Page 55 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 55
9 356 • MIERCURI, 16 DECEMBRIE 1987 --Ţ3. 5
Oamenii muncii hunedoreni îşi exprimă hotărîrea de a înfăptui exemplar
ort
oresc obiectivele stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, sarcinile desprinse din
i pag. 1)
arcinile de Raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
;st an, a
\ 75 000 !
#
I * acestor
ri este ca Fapte şi gînduri minereşti Metalul
ele anului
patriei o
plimentară hunedorean - mai
80 000 tone din Poiana Ruscăi
recorduri mult, de tot mai
de CO- în dimineaţa zilei de 11 noastre. Şi putem spune cadrul aceleiaşi platforme
STAŢIEI octombrie 1987, la ora 7, că am reuşit! Am concen miniere, acţionează grupa
ÎIA-TRIAJ, harnicul colectiv al Sec trat 2 perforatoare într-un condusă de Nicolae Pataki. bună calitate
i ce a pre- torului minier Teliuc din front şi am asigurat, tot Cantitatea suplimentară de
inţa Naţio- cadrul I.M. Hunedoara, a odată, deschiderea a 3 minereu de fier extrasă
idului: pe raportat îndeplinirea sar fronturi active în mine în cinstea Conferinţei Na Strălucită sinteză a dez
realizarea cinilor anuale de plan. reu, realizînd două atacuri ţionale a partidului se ri voltării patriei în perioa
de 31 de — A fost o adevărată în plus pesîe cele trei pla dică la 2 916 tone, cu ob da de după cel de-al XlII-
îpuse (cu victorie, pentru noi toţi — nificate (cîte unul pe ţinerea peste sarcinile pla lea Congres al partidului,
e) şi 28 de ne mărturiseşte minerul schimb). Acest fapt în nificate la indicatorul magistralul Raport prezen
impuse (cu şef de brigadă Nicolae seamnă o producţie supli „fier în minereu extras" tat de tovarăşul Nicolae
e). Tonajul Ambrozie —, o realizare mentară de 50 tone de mi a 402 tone de metal. „La Ceauşescu, secretarul ge
iecare tren prestigioasă pe care am nereu. Pînă azi, cînd se neral al partidului, la înal
Eost depăşit dedicat-o din toată inima încheie forumul comuniş fel ca toate formaţiile — tul forum al comuniştilor
• Din a- marelui forum al comu tilor, plusul respectiv va ne explică şeful grupei de români a fost urmărit şi
geografică, niştilor şi conducătorului fi dublat" I mineri — ne-am mobilizat este dezbătut cu viu in
treprinderiî nostru iubit, tovarăşului De la platforma minie şi noi să dăm mai mult teres, cu unanimă satis
" raportca- Nicolae Ceauşescu. secre ră Teliuc-est, poposim la minereu ţării. Aceasta este facţie şi aprobare de că
peste plan, tarul general al partidului. cea denumită Teliuc-cen- sarcina pe care ne-a tra tre întregul colectiv al
brie a.c., a Acum, atmosfera de mun trală. Discutăm cu mine sat-o şi prin Raportul Combinatului siderurgia
aj de mar- rul şef de grupă Iuliu Fi- prezentat la Conferinţa Hunedoara. Asemenea tu
i o impor- că este şi mai fierbinte, cuţ, care acţionează în a- Naţională, secretarul gene turor oamenilor muncii din
icţie marfă mobilizarea comuniştilor, a batajul nr. 92, un abataj ral al partidului, tovarăşul ţara noastră, oţelarii şi la-
— de două tuturor oamenilor muncii Nicolae Ceauşescu, Am minatorii, cocsarii şi fur-
— se pre- este exemplară. Acest pu cu condiţii deosebit de luat cunoştinţă cu deplină naliştii, toţi siderurgiştii
ul I.M.M.R. ternic imbold în activita grele — umiditate mare, hunedoreni am regăsit a-
te ne-a fost insuflat de panouri tectonizate, presi satisfacţie de acest docu preciate eforturile depuse
magistralul Raport pre uni excesive etc. ,Cu toate ment istoric şi am simţit zi şi noapte pentru spori
ele COMBI- zentat în faţa Conferin acestea, bilanţul activităţii că prin vocea conducăto rea continuă a contribu
URGIC DE ţei Naţionale de secretarul celor 14 oameni ai grupei, rului nostru iubit vorbeş ţiei noastre la puternica
OARA a- general al partidului, to întocmit în cinstea mare te un partid, o ţară. Noi, dezvoltare economico-so-
zilele Con- varăşul Nicolae Ceauşescu. lui forum al comuniştilor, în calitate de comunişti şi cială a patriei.
