Page 48 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 48
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 354 • DUMINICĂ, 13 DECEMBRIE 1987
¡eseu ; o „ZIUA TIPOGRAFILOR" I
vieţii, o politică .validate de viaţă Cinstim munca }
oamenilor care dau î
Perioada care a trecut Ceauşescu în conştiinţa mărate au fost, în aceşti ţiune pentru dezarmare,
de la cel de-al XlII-lea progresistă a umanităţii, ultimi ani, demersurile care defineşte măsurile
mare forum al comuniş în politica externă,' mai României la O.N.U. şi în menite să ducă treptat lumină cuvî! I
tilor români — în conti mult decît în oricare alt alte foruri internaţio la finalitatea dezarmă
nuitatea dezvoltării isto domeniu, cutezanţa şi i- nale sau regionale în rii generale şi, în primul în fiecare an, cînd sim- vintelor lumina tiparului, )
rice noi, superioare, a niţiativa nu se pot înte vederea trecerii la mă rînd, a celei nucleare. ţim asprimea iernii, săr- înfrîng oboseala, uită de ţ
patriei socialiste, marca meia decît pe o viziune suri menite să asigure Este un ansamblu coe bătorim „Ziua tipografi- neodihna nopţii şi stăruiesc (
tă de epoca inaugurată realistă asupra situaţiei respectarea acestui drept, rent şi unitar de măsuri, lor". Aducem un pios o- cu răspundere pentru ca i
de Congresul al IX-lea în lume — caracteristică de care depinde afirma de largă perspectivă, dar magiu de suflet oamenilor dumneavoastră, stimaţi ci- »
al partidului — demon ce reprezintă una dintre rea tuturor celorlalte şi cu aplicabilitate ime i care la 13 Decembrie 1918, titori, să aveţi în mină un \
strează, privită retrospec principalele virtuţi ale drepturi ale omenirii. diată, de natură să ge I în Piaţa - Teatrului Naţio- ziar bun, care să vă aducă l
tiv. marile virtuţi crea activităţii desfăşurate de Purtînd amprenta gîn- nereze şi să dezvolte pro \ nai din Bucureşti şi-au veşti de bine de pe me- /
toare. substanţa revolu România pe plan mon dirii profund umaniste, cesul de reducere a cursei 1 jertfit viaţa pentru lumina leagurile judeţului, ale 1
ţionară a politicii inter dial. clarvăzătoare a tovarăşu înarmărilor şi a' chel i caldă a cuvîntului drept ţării, ale lumii... I
ne şi externe a Româ Se cuvine să subliniem lui Nicolae Ceauşescu i- tuielilor militare, să sti 1 şi adevărat ; lăudăm Am stăruit puţin mai 1
niei : o politică a cărei că cele peste două deca niţiativele şi propunerile muleze încrederea şi îm \ munca de zi şi noapte a mult la munca oamenilor 1
viabilitate s-a verificat nii care au trecut de la româneşti se constituie bunătăţirea climatului l muncitorilor tipografi, cel care zi şi noapte tipăresc ^
plenar în practică şi a Congresul al IX-lea au într-un vibrant apel, a- internaţional. .' care cu pasiune şi dăruire ziarul nostru. Se cuvine l
cărei legitimitate a fost însemnat pentru Româ dresat lumii întregi, la Această cuprinzătoare 1 ştiu să dea lumină cuvin- însă să lăudăm cu aceeaşi /
iiidvj du iuuuuui uu uuccuţi t
permanent susţinută de nia o etapă de perma pace şi dezarmare — gamă de propuneri a în telor. căldură munca acelor oa- \
consensul întregii noas nentă dezvoltare în toa liniile de forţă ale ac tipărit în conştiinţa lu „A văzut lumina tiparu- meni, meseriaşi de înaltă l
tre naţiuni. te domeniile de activitate, tualului destin politic al mii adevărul că, pentru lui" — rostim adeseori, ţinută profesională şi po- !
Acum, în apropierea dar şi de afirmare fără României. „Vom face Cînd răsfoim ziarele, cînd litică, precum Nicolae Ma- 1
Conferinţei Naţionale a precedent în concertul totul pentru a ne aduce poporul român, pacea re Ü deschidem o carte... Da. tei, omul ales de cel 56 \
partidului nostru, a- contribuţia la triumful prezintă un crez de via » Ei dau lumină tiparului de comunişti în fruntea lor, .•
ceastă constatare — dez naţiunilor. Aceasta gra politicii de destindere şi ţă, care presupune în \ tuturor cuvintelor scrise, maistrul coordonator loan \
văluind esenţa profund ţie participării active la pace", spunea tovarăşul lăturarea arsenalelor mi I l Este un meşteşug de mare Drăguş, brigadierul loan i
democratică a politicii înfăptuirea celor mai Nicolae Ceauşescu, iar litare, îndeosebi a celor « i dăruire şi nobleţe, în care Angaliţa, lucrătorii Ana ?
