Page 54 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 54
‘-a 2 DRUMUL SOCIALISMUL
LUCÍAME CONFERINŢEI NAŢIONALE
A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN m
a
(Urmare din pag. 1) domeniile construcţiei so sarcinilor cuprinse în a- stării materiale şi spiri
l cest document progra
cialiste şi stabileşte, în tuale a întregului popor ziuă
deplină concordanţă cu ce matic, în cadrul dezbate Cei care au luat cuvîn- plai
rilor. au fost examinate cu
în cadrul celor opt secţiuni rinţele, dezvoltării ţării exigenţă şi răspundere, tul au exprimat angaja font
Ang
ale Conferinţei. în , etapa actuală şi în mentul ferm de a face to hari
Participanţii la dezbate perspectivă, direcţiile prin munca desfăşurată de or tul pentru transpunerea pînÈ
ganele şi organizaţiile de în viaţă a hotărîrilor ce
rile în plen şi pe secţiuni cipale de acţiune pentru 1987
au dat o deosebită apre perfecţionarea în conti partid, de comunişti, de vor fi adoptate de Con proc
ciere Raportului prezentat nuare a întregii activităţi toţi oamenii muncii, pre ferinţa Naţională a parti de <
de secretarul general al economico-sociale, pentru cum şi rezultatele înre dului, pentru îndeplinirea, de i
partidului, t o v a r ă ş u l înfăptuirea exemplară a gistrate în primii doi ani la un înalt nivel calitativ, a
Nicolae Ceauşescu, de la hotărîrilor, Congresului al ai actualului cincinal, fiind prevederilor actualului cin 0 b ţ
tribuna Conferinţei, sub subliniate măsurile între cinal, pentru atingerea o- LEG
liniind însemnătatea ex XIII-lea al P.C.R., a Pro biectivului strategic stabi C.F.
cepţională a acestui docu gramului de edificare a prinse pentru îndeplinirea, lit de Congresul al XIII- în s
ment, care face o amplă societăţii socialiste multi în cele mai bune condiţii, lea al P.C.R. —_ trecerea ccdî
şi profundă analiză a rea lateral dezvoltate şi îna a planurilor şi programe României la Un stadiu nalt)
lizărilor obţinute de po intare a României spre lor de dezvoltare econo- nou, superior, de dezvol fiec;
porul nostru, sub condu comunism. mico-socială a patriei, de tare. unei
Participanţii la dezbateri tren
cerea partidului, în toate In spiritul orientărilor şi ridicare continuă a bună
au reafirmat deplina a- 1 801
tren
deziune faţă de politica 1 721
externă a partidului şi
med
statului nostru, la iniţiati de i
vele şi acţiunile de dez cu t
armare şi pace promovate ceea
cu strălucire de secreta colci
rul general al partidului, „Mă
preşedintele Republicii, ză r
t o v a r ă ş u l Nicolae în 1
300
Ceauşescu.
mur
Lucrările Conferinţei Na tanti
ţionale a partidului con supl
tinuă. milii
zinti
Centrul teritorial de calcul electronic Deva — ctitorie a SIM
„Epocii Nicolae Ceauşescu" — unitate modernă, dotată cu
Combinatul siderurgic aparatură de înaltă tehnicitate, deservită de un colectiv com •
Hunedoara, laminorul de petent, are un important rol în activitatea economică a ju
650 milimetri. Se fac ma deţului. In loto, secvenţă de muncă din noua unitate de- NAI
nevrele pentru înlocuirea veană. EA
operativă a unei caje de flăm
laminare. Foto GELU LĂPUGEANU
»ip
citii
nr.
înaltă chemare la muncă, Centrala hidroelectrică Cîrneşti I
dăruire şi patos revoluţionar se apropie de cotele finale
Centrala hidroelectrică că ritmurile la turnarea nează lucrările de montaj
pentru edificarea multilaterală Cîrneşti I, de pe Rîu Ma- betonului sînt bune, în pas din centrală, s-a referit ¡I
este
re-aval,
un
cu graficul stabilit. O con
obiectiv
energetic important, cu tribuţie însemnată la exe succint la stadiul acestei
activităţi.
a patriei noastre socialiste termen de predare pînă la cuţia acestui obiectiv şi-a montată, mai puţin partea DE
Turbina
—
este
I
nr.
adus-o şi echipa de fierar-
anului
curent.