( 'e, co- este bogat în realizări : un oameni ai minei, ne vom Am încredinţat comuniş
f> atorului Am reţinut cu vie satis plus de 854 tone de mine strădui să extragem can tilor care ne reprezintă la
ngajat să facţie încrederea în clasa reu de fier extras şi o tităţi suplimentare şi mai Conferinţă mandatul de a
i^lione de muncitoare, convingerea depăşire a conţinutului de mari pentru economia na raporta conducerii parti
peste plan. conducătorului nostru iu metal planificat cu 328 ţională. Muncind în chip I.P.S.B.U.M. Deva, o|elăria electrică. Se lac manevrele dului, tovarăşului Nicolae
tone obţi- bit că oamenii muncii din « necesare pentru schimbarea electrozilor la convertizorul Ceauşescu, rezultatele bu
î zilele de industrie, din celelalte sec tone. Cum se explică a- revoluţionar este posibil nu,nărul K Foto NICOLAE GHEORGHIU ne pe care le-am obţinut
embrie a.c. toare ale economiei naţio ceste succese ? „Prin ca acest lucru. Avem un aba în urma transpunerii în
igajamentul nale vor face. totul pentru pacitatea politică şi pro taj de mare productivita viaţă a hotărîrilor adopta
a obţine noi şi importante fesională a oamenilor — te şi folosim metoda de te de istoricul Congres al
realizări în dezvoltarea e- ne-a răspuns -minerul Iu exploatare cu subetaje şi Valorificăm mai bine XlII-lea, a indicaţiilor şi
conomico-socială a patriei, liu Ficuţ. Sub conducerea camere direcţionale, obţi- orientărilor formulate de
în îndeplin rea hotărîrilor permanentă a organizaţiei nînd o producţie de 15,92 potenţialul iubitul şi stimatul nostru
:
Congresului al XlII-lea. de partid, a comuniştilor tone/post, faţă de 4,42 to- conducător. Sporurile de
producţie în acest an faţă
Răspunsul nostru revolu am putut mereu să învin ne/post — cît se obţine de 1985 se ridică la 40 mii
ţionar este ferm : vom da gem orice greutăţi ivite şi cooperativei agricole
intenţii bu- prin metoda clasică de tone oţel, 20 mii tone la
Pădurea de patriei cît mai multe tone să ne înscriem cu frumoa extracţie, cu felii orizon minate grele, 1660 tone
rta); IIUNE- de minereu peste plan. se realizări în cinstea Con Comuniştii, toţi lucrăto ducă exemplar în viaţă po utilaje tehnologice pentru
trulatul I * tale. Cei 8 oameni, cît are rii unităţii noastre au ur litica agrară a partidului,
’istruiatul II Grupa de mineri pe care ferinţei Naţionale a parti grupa noastră, dăm zilnic imperativele noii revoluţii metalurgie, creşteri semni
(Modern — o conduc, în abatajul nr. dului. Am ascultat cu mul mărit cu multă atenţie ficative înregistrîndu-se şi
rul veseliei în jur de 130 tone de mi desfăşurarea lucrărilor agrare. în prim plan ne la alte produse. Desigur,
i); Vi va Ma- 70 b, a obţinut pe primele tă mîndrie şi satisfacţie Conferinţei Naţionale a preocupă sporirea fertili
) ; PETRO- nereu de fier. Toţi oame tăţii pămîntului prin apli succesele înregistrate nu
ăvara bobo- 11 luni ale anului un plus Raportul făcut în faţa nii din grupă, toţi mine partidului şi dau o înal reprezintă valorificarea de
î) ; Ultimul de 1 408 tone de minereu marelui forum democratic tă apreciere politicii in carea de îngrăşăminte na plină a întregului potenţial
i Hill (7 No- rii din Poiana Ruscăi se terne şi externe a parti turale şi chimice. In acest
Jrgent-seCTOt (cu o depăşire la metal de al comuniştilor de către to scop au fost duse în cîmp uman şi tehnic existent în