interne şi prestigiul de nobile idealuri ale po aceste cuvinte cu valoa nucleare, de. pe suprafa I 1 oamenii — tipografi, nu- Balaşfi, Jenică Drăguş, *
mersului extern al ţării poarelor lumii, înrolării re programatică se re ţa planetei noastre. Pen- ^ mai ei, ştiu să pună pri- Dorin Iepure, Nicu Pădu- ^
— conţine în sine forţa plenare în lupta pentru găsesc în toate docu tre salvgardarea civiliza t cepere şi mult, foarte mult reanu, Avram Popa, Ludo- i
unei realităţi puternic pace şi securitate, pen mentele de politică ex ţiei umane, în ultimă ' suflet.... vie (Lala) Otvoş, Maria J
mobilizatoare. Pentru că, tru democratizarea vieţii ternă ale României so instanţă a vieţii înseşi, i Stimate cititor ! Te afli Popa, Ana Moldovan, Ro- ţ
într-adevăr, faptele, via internaţionale, pentru pentru edificarea unei I cp ziarul în mină. Cauţi dica Matei, Ana Florean, i
ţa au confirmat, fără pu crearea unei lumi mai cialiste. aspiraţia funda lumi a păcii, la adăpost ) ştirile şi veştile care te Maria Bîrluţ, Terezia
Cînd
tinţă de tăgadă, justeţea drepte şi mai bune. de pericolul unui răz i interesează. Te bucuri cînd Gyorfy, Maria Csampoi, Ana I
politicii partidului şi „Anii Ceauşescu" au mentală a omului, a po boi atotpustiîtor, ţara 1 le găseşti. Dar rareori te Banciu, mulţi, mulţi alţii... ^
statului nostru, clarviziu însemnat promovarea şi poarelor spre pace îşi noastră va acţiona şi în 1 gîndeşti poate că literele Fiecare la locul său de
nea şi realismul opţiuni afirmarea unei politici găseşte corespondentul viitor cu luciditatea şi
lor româneşti de dezvol externe dinamice şi con într-Q politică de stat, spiritul militant ce ca ^ au fost rînduite cp să muncă, în meseria lui, toţi ^
||
laolaltă, fac ca în fiecare
i placă ochiului de Iînoţi-
tare socialistă şi comu structive, recunoscută consecventă şi întărită racterizează întreaga sa > piştii Nicolae Hada, Re- zi despre colectivul mun- .
nistă. de abordare şi so pretutindeni ca o contri prin exemplul faptelor, activitate internaţională, ţ mus Trif, Nicolae Pena, citoresc de la Tipografia 1
luţionare a .marilor pro buţie de prestigiu la acest lucru atestă o op în esenţă, este vorba de i loan Otvoş, Ghezu Otvoş, Deva să se spună alese ^
bleme ale contemporanei cauza păcii şi progresu ţiune cu adîncă semni o politică în slujba vie Gheorghe Kasller... Apoi, cuvinte de laudă şi apre- i
tăţii. lui mondial. Ţara noas ficaţie. precum şi o preo ţii, o politică validată de 'e-au aşezat în pagină, cu ciere, toate izvorîte din ’
în esenţă, acestea con tră a acţionat şi acţio cupare maximă pentru viaţă. Este ceea ce îi ^ migală şi frumuseţe, Virgil munca acestor oameni \
stituie tot atîtea calităţi nează viguros pentru a- apărarea omului, a valo asigură un larg .şi bine i Bucur, Ionel Remus Popa, harnici, destoinici, dăruiţi ^
care au impus, definitiv, părarea dreptului primor rilor fundamentale ale meritat prestigiu pe a- ' losif Daradics, Nicolae Fio- meseriei lor de a da lu-
numele îngemănate ale dial al oamenilor, al civilizaţiei umane. Româ rena mondială. ţ rean... Tîrziu în noapte, mină cuvintelor... 1
României socialiste şi naţiunilor, dreptul la nia a elaborat un pro ( cînd cititorii se odihnesc, ...Acum, jn zorii începu- ţ
preşedintelui Nicolae viaţă, la pace. Nenu- gram cuprinzător de ac- E. MARINESCU J ziarul de a doua zi, pe care-l tului de zi, de „Ziua tipo- ,
1 citiţi cu bucurie şi nerăb- grafilor", vă strîngem tu- 1
^ dare la primele ore ale turor mîinile, vă aducem ^
i dimineţii' este pregătit de prinos de recunoştinţă, vă i
' Nicolae Mihăeş, Romi Sas mulţumim. Să aveţi mereu >
ţ — la calandru, Emerik în preajmă, în suflete \
1 Biro, lacob Borz, Valentin bucuria datoriei împlinite, l
, Popa, Daniel Blaj — la bine făcute. Slova tipărită ,
