Page 58 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 58
\
’Q. 2 DRUMUL SOCIALISMUL
ÎNCHEIEREA lucrărilor conferinţei nationale Etapa judeţeană a ,,Ştafetei
A PARTIDULUI COMUNIST ROMAN cravatelor roşii cu tricolor' 1 nr
„Omagiu de gind şi faptă“ (
(Urmare din pag. 1) pentru adoptarea ca docu normativelor economieo-fi- şi deplină aprobare, cu înti
ment programatic a Rapor nanciare şi creşterea efi vântarea secretarului ge „Întruniţi cu prilejul e- 101 la sută), Diana Mo-
Au luat cuvîntul tovară tului prezentat de tova cienţei economice în toa neral al partidului a fost tapei judeţene a celei de-a raru a readus in atentie seri
ado
şii Miu Dobrescu, membru răşul ' Nicolae Ceauşescu, te sectoarele de activi subliniată, în repetate rîn- XlV-a ediţii a „Ştafetei participarea plină de dă Naţ
al Comitetului Politic Exe secretar general al Parti tate şi Raportul cu pri duri, cu îndelungi aplau cravatelor roşii cu tricolor" ruire a pionierilor la ac
cutiv al CC. al P.C.R., dului Comunist Român, cu vire la dezvoltarea econo ze, urale şi ovaţii de - acţiune iniţiată de Con ţiunile politico-educative de
preşedintele Consiliului privire la stadiul dezvol mică şi socială echilibrată participanţi. siliul judeţean al Organi cunoaştere şl însuşire a PR
Central al Uniunii Ge tării forţelor de produc şi proporţională a tuturor Lucrările Conferinţei Na zaţiei Pionierilor şj dedi documentelor de .partid şi Si
nerale a Sindicatelor din ţie, al societăţii socialis zonelor ţării, înfăptuirea ţionale au luat sfîrşit în- cată în acest an Conferin de stat, a operei şi ac Ia „
România, Maria Flucsă, te în general, al relaţiilor programului de sistemati tr-o atmosferă de profun ţei Naţionale a partidului tivităţii tovarăşului Nicolae inte
ministrul industriei uşoare, de producţie şi sociale, al zare a teritoriului, înflori dă vibraţie patriotică, de şi aniversării a 40 de ani Ceauşescu, părintele şi în I
Mihail Curcubătă, di democraţiei muncitoreşti- rea necontenită a'localită puternică unitate în jurul de la proclamarea Repu prietenul lor apropiat, iar pin:
rector al Combinatului de revoluţionare, al perfec ţilor patriei, ridicarea ni partidului, al secretarului blicii - participanţii la ma- Sorin Plitea şi AJina Vil- ţion
oţeluri speciale Tîrgoviştc, ţionării conducerii pe baza velului de trai material şi său general, de fermă an -nifestare, reprezentanţi ai ceanu au raportat cu ne obţi
judeţul Dîmboviţa, general- principiilor autoconducerii spiritual al întregului po gajare revoluţionară. S-a consiliilor şi comandamen disimulată mindrie succe liză:
colonel Vasile Milea, mem şi autogestiunii, al per por, documente care ur aclamat, cu înflăcărare, telor pioniereşti din între sele de prestigiu din ac a tr
bru supleant al Comitetu fecţionării .şi continuării mează să fie îmbunătăţite „Ceauşescu — P.C.R. !", gul judeţ, purtători al cra tivitatea sportiv-turisticâ au
lui Politic Executiv al procesului revoluţionar în pe baza observaţiilor şi „Ceauşescu şi poporul I", vatelor roşii cu tricolor, (cu titluri de campioni re şire
C.C. al P.C.R., riiinistrul noua etapă de făurire a propunerilor făcute în ca „Stima noastră şi mîndria, cadre didactice, colabora publicani, cu locuri de fă «
apărării naţionale, Gheor- societăţii socialiste multi drul dezbaterilor. Ceauşescu — România !", tori ai organizaţiilor revo frunte la întrecerile „Prie Iioai
