Page 5 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 5
D E
E C T U R Ă
Vizita oficială în tara noastră
O a preşedintelui Republicii Arabe
Siriene, Hafez Al-Assad
CONVORBIRI OFICIALE LA OBIECTIVE
Da Palatul Consiliului de teritoriile arabe ocupate, SOCIAL-EDILITARE
Stat au continuat, marţi a soluţionării problemei
dimineaţa, convorbirile o- poporului palestinian, prin DIN CAPITALĂ
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. ficiale dintre tovarăşul recunoaşterea dreptului
Nicolae Ceauşescu, secre său la autodeterminare — T o v a r ă ş u l Nicola®
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tar general al Partidului inclusiv la crearea unui Ceauşescu, secretar gene
Comunist Român, preşedin stat propriu, indepen ral al Partidului Comunist
tele Republicii Socialiste dent —, prin asigurarea Român, preşedintele Re
România, şi secretarul ge integrităţii, suveranităţii publicii Socialiste Româ
Anul XXXIX, nr. 9 344 MIERCURI, 2 DECEMBRIE 1937 4 pagini - 50 bani neral al Partidului Baas şi securităţii tuturor sta nia, şi secretarul general
Arab Socialist din Siria, telor din zonă. S-a rele al Partidului Baas Arab
preşedintele Republicii A- vat că, în vederea în Socialist din Siria, pre
rabe Siriene, Hafez Al- făptuirii acestor obiecti şedintele Republicii Arabe
Assad. ve, este necesară organi Siriene, Hafez Al-Assad,
în aceeaşi atmosferă de zarea unei conferinţe in au vizitat, marţi, o serie
caldă prietenie, de stimă ternaţionale, sub egida de obiective de interes so-
şi înţelegere reciprocă, cei O.N.U., la care să parti cial-edilitar şi cartiere de
. SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ, doi conducători de partid cipe toate părţile intere locuinţe din municipiul
şi de stat au reluat schim sate, inclusiv Organiza Bucureşti.
PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ bul de păreri în legătură ţia pentru Eliberarea Pa La vizită au participat
cu dezvoltarea relaţiilor lestinei — ca reprezentant persoane oficiale române
bilaterale. Totodată, au unic şi legitim al poporu şi siriene.
ac
aspecte
Modernizarea proceselor tehnologice — fost abordate vieţii politice lui palestinian —, precum avut posibilitatea să ia cu a
înaltul
oaspete
sirian
ale
tuale
membrii
şi
Israelul
şi
internaţionale. O atenţie permanenţi ai Consiliului noştinţă, cu prilejul vizitei,
latură determinantă deosebită s-a acordat pro la de Securitate. o serie de de puternica înnoire ur
referitoare
blemelor
Examinînd
oprirea cursei înarmărilor, aspecte ale situaţiei eco banistică a unor mari zo®
ne
Capitalei,
ale
proces
nomice mondiale, cei doi
a îndeplinirii planului de producţie şubliniindu-se însemnăta conducători de partid şi ce a atins în anii din ur
tea trecerii la măsuri con
de
ritmuri
deosebit
mă
crete de dezarmare, în de stat au apreciat că înalte.
Ţesătoria de .mătase De — Iniţiate după cum se lucru în care se execută primul rînd de dezarmare este necesară intensifica
va înregistrează pe perioa cunoaşte la indicaţia se produsele destinate expor nucleară, de eliminare a rea eforturilor pentru li După ce a străbătut
da care a trecut din an cretarului general al parti tului. La această oră se pericolelor de război. chidarea subdezvoltării şi principalele artere din cen
restanţe la principalii in dului, tovarăşul Nicolae poate evalua eficienţa mă în cadrul convorbirilor, edificarea unei noi ordini trul oraşului şi o parte a
dicatori de plan. Este o si Ceauşescu, programele de surilor întreprinse în pri preşedintele Hafez Al- economice internaţionale, noului cartier Crîngaşi,
tuaţie care îi nemulţumeş organizare şi modernizare ma etapă a programului, Assad a prezentat poziţia condiţie de bază a asigu coloana de maşini s-a o-
te pe lucrătorii unităţii, a producţiei au o mare im care s-a încheiat în iunie Siriei în legătură cu si rării păcii şi securităţii prit la complexul hidro
preocupaţi unanim, sub portanţă pentru unităţile a.c., precum şi ce preco tuaţia din Orientul Mij popoarelor. Cei doi pre tehnic Ciurel, realizat de
conducerea comitetului de economice. Prin aplicarea nizăm să realizăm pînă lociu, cu căile şi modali şedinţi au reliefat, în a- curînd, o dată cu lacul
partid, a consiliului oa măsurilor prevăzute în la sfîrşitul anului. tăţile de soluţionare a cest context, însemnătatea de acumulare de pe Dîm