sfîr.şitul
ne |
Sarcina de a realiza a- betonişti condusă de Ionel de acţionare. De aseme mesi
DOx4
ceastă lucrare a revenit Sumănaru. „Noi am reali nea, s-au realizat ghidaje - Evac
(Urmare din pag. 1) tură cu îndeplinirea rigu construcţiei socialiste în constructorilor Brigăzii Ca zat întreaga structură me le şi aspiratorii, podul ru * Ir
roasă a obiectivelor noii etapa actuală - reparti ransebeş — Eărveşti, con talică a centralei — pre A);
Dintr-o asemenea per revoluţii agrare, în care zarea raţională, armonioa dusă de ing. Cristian He- ciza şeful de echipă. A- lant şi toate celelalte in (Moi
pentru
gospodăria
stalaţii
spectivă capătă dimensiuni un loc important îl ocupă să teritorială a forţelor de roiu, din cadrul A.C.H cum, frontul de lucru s-a ria
cu totul excepţionale ori realizarea, în 1988, a unei producţie, unele probleme Bistra — Poiana Mărului. redus, centrala fiind îd de apă — răcire generală, ŞAN
clior
entările şl obiectivele □- producţii de cereale de mie statului şi naţiunii, sis Din primăvară, cînd a sublinia interlocutorul. Si tren
doptate de Congresul al circa 35 milioane tone, a tematizării şi modernizării preluat activitatea, colecti prag de finalizare şi, fi gur, mai avem multe de iernii
reşte, am rămas mai pu
făcut. Pentru noi, j>e mă
(Uni
XIII-lea, resubliniate de 10 milioane tone de legu localităţilor, dezvoltării cer vul brigăzii a pus accentul ţini : 15 muncitori. La a- sură ce constructorii se re -’ii
Raportul secretarului gene me, sporirea mai puterni cetării ştiinţifice, învăţămân pa organizarea atentă a ceastă oră ne ocupăm de trag, frontul de lucru se JE
ral ql partidului, ţinînd că a producţiei animalie tului, culturii şi artei, for muncii, în vederea atin armarea — monolitizarca măreşte, lată de ce con- /ag
EON.
seama de exigenţele şi re, ceea ce impune moder mării şi educării revoluţio gerii unor ritmuri de exe drag.
cerinţele impuse de trece nizarea în continuare a nare a cadrelor, dezvolta cuţie cit mai ridicate. In TRIL
rea in anul al 3-lea al ce bazei tehnico-materiale a rea colaborării internaţio numai cîteva luni, harnicii Ritm şi calitate In realizarea le I-
NIN(
lui de ai Vlll-lea plan cin agriculturii, folosirea cu e- nale cu toate ţările, îmbu constructori au reuşit să după
cinal, sub cupola căruia ficienţă sporită a actualei nătăţirea în continuare a pună în operă un volum INVESTIŢIILOR resc)
acestea vor căpăta viaţă, dotări şl a capacităţii şti condiţiilor de muncă şl considerabil de beton, cen „Li IV
deschizînd României noi inţifice şi productive a lu viaţă pentru toţi cetăţenii trala fiind în prezent a- acoperişului centralei Mai ducerea brigăzii a făcut BRA
(Stei
orizonturi de împliniri şi crătorilor din acest impor patriei, necesitatea ridică proape de cota finală. departe ne vom ocupa de demersurile necesare pen BAU
străluciri. In esenţă, trebuie tant domeniu ol producţiei rii la un nivel superior a — Ne-am străduit să lu alte lucrări. După calcu tru completarea efective ţian
înfăptuite exigenţele şi ce materiale. activităţii organizatorice, crăm repede şi bine — a- lele făcute, pînă în 25 lor cu încă o echipă de TÎE:
* Vi
rinţele noii calităţi, noii In aceleaşi orientări, Ra politico-educative desfăşu răta ing. Mihai Crasnia- decembrie, echipa mea lăcătuşi, care să se ocupe trla);
revoluţii tehnico-ştiinţifice portul secretarului general rată de organele şi orga nec, care coordonează exe încheie toate lucrările la cu deosebire de montarea vizi ti
şi ale noii revoluţii agra al partidului s-a ocupat nizaţiile de partid, de ma cuţia propriu-zisă a centra această centrală". instalaţiilor auxiliare. In sa d
A fo
re, dezvoltarea Intensi pe larg de alte citeva li să şi obşteşti, de orga lei. De fapt, din punct de Aici, la Cîrneşti I, con acest fel ne vom putea curaj
vă a i n d u s t r i e i şi nii de forţă ale dezvoltă nismele şi instituţiile cu vedere al turnării betoa- structorii au făcut o lu organiza mai bine. ritmu Al ş
agriculturii, aplicarea fer rii viitoare, între care se atribuţii în aceste direcţii, nelor, centrala este termi crare frumoasă, intr-un rile de montaj ar spori la MERI
(Mur
mă a principiilor autocon- înscriu raportul dintre fon dezvoltarea şi apărarea nată in proporţie de 90 la timp destul de scurt. Au echipele conduse de Pa- tepta