1 rotativă... Cerneala tipo- de mina voastră să fie )
^ grafică este încă proaspătă, Întotdeauna caldă, curată, \
Convorbiri româno—sovietice i crudă, ziarul este cald adevărată... k
MOSCOVA 12 (Ager- mărfuri şi cooperării eco blemelor de securitate, de ’ cind oamenii care dau cu- ^ GH. I. NEGREA ’
pres). — în cadrul convor nomice româno—sovietice, verificare, control şi limi
în I
birilor ce au avut loc la în conformitate cu înţele tare a armamentelor Tn preliminariile celui de-al 14-!ea campionat
Moscova între Ilie Văduva, gerile convenite la cel mai America Centrală, unele mondial de fotbal
ministrul comerţului ex înalt nivel. ■ CAIRO. - Intr-un in dintre aspectele funda
terior şi cooperării econo Cei doi miniştri au terviu acordat ziarului e- mentale pentru realizarea ■ZÜRICH 12 (Agerpres). Anglia, Polonia, Suedia,
păcii în regiune — infor
mice internaţionale al semnat protocolul privind giptean „Al Ahram'V re mează agenţia Venpres. — Sîmbătă s-a efectuat la Albania ; grupa a 3-a :
Republicii Socialiste Româ schimburile de mărfuri gele Hussein al Iordaniei Zürich tragerea la sorţi U.R.S.S., R. D. Germană,
nia. şi Boris Aristov, mi dintre România şi U.R.S.S. a apreciat că propusa con a grupelor zonale pentru Austria, Islanda, Turcia ;
pe anul 1988, care prevede ferinţă internaţională în ■ LISABONA. - La Li preliminariile celui de-al grupa a 4-a : R.F. Germa
nistrul comerţului exte dezvoltarea in continua sabona a avut loc plenara 14-lea campionat mondial
rior al U.R.S.S., au fost | problema Orientului Mijlo nia, Olanda, Ţara Galilor,
re a colaborării econo ciu constituie unică alter C.C. al P.C. Portughez, de fotbal. Echipa Româ Finlanda ; grupa a 5-a :
examinate probleme ale mice dintre cele două nativă pentru realizarea u- care a făcut o analiză niei', va evolua în prima Franţa, Scoţia, Iugoslavia.
dezvoltării schimburilor de ţări. nei păci juste în regiune. a situaţiei politice din grupă europeană, împreu Norvegia, Cipru ; grupa a
ţară. Plenara a relevat nă cu formaţiile Dane 6-a : Spania, Ungaria, Ir
Dezbateri pozitive în Comitetul marcei, Bulgariei şi Gre
■ BRUXELLES. - La intensificarea luptei oa landa de Nord. Irlanda,
pentru probleme politice şi de securitate Bruxelles a avut loc o menilor muncii pentru apă ciei. Malta ; grupa a 7-a : Bel
Iată şi componenţa ce
al Adunării Generale a O.N.U. reuniune a miniştrilor de rarea cuceririlor Revolu lorlalte grupe ale zonei gia, Portugalia, Cehoslova
externe ai ţârilor membre ţiei din aprilie 1974. Ple cia. Elveţia. Luxemburg.
NAŢIUNILE UNITE 12 terviu acordat ziariştilor ale N.A.T.O. Secretarul de nara a apreciat că, prin europene : grupa a 2-a :
(Agerpres). — Referindu-se acreditaţi la Naţiunile stat al S.U.A., George unirea eforturilor lor, for
la dezbaterile ce au avut Unite, el a arătat că o Shultz, i-a informat pe o- ţele progresiste ar putea capăt (Casa de cultu 1
loc ,1a actuala sesiune în mare însemnătate- o au mologii săi în legătură cu cuceri majoritatea în \ ? ră) ; HAŢEG: seriile Tănasc
—
I-II
Scatiu
Comitetul pentru probleme dezbaterile ce au avut loc rezultatele întîlnirii sovie- Parlament în cadrul vii (Dacia); CALAN : Pis
politice : şi. de securitate al în acest comitet asupra to—americane la nivel înalt, toarelor alegeri. \) truiatul I * Evadatul;
*
Adunării Generale a prohibirii experienţelor cu desfăşurată la Washington. Pistruiatul II de Ascunzi
cultură);
şuri
(Casa
•DEVA :
Viva Maria
O.N.U.,' preşedintele a- armele nucleare şi inter s MANAGUA. - într-un (Patria); Adio, arme — SIMEHIA : Gheaţa verde
cestui organism, Bagbeni zicerii armelor chimice, seriile I-II (Arta); HU (Mureşul); ILIA ; Pre-
Adeito Nzengeya, a apre asupra eforturilor îndrep E3 MADRID. - In oraşul interviu acordat săptămîna- NEDOARA: Agonia — eria (Lumina).