menilor muncii de redre programe, care sînt bine Citeva cifre concrete, cît problemelor clin această convocării unei conferinţe boviţa. Aici au fost înfă
sarea activităţii producti structurate, pe capitole şi şi unele realizări pe plan parte a lumii. internaţionale, în cadrul ţişate principalele obiec
ve, pentru a întîmpina cu domenii de activitate, se tehnic sînt edificatoare în Preşedintele Nicolae O.N.U., la care să parti tive ale proiectului de a-
realizări cît mai bune Con urmăreşte în esenţă valo acest sens. Ing. Maria Ceauşescu a reafirmat po cipe, în condiţii de ega menajare complexă a rîu-
ferinţa Naţională a parti rificarea superioară, cu Muntean, şeful biroului ziţia României privind litate, atît ţările în curs lui Dîmboviţa, proiect ela
dului şi aniversarea a 40 maximă eficienţă a tutu personal, invăţămînt, re rezolvarea globală a pro de dezvoltare, cît şi ţările
de ani de la proclamarea ror posibilităţilor — uma tribuire, arăta că cele 13 blemelor din Orientul Mij dezvoltate. borat din iniţiativa di
Republicii, de pregătire ne, tehnice şi. materiale — măsuri aplicate în prima lociu, instaurarea unei Da încheierea celor două rectă a secretarului ge
atentă şi responsabilă a de care dispun întreprin etapă a programului de păci trainice şi juste ’ în runde de convorbiri, care neral al Partidului Comu-
producţiei anului viitor. derile, creşterea calităţii şi modernizare s-au mate această regiune, pe baza
' în efortul general de a competitivităţii produ rializat într-un spor al retragerii Israelului din (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 4-a)
îmbunătăţire a activităţii selor româneşti pe piaţa producţiei marfă, compa
în secţii şi ateliere, co externă. Da nivelul ţesă rativ cu anul 1985, do
lectivul ţesătoriei acordă toriei noastre, acest pro 14,8 milioane lei. Interlo
o atenţie deosebită apli gram este axat pe îmbu cutoarea a evidenţiat cele
cării măsurilor din am nătăţirea şi introducerea mai semnificative reali
plul program de organi unor tehnologii noi de zări ale colectivului, din
zare şi modernizare a pro lucru, care să asigure rea tre care amintim : moder
ducţiei, menit să asigure lizarea de produse cu nizarea fluxurilor tehno
o creştere substanţială parametri superiori şi grad logice prin utilizarea ma
a p r o d u c ţ i e i mar înalt de prelucrare, în şinii de absorbit umidita
fă, o eficienţă economi condiţiile reducerii con tea la ţesăturile groase
că tot mai ridicată. sumurilor specifice de din fibre artificiale; îm
Refcrindu-se la modul în materii prime, combusti bunătăţirea tehnologiei de
care se acţionează în a- bili şi energie electrică, finisare a ţesăturilor din
ceastă direcţie, tovarăşa în mod firesc o atenţie vlscoză prin folosirea la
Cornelia Bălan, inginerul prioritară s-a dat fluxuri capacitate a maşinii de
şef al unităţii, reliefa : lor tehnologice, zonelor de uscat cu cilindri ; moderni
zarea maşinii de încleiat,
prin îmbunătăţirea siste
\ Sarcinile — depăşite lună de lună mului de menţinere a tem
peraturii cilindrilor ; per
fecţionarea a circa 800 de
î dată avem extrase peste lucrători ş.a.
plan 50 tone talc".
FAPTELE DE MUNCA- Toţi cei 28 de membri LIVIU BRAICA
OMAGIUL HUNEDOREAN ai colectivului sînt harnici
LA MARELE FORUM şi conştiincioşi, lucrează (Continuare in pag. a 2-a)
AL COMUNIŞTILOR in înţelegere şi obţin re
ROMANI zultate bune în muncă.
„Pe lingă depăşirile de
ne preocupăm cu răspun Realizările din zootehnie - oglinda calităţii muncii întregului colectiv
plan la producţia de talc,
Intre colectivele mine
reşti din Munţii Poiana dere de buna gospodărire
Ruscăi cu realizări con şi economisire a materia Cei 27 de comunişti şi Pe un prim plan al pre lorificare la fiecare sorti tive pe un kg de spor, a-
stant bune in producţie se lelor, sublinia maistrul întregul colectiv de mun ocupărilor se află creşte ment de nutreţ. Ca şi în eesta reprezentînd o re
numără şi cel al minei de Costache Gemeni, şeful că al Asociaţiei economice rea producţiei de furaje anii anteriori, pentru pe ducere de 4,4 unităţi nu
talc de la Cerişor. Ne-am minei. Pe 7 7 luni avem fru pentru creşterea şi îngră- la unitatea de suprafaţă rioada de stabulaţie s-au tritive faţă de prevederi.