JPENI: G!a- angajează să înfăptuiască dului, succeselor istorice combinatul nostru Erou al
uuitural) ; 425 tone), iar pînă la în varăşul Nicolae Ceauşescu, neabătut sarcinile trasate obţinute de poporul nos 800 tone gunoi de grajd Muncii Socialiste. Con
(simţirea ceperea Conferinţei Naţio secretarul general al parti tru în anii socialismului, care s-a aplicat pe terenu
. ja(urul) ; de secretarul general al în special în „Epoca rile ce vor fi cultivate cu ştienţi de neîmplinirile şi
3 ori despre nale am mai extras încă dului. Ne-am regăsit cu cartofi şi porumb. neajunsurile din propria
Inerul); PE- 42,6 tone suplimentar. Do emoţie simţirile şi gîndu- partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu". activitate, comuniştii, în
nen — serii- Nicolae Ceauşescu, hotăii- însufleţiţi de îndemnuri In zootehnie ne preocu tregul colectiv de siderur-
oitoresc); A- rinţa noastră a fost ca în rile proprii - în cuvintele pă desfăşurarea în bune
Un strigiU rile Conferinţei Naţionale le rostite de tovarăşul condiţii a actualei stabu- gi.şti hunedoreni ne decla
(Muncito- 14 decembrie a.c., prima zi conducătorului iubit. Noi a partidului şi obiectivele Nicolae Ceauşescu la înal răm ferm hotărîţi să ac
1NI: Dosarul a .Conferinţei Naţionale, vom munci şi mai mult ta tribună a marelui fo laţii a animalelor, hrăni- ţionăm în continuare şi
(Retezat); stabilite de Congresul al rum al comuniştilor, coo rea şi îngrijirea corespun
sa visurilor să muncim în aşa fel îneît pentru sporirea producţiei zătoare a efectivelor, spo mai energic, să dovedim
e); GUKA- XlII-lea", peratorii, mecanizatorii şi Un şi mai înalt spirit re
iniinul vene- să obţinem un record ab de minereu". specialiştii de la C.A.P. rirea continuă a produc voluţionar în muncă şi
tl) : ORAŞ- solut în istoria formaţiei In abatajul nr. 89, din MARIN NEGOIŢÂ Boş se străduiesc să tra- ţiei. In perioada ce a tre
să vină tata cut din luna decembrie viaţă.
antezle (Pa- producţia de lapte de o Aşa după cum se subli
3IU-BAI: In nia în Raportul prezentat
î Gogh (Ca- predăm la fondul de stat
ă); HAŢEG: a crescut cu 130 1 şi creşte Conferinţei de secretarul
un căpitan în continuare. general al partidului, pe
la); BRAZI: Puternic imbold pentru perfecţionarea rioada de pînă la sfirşitul
cartuş; SI- Acordăm atenţie deose
sgi de clasă bită aplicării noului me actualului cincinal va tre
LIA; In aş- bui să marcheze noi şi im
Filip (Lumi- activităţii fiecăruia canism economico-finan- portante creşteri cantitati
RI: Frumoa- ciar. In acest scop ne pre
(Mlnerul). ocupă scăderea continuă a ve şi calitative în toate
Am urmărit cu deosebi Ideile cuprinse în stră ţile economice să-şi des pentru o mai mare recep cheltuielilor materiale, a domeniile activităţii eco
tă atenţie şi vie satisfac lucitul Raport sînt şi făşoare activitatea pe ba tivitate faţă de problemele consumurilor de combus nomice şi sociale. în ceea
ţie magistralul Raport pentru noi, cei care mun za principiilor autogestiu- oamenilor şi înfăptuirea tibil şi energie, ca şi dez ce ne priveşte pe noi, si
prezentat de seçretarul cim şi trăim în oraşul Si- nii şi autofinanţării. In propunerilor formulate, in voltarea activităţii de mi derurgiştii, răspunsul la
general al partidului, to meria, un îndreptar pre paralel, am înţeles că va vederea. înfrumuseţării lo că industrie şi de prestări aceste imperative ale vii
