institutul de
intensiflcări sută, aceasta nu exprimă mine Petroşani fac legă-;
intervalului Conferinţei Naţionale a •mint de credinţă cu mun
t/oră din sec- pe deplin întregul... nostru partidului. întrecerea „Fie
astic. Tempe- potenţial şi nici efortul care A.S.C. — colectiv de ca, cu strădania de a se
îime vor ii depus de consiliu şi deca pregăti temeinic pentru a
tre minus 8 educare prin şi pentru răspunde cu fapta dem
grade, jnai nate — arăta studentul •muncă a studenţilor" a
prima noap-r Alexandru Ioan Truţă, determinat statornicirea u- nă grijii şi atenţiei cu ca
ninus 14 gra-._ p r e ş e d i n t e l e consi re veghează la formarea
maxime în-’ nei atmosfere responsabile •lor partidul şi statul nos
3 şl plus 3 liului U.A.S.C. din institut. pentru realizarea angaja
ă locală cu Numărul studenţilor res- tru, personal tovarăşul
de chiciură, tanţieri, al celor care a- mentelor asumate. Un fac Nicolae Ceauşescu, căruia
de serviciu' mînă examenele, deşi a tor instructiv pentru cul Viitorii specialişti mineri
ICO). i-au adus — şi în acest
înregistrat o sensibilă scă tivarea pasiunii pentru
dere, se menţine totuşi ri muncă şi a spiritului de cadru — gînd de caldă re
dicat. Aceasta explică o a- creativitate îl constituie cunoştinţă şi aleasă pre
numită superficialitate în activitatea de cercetare ţuire.
Sosirou ta Brad. pregătire, studiu în sal- ştiinţifică. în cele 38 de
4urf ‘concentrat doar în cercuri ştiinţifice studen LUCIA LlClU