lului mexican „Excelsior",
ciat că, în ansamblu, a- tate împotriva militarizării spaniol Salamanca a avut seriile [-11 (Modern —
A)
; Şapte mirese pentru
cestea au fost pozitive şi spaţiului cosmic. Necesita loc constituirea Asociaţiei vicepreşedintele Nicaraguei, şapte fraţi (Modern —
au reflectat eforturile ce tea unor acorduri cu- de Prietenie Hispano — Sergio Ramirez, s-a pro-> t h B) : Călăreţul fără cap
se depun pentru reluarea . prinzătoare în aceste Române, care înscrie în nunţat pentru încetarea (Flacăra); PETROŞANT :
pentru
farsă
O
cuscru
cursului ' de destindere şi probleme a devenit evi tre obiectivele sale întări stării conflictuale din re * Răzbunarea haiducilor
îmbunătăţirea climatului dentă — a declarat Adeito rea legăturilor de priete giune. El a enumerat di (Paring); Jandarmul se fi Pentru azi : vremea va
rece,
geroasă
noaptea
Noiembrie);
iritci'nâţional. într-un in Nzengeya. nie între popoarele celor ficultăţile social-economi- însoară (7 distrat (Uni şl dimineaţa. Cerţii va fi
Profesorul
două ţâri. ce mari generate, între rea); LUPENI: Gheaţa variabil, mal mult .senin
Rezoluţii referitoare la situaţia altele, de actele forţelor !! verde (Cultural); VUL noaptea şi dimineaţa.
din Orientul Mijlociu 13 CARACAS. - La Ca •mercenare contrarevoluţio CAN : Filip cel bun (Lu Vînt slab din sud-est,
apoi moderat, cu intensi
ceafărul);
PETRILA:
NAŢIUNILE UNITE 12 auspiciile O.N.U. şi cu racas s-au încheiat lucră nare sprijinite din exterior, Domnişoara Aurica (Mun ficări locale pînă la
40—60
Tempera
km/oră.
(Agerpres). — Adunarea participarea celor cinci rile unei reuniuni a miniş menţionînd că realizarea citoresc) ; ANINOASA: turile minime ia noapte
victorie
spre
—
Generală a O.N.U. a a- state membre permanente trilor adjuncţi de externe reconcilierii naţionale şi Drumul I-JI (Muncitoresc); vor fl cuprinse între mi
seriile
doptat mai multe rezolu alé Consiliului de Securi instaurarea unui climat URICANI: Felix şi Otilla nus 15 şi minus 10 gra
de, Iar cele maxime în
ţii referitoare la situaţia tate, la care să ia parte şi a reprezentanţilor gu — seriile I-II (Retezat); tre minus 3 şl plus 3
ţările rpal de pace, securitate, şi
din
vernamentali
din Orientul Mijlociu. toate' părţile^ interesate în BRAD: Sania albastră grade; Izolat mal cobo-
rîte
în
deluroase.
zonele
Principalul document din conflictul israeliano-arab; membre ale „Grupului de, cooperare în America II (Steaua : roşie); GURA- Noaptea şl dimineaţa în
pentru
BARZA
Baladă
11
această serie reafirmă inclusiv Organizaţia pen la Contadora şi din state Centrală ar permite crea Măriuca * Sosesc păsări zona de cîmpie şî pe văi
tru Eliberarea Pâlestinei, le centroamericane, con rea cadrului necesar pen le călătoare • (Minerul); se va semnala ceaţă per
necesitatea convocării unei ORA.ŞTIE j Ca-n filme
reprezéntahtul unic şi le vocată in vederea reluării tru atingerea obiectivelor w sistentă, care va depune
;
(Flacăra)
conferinţe pentru edifi gitim al poporului pa negocierilor asupra pro programelor naţionale. » ( BAI : Punct şi de la GEOAGIU- chictură. (Meteorolog de
carea păcii în zonă, sub lestinian. serviciu I. Vrasgyak).
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tlberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciui Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. |_jţoG5_|
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, or. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL; Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.