ghe Popescu, secretar al lateral dezvoltate şi de A fost adoptată, de ase „Ceauşescu — La mulţi luţionare de copii, dau tenii pompierilor", la con timi
Comitetului comunal de înaintare a României • spre menea, în unanimitate, Re ani 1“. glas gindulul de recunoş cursul bazelor sportive şl de
partid Glodeanu Siliştea, comunism. zoluţia Conferinţei Naţio In aclamaţiile participan tinţă faţă de partidul şl de P.T.A.P., cu marile tro- în i
judeţul Buzău, Vasile Carp, Au fost adoptate, apoi, nale a Partidului Comu ţilor, pionieri şi şoimi ai statul nostru, tafâ de con- fee cucerite în expediţiile mili
prim-secretar al Comitetu în unanimitate, ca docu nist Român. patriei au urcat la tri ducătorul României socia „Cutezătorii", în timp ce
lui judeţean Olt al P.C.R. mente ale Conferinţei Na Primit cu multă căldură, bună, oferind cu multă liste pentru grija statornică „Cintarea României" a a-
Delegaţii la Conferinţă ţionale, Raportul cu pri cu cele. mai alese senti d r a g o s t e tovarăşului acordată creşterii şi for- dus pionierilor bunedoreni,
au fost informaţi că, din vire la înfăptuirea hotă- mente de dragoste şi sti Nicolae Ceauşescu, tovară mării tinerei generaţii", in cea de-a Vl-a ediţie a Lr
cei 108 tovarăşi înscrişi la rîrilor Congresului‘al XIII- mă, tovarăşul NICOLAE şei Elena Ceauşescu bu Mesajul — angajament, sa, 260 de titluri de lau cada
cuvînt, au vorbit în plenul lea şi a Programului parti CEAUŞESCU. secretar ge chete' de flori. transmis la tribuna educa reat pe ţară (112 in do cord
lucrărilor 53 ; în cele opt dului de dezvoltare eco- neral al Partidului Comu In această atmosferă de tivei acţiuni judeţene de meniul creaţiei şi 148 in cinsl
secţiuni, din 1 079 înscrişi, nomico-soeială a Româ nist Român, a rostit cu înălţător patriotism, a fost pioniera Loredana Bala- cel al interpretării), cea ţion:
au luat cuvîntul 234 — niei, a programelor de vîntul de închidere a lu intonat Imnul Frontului buc, locţiitor al preşedin- mai frumoasă prezenţă din înch
în total la dezbateri par- perfecţionare a organizării crărilor Conferinţei Naţio Democraţiei şi Unităţii So telui Consiliului Naţional ediţiile amplei confruntări, rodn
ticipînd 287 tovarăşi. A- şi modernizare a procese nale. cialiste — „E scris pe al Organizaţiei Pionierilor, „Omagiu de gind şi mob
preciind că în plen şi lor de producţie, aplicarea Urmărită cu viu interes tricolor unire I". a exprimat gindurile de faptă" — genericul sub tutui
în secţiuni au luat cuvîn recunoştinţă şi voinţa tu care s-au desfăşurat mo cond
tul reprezentanţi ai tu turor purtătorilor cravate mentele artistice ale eta lor
1
turor domeniilor şi ra lor roşii cu tricolor de pe pei judeţene a „ştafetei" cele
murilor de activitate, care plai hunedorean, mîndria - a fost un cald şi vibrant ţie i
s-au referit pe larg la lor de a fi contemporani poem de cînt, vers şi de trat
documentele şi probleme ai celui mai fertil timp din sen coregrafic dăruit parii- ducţ
le înscrise pe ordinea de istoria patriei, de a fi ge lului şi patriei, cu since Iei,
zi, delegaţii la Conferin neraţia epocii ce poartă ritate şi gingăşie, de co cons
ţă au aprobat sistarea dez numele celui mai iubit fiu rul de cameră al Şcolii 20f
baterilor. ol naţiunii, t o v a r ă ş u l generale nr. 8 Deva, reci- iec.