ducerii şi autogestiunii dul de dezvoltare şi fondul proprietăţii socialiste, edu sută. In momentul de fa demonstrat că unde este • vel Sandu, Mihai Vehină nu);
muncitoreşti, creşterea mai de consum, necesitatea în carea comuniştilor, o tutu ţă dispunem de condiţii bună organizare, discipli şi Alexandru Moroşan. sa S
accentuată a eficienţei e- făptuirii programului de ror oamenilor muncii In optime pentru a încheia nă şi interes unanim pen Constructorii şi montorii
conomice a întregii activi investiţii, cu exigenţele pe spiritul muncii, al abnega ultimele lucrări. tru îndeplinirea planului de la centrala hidroelectri-SŞ
tăţi. In această sferă pro care acesta le impune - ţie! şi devotamentului faţă — Ce mai ’ trebuie făcut ? se pot obţine rezultate fru că Cîrneşti I acţionează cu |V
blematică, se impun ac punerea la timp în func de principiile şi valorile — Echipele noastre vor moase. . hărnicie în aceste ultime
ţiuni hotărîte în direcţiile ţiune a obiectivelor, atin societăţii socialiste şi co ataca în următoarele zile Dintre oamenii de bază, zile ale anului, în spiritul
dublării productivităţii mun gerea parametrilor proiec muniste. bazinul de liniştire (2 000 cu aport deosebit la exe sarcinilor desprinse din Peu
cii, ridicării nivelului teh taţi, gradul de folosire a In strînsă legătură cu mc beton), casa vanelor cuţia centralei, am notat magistralul Raport prezen fl In
nic şi calitativ al produc capacităţilor, repararea şi politica internă, de con (200 mc), conductele for numele şefilor de echipe tat de tovarăşul Nicolae cerul
Local
ţiei, reducerii mai accen întreţinerea la un tnalt ni strucţie socialistă, secreta ţate (500 mc), şi vor rea Ion Dăgescu, Ion Dugăia- Ceauşescu, secretarul gene ta(ll
tuate a consumurilor de vel calitativ — creşterea ni rul general al partidului, liza racordul între camera şu, Gheorghe Panoschi, ral al partidului, la înal mă d
muncă vie şi materializată, velului de pregătire profe s-a referit pe larg Ia pro de încărcare şi canalul de Constantin Stancu, ing.. tul forum al comuniştilor va st
recuperării în proporţii sională a oamenilor mun blemele cardinale ale vie nducţiune. Mihai Fundeanu, care a români, — strălucită ana va si
rat.
sporite a muncii materia cii, reducerea cheltuielilor ţii internaţionale contem Oamenii lucrează cu hăr coordonat activitatea Ia liză a activităţii desfăşu nlme
lizate — materiale, piese de Investiţii, îndeosebi a porane, la poziţia con nicie. Cu toţii sînt ani nodul de presiune, ingine rate de poporul nostru tre n
de schimb şi subansamble celor destinate clădirilor structivă a partidului şl maţi de dorinţa de a ter rii Marius Ivaşcu şi Ion pentru materializarea ho grade
Intre
şi energie, folosirii la în şl anexelor, cheltuieli Încă statului nostru în vederea mina cit mai repede lucra Roiescu, de la canalul de tărîrilor Congresului al grade
treaga capacitate a mijloa mari, în detrimentul dotă soluţionării acestora, la rea. Echipa de dulgheri aducţiune, maistrul Con XIII-lea al partidului, ce depui
celor de producţie, inclu rii unităţilor cu tehnică şi acţiunile României, orien condusă de Francisc Tan- stantin Birău şi ing. Mi a jalonat*cu claritate obi La
siv a pămîntuiui - înde tehnologii avansate, de tate ferm spre apărarea cău, alcătuită din 21 de hai Nicoară, de la canalul ectivele ce le avem de în fl înt
plinirii exemplare a sarci înait randament. păcii şi libertăţii popoare muncitori, eră grupată la de fugă. făptuit în perspectivă, pen mult
nilor ta export. Capitole importante in lor, eliminării armamente execuţia ultimei lamele de Montajul instalaţiilor şi tru a înregistra noi succe cădea
va si
Dezvoltarea în perspec Raportul t o v a r ă ş u l u i lor din viaţa politică, întă la casa vanelor şi la con utilajelor aferente centra se în muncă, a finaliza cit din s
tivă a economiei româneşti Nicolae Ceauşescu ocupă ririi cooperării şi securită ductele forţate ale celor lei este efectuat de Briga mai repede acest obiectiv porar
se oflă într-o strînsă legă oiţe probleme majore ale ţii în lume. două turbine. Şeful echipei da energomontaj Rîu Ma- energetic de pe Rîu Ma- ceaţă
chici >
ne-a spus că se lucrează re-Ruieni. Subinginerul E- re-aval. servii
în schimburi prelungite, mil Spînu, care eoordo- LIVIU BRAICA