varăşul Nicolae Ceauşescu, ţios, un imbold puternic trebui să acţionăm susţi calităţilor, rezolvării pro servicii. Avem o puterni toarei dezvoltări multilate
: vremea va rale a patriei, va însemna
l închisă, cu la Conferinţa Naţională pentru continua perfecţio nut pentru înfăptuirea U- blemelor edilitar-gospodă- că secţie anexă care ne-a obţinerea a tot mai mult
îult acoperit, a partidului, document de nare a muncii, indiferent nei agriculturi intensive, reşti. Vom crea noi spaţii adus, pînă acum, venituri
idea precipi de sectorul în care ne des de mare productivitate, să verzi în scopul reducerii în valoare de 2,6 milioa metal, de cea mai bună
tai sub for inestimabilă valoare, care acţionăm în direcţia extin calitate. Sub conducerea
are. Izolat se face un bilanţ al măreţe făşurăm activitatea. Am poluării şi menţinerii pu ne . lei, iar pînă la finele organizaţiei de partid, oa-
polei. Vîntul reţinut că este necesar să derii şi diversificării pres rităţii aerului, pentru asi anului acestea vor ajunge
b la mode- lor realizări obţinute de la. peste 3 milioane lei. menii muncii din secţiile
iraturile ml- poporul român, sub con ne implicăm cu fermitate taţiilor de servicii către gurarea echilibrului eco şi Uzinele combinatului vor
cuprinse in ducerea partidului, în anii şi înalt spirit de răspun populaţie, pentru dezvol logic. Ne vom uni efortu ■Iiotărîrile ce le va ela dovedi, prin fapte, deplina
şi minus 2 glorioşi ai socialismului. dere in coordonarea acti tarea industriei mici, să rile pentru gospodărirea bora Conferinţa Naţională
cele maxime milităm pentru înfăptuirea a partidului vor fi pentru adeziune la politica inter
2 şl plus 2 Raportul cuprinde idei vităţii fiecărei unităţi e- eficientă a mijloacelor de nă şi externă a partidului,
1 locală eu de puternică forţă revolu conomice din teritoriu, în năzuinţelor de progres şi care dispunem, pentru a comuniştii, pentru toţi oa onorînd exemplar, lună de
i chiciură. bunăstare ale celor pe ca- menii muncii din unitatea
ţionară ce reprezintă un scopul creşterii productivi da o înfăţişare nouă, tot noastră preţioase îndrep lună, sarcinile de plan a-
: vremea va îndreptar practic de ridi tăţii muncii — ca factor re-i reprezentăm în orga tît la producţia destinată
u cerul mal nele locale ale puterii de mai prosperă oraşului nos tare în activitatea desfăşu ramurilor de vîrf ale in
lt. Local vor care a întregii activităţi la hotărîtor pentru ridicarea stat. tru. rată pentru obţinerea de dustriei româneşti, cît şi
sori. Vîntul un înalt nivel calitativ, pe nivelului de trai material producţii vegetale şi ani
b la moderat şi spiritual al oamenilor Puternic mobilizaţi de maliere tot mai mari. la export.
nordic. Tem- măsura exigenţelor etapei fiecare idee desprinsă, vom ŞTEFAN VLADIMIR,
va semnala actuale a construcţiei so muncii, pentru introduce vicepreşedintele AURELIA CRIŞAN, TRAIAN SIMINA,
epunere de rea noilor tehnologii şi acţiona cu răspundere pen
leteorolog de cialiste, idei care jalonea Biroului executiv al secretarul laminator,
Proncenco). ză activitatea în fiecare mijloacelor de automatiza tru o strînsă conlucrare Consiliului popular orăşenesc Comitetului de partid secţia Laminor 800 mm,
domeniu economico-social. re, pentru ca toate unită între cetăţeni şi deputaţi, Simeria de la C.A.P. Boş din C.S, Hunedoara