Şedinţa de închidere a Nicolae Ceauşescu. tatorii Daniela Dara, Sil .140 0
lucrărilor Conferinţei Na Mesajul-angajament a viu Modol, Carmen Valda,
ţionale a fost prezidată încheiat înălţător prima soliştii vocali Dana Popa inte
de t o v a r ă ş u l Nicolae parte a „ştafetei" pe care şi Lucian Clmpeanu, soliş Ie
Ceauşescu, secretar gene pionierii au desfăşurat-o tii instrumentişti de muzi 110-
ral al Partidului Comu sub genericul ,,Raportăm că cultă Georgiana Bălă- ces <
nist Român. cu mindrie rezultatele nică şi Moise Costa, gru cesiu
In unanimitate, Confe muncii noastre partidului". pul vocal-instrumental al ziua
rinţa Naţională a partidu Iar raportul a fost pe mă Casei pionierilor şl şoimi marc
lui a aprobat 'Hotărîrea sura strădaniilor purtători lor patriei Deva, formaţia niştil
lor cravatelor roşii cu tri de dans ritmic a Şcolii ferin
color, a dorinţei lor de a generale nr. 7 Deva, spec- part!
urm prin lapte vrednicia tacolul de'muzică şi poezie probi
a
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU De Ia pupitrul «Ie co părinţilor., In numele celor al Şcolii generale lila, es- vedei
mandă al modernelor eon- 58 000 de colegi ai sai, trada Şcolii generale nr. 4 funcţ
vertizoare se pregăteşte pioniera Ramona Veber a Deva. Un spectacol-odă,
evacuarea unei noi şarje făcut cunoscute roadele la cenlr
Dimineaţă de decembrie in vechea si noua Orăstie de oţel pentru piesele ce învăţătură — care au ridi- vîrstel şl-a gindulul, şi-au Vale:
în care copiii, cu puritatea
putei
fabrică
se
turnătoria
în
întreprinderii de piese de cat şcoala hunedoreană la spus crezul „O cit de kW.
Dimineaţă de decembrie. lar şi efectuate împreună teneră in furnizarea de schimb şl reparaţii utilaj loc fruntaş pe ţară — şt mîndri creştem din numele
minier Deva.
Ninge cu fulgi mari şi la cu cetăţenii oraşului, ne-a strunguri şi construcţii me la munca patriotică (an tău ţară", ,,Partidule, m-ai
Orâştie. Oamenii se bucu vorbit cu căldură Remus talice, produse chimice şl gajamentul anual fiind în invătat să fiu eu". -
ră ca şi copiii in aştep Trufaş, vicepreşedintele bi mase plastice, blănuri şi deplinit in proporţie de L. L.
tarea covoarelor albe de roului executiv, omul care confecţii cu marca „Fa-
zăpadă. In acest decor, se află in miezul vieţii, are vior", uleiuri eterice pro DE
oraşul pare mal liniştit, cutezanţa Iniţiativei, sti- duse la „Plafar". să C
mai simplu. Este doar o mulînd Ideile pentru îngri • „Cind am venit eu în Toate forţele antrenate zilnic I1U.
părere.„ Viaţa pulsează cu jirea cartierelor şi faţade Orâştie, în urmă cu aproa I *
tui :
obişnultu-l ritm. Orăştlenii lor, participînd cu dăruire pe 20 de ani — povesteş <lern
se întrec să dea calitate, şi elan tineresc la înfăp te profesorul Miron Sime- la fertilizarea ogoarelor ! vese
productivitate, învaţă, ere- tuirea lor. drea — in strada Pricazu- VI va
.ează, educă, se' străduiesc • „O dată cu dezvol lui se construiau primele Timpul oferă condiţii pe care urmează să se cul şăminte chimice complexe PET.