aflat zilele trecute printre moase economii la lemn şarea tineretului bovin şi gospodărirea judicioasă depozitat cantităţi de fu Ca urmare a eforturilor
harnicii mineri de aici, la de mină, dinamită, capse, Bărăşti in timpi nă Confe a nutreţurilor. Cele 150 ha raje suficiente şi de cali depuse, complexul a livrat
ieşirea din schimbul I. E- cablu, energie electrică. rinţa Naţională a partidu ocupate cu lucernă sînt tate, acum acordîndu-se pînă acum peste 650 to
rau obosiţi, dar pe feţe Sintem hotărîţi ca în cin lui şi cea de a 40-a ani fertilizate în totalitate cu întreaga atenţie respectă ne cârpe, dispunînd de
ti se citea bucuria dato stea Conferinţei Naţionale versare a proclamării Re dejecţii semilichide, coca rii raţiilor stabilite. condiţii să-şi onoreze e-
riei împlinite. Ultimul care a partidului şi aniversării publicii cu realizări ce ce asigură lin spor’ de O importantă resursă ce xemplar sarcina pe acest
a ieşit ,,la ziuă" a iost a 40 de ani de la procla- <j situează unitatea zootehni circa .30 In sută la pro este tot mai eficient valo an.
losii Pişek, de 2S de ani marea Republicii să am- I că respectivă în rindul ce ducţia de fin. De aseme- rificată o constituie şi în- Cu un colectiv de oa
miner la I.M. Hunedoara şi plilicăm realizările de pi- ) lor fruntaşe pe judeţ, cu meni harnici şi pricepuţi,
pină de curînd şei de bri nă acum, să încheiem a- \ o contribuţie meritorie la preocupaţi permanent să-şi
gadă la Cerişor. ,,Am ră cest al doilea an al cin- 1 înfăptuirea programului de perfect ionezo pregătirea
mas ceva mai mult pentru cinalului cu rezultate deo- j autoconduccre şi autoa- politică şi profesională. A-
că trebuiau puse la punct sebite. în acest efort este I provizionare teritorială. sociaţia economi ă pentru
nişte lucrări importante, angajat întregul colectiv, Acţionînd într-un bun cli nca, pe cele 350 ha des grăşarca, pe timpul verii, creşterea şi îngrăşarea ti
tinate
masă
culturilor
de
ne-a spus el. Mina ne În din rindul căruia se evi mat de ordine şi discipli verde, care în primăvară pe păşunile alpine a circa neretului bovin Bărăşti a-
vaţă meserie, disciplină şi denţiază şefii de brigadă nă, lucrătorii de aici în 1 000 animale, care sînt li re asigurate premise te
rigoare. Numai aşa ne pu Gheorghe tanc, Miron Ma scriu succese de seamă în se însămînţează cu po vrate la fondul de stat.
rumb siloz, se fac lucrări
tem Îndeplini sarcinile şi rian şi Mateaş Elekeş, bilanţul muncii pe acest de cea mai bună calitate, Prin buna furajare şi meinice pentru ca şi în
realiza ciştiguri corespun muncitorii Miron Enăşesc, / an, ele concreti.zîndu-se îngrijire a efectivului de cel de-al treilea an al ac
zătoare. De fapt in acest Gheorghe şi Alexandru ) pînă acum, în obţinerea reuşindu-se astfel să se animale, sporurile medii tualului cincinal să-şi o-
an, lună" de lună ne-am Vinca, Alexandru Bojan, 1 unui beneficiu de peste obţină, în medie, 5 000— zilnice de creştere în greu noreze ireproşabil sarcini
îndeplinit• şi depăşit pla Gheorghe Ispas, loan Sa- ^ 5 500 unităţi nutritive la tate - sînt şi ele superioa le cc-i revin din progra
nul, iar acum, In cinstea va, Nicolae Stupu, Viorel două milioane lei, ce va hectar. De menţionat că re prevederilor planului. mul judeţean dc dezvol
Conferinţei Naţionale a Marina, loan Bkz, loan fi sporit în continuare prin furajele sînt administrate Concret, faţă de 447 gra tare a zootehnici şi din
partidului, vrem să ne pre Pop şl alţii". creşterea producţiei marfă numai în stare tocată şi me pe zi şi cap, cît este programul de autocondu-
zentăm şi noi cu rezulta ARON CÂTA, şi reducerea cheltuielilor. în amestec în hrana ani stabilit, s-au realizat 402 rere şi autoa pro vizionare
te cit mai bu/re. Deocam corespondent Ce factori nu stat la baza malelor, înlăturîndu-se ori grame pe zi şi cap de a- teritorială.
rezultatelor pozitive înre ce risipă şi mărindu-se nimal, înregistrîndu-se un
gistrate ? prin aceai&ta gradul de va- cossum de 6 unităţi nutri NICOLAE TIRCOS