bobe
să adauge noi carate zes tarea petrochimiei — rela blocuri, iar in locul pe ca bune pentru transportul şi tive cartofii şi sfecla de care urmează să se aplice timu
trei de frumos a aşezării tează Marcela Murari, se re se ¡nalţă azi şcoala ge administrarea în cîmp a zahăr. S-au avut în aten în zilele următoare pe par (7 N
lor. cretarul comitetului de nerală nr. 1, din strada îngrăşămintelor naturale, ţie şi culturile de pâioase, celele negunoite. Tot în a-r Buci
BEN
— Despre împlinirile partid de la întreprinde Luminii, unde lucrez şi eu, pentru aplicarea pe ogoa porumb şi in. La ora ac cesle zile se efectuează tura!
noastre în anii „Epocii rea chimică, s-a trecut la era un teren de sport. In re a îngrăşămintelor chi tuală unitatea deţine 90 fertilizările chimice pe te (Luci
De I
Nicolae Ceauşescu° vor prelucrarea maselor plas tre 1975-1977 s-au construit mice. De aceea este ne tone de azotat de amoniu, renurile ocupate cu păioa goste
beşte chipul actual al o- tice prin injecţie. Dacă în noi creşe şl grădiniţe (sint cesar ca in .această peri cantitate suficientă — pre se. Mecanizatorii Mircea LA :
raşulul - subliniază Floa 1961 se produceau anual nouă în tot oraşul), o nouă oadă să se acţioneze cu ciza preşedintele acesteia Voicu, Eugen Mîrza şi J-II
rea Dîrvan, secretarul co In secţiile întreprinderii 80 clădire pentru casa de fe forţe sporite la transpor —- pentru întreaga supra Gheorghe Betca au apli 1UCA
de at
mitetului orăşenesc de tone de produse destinate te, ateliere şl săli de sport tul gunoiului pe cîmp şi faţă ocupată cu cereale cat azotatul de amoniu pc Casa
partid, primarul Orăştiei. industriei farmaceutice şi la fiecare liceu şi şcoală împrăştierea lui. păioase. Mai subliniem că 75 de ha cultivate cu grîu. roşie;
nonlr
Flecare construcţie - an ambalaje pentru industria din oraş. Povesteşte cursiv, Un bun exemplu oferă au fost deja aplicate în- Ritmuri bune de lucru nerul
samblurile de locuinţe din alimentară, treptat s-a a- enumerindu-şi principalele în acest sens C.A.P. Şoi- grăşămintele complexe pe şi preocupare pentru ca şi Ot
Micro 1 şl Micro 2, mo juns ca în prezent să se etape ale vieţii : s-a năs muş, unde acestor lucrări 80 de ha destinate sfeclei litate am inlîlnit la C.A.P. Un c
dernul spital, dot în fo , producă anual 9 000 tone cut ia Lăsău, a fost timp li se acordă o atenţie spo de zahăr, 85 de ha carto Hărău. Livia Brehar, ingi grea
irla);
losinţă anul trecut şl do repere de complexitate ri de un an învăţător la Lă- rită. „Astfel — preciza filor şi 30 de ha pe care nerul şef al unităţii, toc vizită
tat In întregime cu apara dicată, majoritatea pentru pugiu de Sus, apoi, după Aurei Luca, preşedintele se va însămânţa in. mai venea de la parcela de c
tură nouă, şcoala genera industria auto". absolvirea Facultăţii de cooperativei — pînă fn La C.A.P. Brănişca, la unde era prevăzut să se fost
lă nr. 1, construită in a- • întreprinderea „Vidra" arte plastice din Timişoa prezent am transportat în transportul gunoiului în planteze cartofii. „Am în curaj
Al 7
nul 1982, bulevardul Eroi s-a dezvoltat de aseme ra, a venit prin repartiţie cîmp peste 2500 tone de cîmp erau antrenaţi me cheiat — ne spune — de TOA :
lor, cu patru benzi de cir nea, în cel 22 de ani ca ia Orâştie, Aici şi-a înte gunoi. Din acestea, 1 500 canizatorii Augustin Ţie, fertilizat chimic toată su (Mur.
pînze
culaţie, magazinul „Palia", re au trecut de la Con meiat un cămin fericit, a- tone au fost aplicate, de Nicolae Cioază, Axente Ne- prafaţa destinată cartofi Socre
cantlna-restaurant „Miori gresul al IX-lea al parti re un băiat şi o fetiţă. Şi, ■ mecanizatorii Horia Cutea- grilă şi Ioan Dăncuş. Pre lor şi sfeclei de zahăr, un-
ţa", clădirea poştei, noua dului, de 30 de ori. Sint adăugăm noi, aici şi-a cîş- nu şi Janos Racz, pe 25 şedintele cooperativei, Ioan ne am âsigurat 125 kg sub
piaţă —, co să amintesc cifre care vorbesc de Io tigat prin tot ceea ce fa de ha destinate cartofilor. stanţă activă pe un hec
doar cîteva obiective ca sine despre inrîurlrea pe ce pentru şcoală şi viaţa Bedea, care coordona a- tar. In ce priveşte îngră- îs
re au conturat tind pe rind care o are asupra vieţii spirituală a oraşului, prin Ţinîtid cont de cantităţile ccastă lucrare, preciza că şămintele naturale, am ad
Peni
centrul civic ori cartiere oamenilor crearea noilor munca obştească de de de care dispunem — mai au fost transportate peste ministrat 1 200 tone de fi în<
mărginaşe ale Orăştiei - capacităţi de producţie. putat, un prestigiu de ne avem stocate în ferme a- 600 tone de gunoi de grajd gunoi în grădina legumi într-u
au nota proprie de origi Nu există familie In oraş contestat, contribuind ală proximativ 1 000 tone de şi 120 tone dejecţii de pă colă. Acum transportăm zi re t
nalitate In structura ora sau împrejurimi in care ţi turi de alţi oameni de su gunoi —, vom asigura fer sări de la „Avicola" Min şi aplicăm g u n o i u l noros.
cădea
şului, sincronizată perfect nui sau doi membn să nu flet şl cultură la propă tilizarea cu îngrăşăminte tia. Cea mai mare parte de grajd pentru car iortnă
cu oraşul de altădată. lucreze Intr-o unitate eco şirea aşezării. organice a 70 ha din cele -a acestei cantităţi a fost tofi. Lucrarea o efectuea şi nil
• S-au efectuat plan nomică din oraş. Sint crimpeie dîntr-un 105 ha planificate a fi împrăştiată pe terenul un ză, cu remorcile, mecani doua
di ţii c
tări masive de tei, meste • „Pe planul relaţiilor scurt popas Io Orâştie. Un plantate cu cartofi şi a de se vor planta cartofii, zatorii Pavel Popa, Gavrl- lei ui ui
ceni, paltini şl brazi în comerciale Internaţionale popas ce ne-a prilejuit a- 30 ha destinate sfeclei de asigurîndu-se 50—60 tone lă Caş van, Vasile Varga slab
din si
spaţiile verzi şi parcurile - consemnează profesorul flarea unor noi date des zahăr". îngrăşăminte la hectar. şi Nicolae Ilogman. Avem rlle r
oraşului. Despre ele şl Petru Baciu Intr-o scurtă pre' oraş, despre oamenii In acelaşi timp, s-a exe Cum cantităţile de gunoi duse în cîmp 700 tone de prinse
despre numeroase alte ac notă monografică recent lui harnici şi inimoşi. cutat fertilizarea cu în nu ajung, pe întreaga su gunoi pe care le vom Îm plus
ţiuni edllitar-gospodâreştl, întocmită - Orăşlia s-a re grăşăminte chimice com prafaţă destinată cartofi prăştia în aceste zile". maxii
5 gra
iniţiate de consiliul popu marcat ca însemnată par ESTERA ŞINA plexe, prioritate acordîn- lor şi sfeclei, unitatea şi-a produ
du-se, fireşte, terenurilor asigurat 60 tone de îngră MIRCEA LEPĂDATU