Page 61 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 61
Vj> v
MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
ÎŞI REIA LUCRĂRILE ÎN PLEN
Biroul Marii Adunări a şasea a celei de-a noua luate miercuri, 23 deccm-
fe Naţionale a hotărît ca lu- legislaturi a Marii Adu- bria 1987, ora 10.
S O C I A L I S M U L D E C R E T
crările în plen ale sesiunii nări Naţionale să fie re-
p r e z i d e n ţ i a l
PRIVIND CONVOCAREA CAMEREI LEGISLATIVE
A CONSILIILOR POPULARE
în temeiul articolului 14 Preşedintele Republicii voacă Camera legislativă a
ÎN LUMINA RAPORTULUI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU din Legea nr. 5/1975 pri Socialiste România consiliilor populare în ziua
vind congresul, Camera le d e c r e t e a z ă :
LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI gislativă şi conferinţele de 22 decembrie 1987.
consiliilor populare, Articol unic. — Se con-
Stadiu nou, exigenţe superioare ale făuririi NICOLAE CEAUŞESCU
societăţii socialiste multilateral dezvoltate preşedintele
Republicii Socialiste România
Analiza profundă, multila cestui obiectiv, conform ho- mari întreprinderi şi platfor
terală făcută de secretarul tărîrilor Congresului al XIII- me industriale în toate zo
general a! partidului, tova lea al partidului, pînă in nele ţării, s-au dezvoltat noi
răşul Nicolae Ceauşescu, Ia 1990 ţara noastră trebuie şi moderne ramuri indus
Conferinţa Naţională asu să depăşească stadiul de triale dotate cu tehnică şi
pra proceselor şi fenomene ţară socialistă în curs de tehnologie de virf. Produc Omagiu aniversării Republicii
lor majore ce au loc în e- dezvoltare şi să treacă Ia ţia industrială a ţării este
conomia şi viaţa politico- un stadiu nou, superior - astăzi de 120 de ori mai
socială a României în etapa cel de ţară socialistă me mare decît în anul 1945, iar Mina Deva Argumente pentru
actuală, reliefează cu deo diu dezvoltată". cea agricolă de 9 ori.
sebită forţă ideea că în Noul stadiu pe care îl Trecerea de la faze in a îndeplinit un loc fruntaş
prezent, după o succesiune parcurgem — aşa cum a ferioare la altele superi
de acumulări realizate de-a stabilit Congresul al Xlll-lea oare a impus ca necesitate planul anual De la întreprinderea
lungul mai multor cinci al partidului - este rezul obiectivă exigenţe noi, mai Conferinţa Naţională a minieră Barza, maistrul
nale, patria noastră se a- tatul firesc al masivelor a- complexe, în toate sferele Ion Cliiţa, preşedintele
flă în faţa a două obiec cumulări ce au avut loc activităţii productive şi so partidului, care şi-a în comitetului sindicatului 1
tive strategice de primă în pînă acum în baza tehnico- ciale, organic sintetizate în cheiat zilele acestea lu al Brigăzii specializate 1
semnătate : desăvîrşirea e- materială a societăţii, în bogatul concept al noii ca crările în Capitala patri dc confecţii şi reparaţii I ■'
tapei finale a societăţii amplificarea, diversificarea lităţi — deopotrivă replica şi ei, şi apropiata aniversa
socialiste multilateral dez pîrghia cea mai adecvată atelier mecanic, ne-a tri- l
voltate şi trecerea la sta şi modernizarea forţelor de dimensiunilor fizice, comple re a patru decenii de la mis o corespondenţă din ?
diul de ţară socialistă me producţie, în sfera relaţiilor xităţii şi profunzimii pro proclamarea Republicii care spicuim: *
diu dezvoltată. Acest o- de producţie şi sociale, dez ceselor transformatoare ce i-au determinat la o c- „Colectivul brigăzii noas- \
biectiv deosebit de complex voltarea ştiinţei, învăţămîn- au loc tocmai în etapa ac xcmplară mobilizare în tre şi-a îndeplinit sarcinile ^
este relevat pregnant în tului şi culturii, în toate tuală şi în cea de perspec anuale de plan Ia pro- t
Raport, în care se spune : domeniile producţiei mate-' tivă imediată. De aceea, producţie şi pe minerii ducţia marfă, înregis-
„Acum România se află riale şi vieţii social-spi- secretarul general al parti şi preparatorii de la De trînd „la zi" un spor de
într-o etapă hotăritoare, în rituale a patriei. Aşa cum dului arată că pe baza Pro va şi Muncel, la obţine cinci milioane Iei. Tot
faza superioară a făuririi se arată în Raportul tovară gramului partidului, a orien rea unor rezultate remar odată, prin dotarea unui
societăţii socialiste multila şului Nicolae Ceauşescu, în tărilor de perspectivă pînă cabile în muncă. Acţio- Depăşirea atelier cu două instalaţii
teral dezvoltate şi creării perioada construcţiei so în anul 2000 vom înfăptui prevederilor dc metalizare, am recon
condiţiilor pentru trecerea cialiste a avut loc o creş nînd sub impulsul ori
la edificarea societăţii co tere puternică forţelor de entărilor şi indicaţiilor la activitatea de diţionat piese de schimb
a
muniste. In realizarea a- producţie, au fost realizate (Continuare în pag. a 2-a) secretarului general al şi subansamble în valoa
partidului, t o v a r ă ş u l producţie-prestaţii re de peste 21 milioane
lei, am realizat un bene
Prin bună organizare şi dăruire Nicolae m Ceauşescu, oa muncii din cadrul Gru ficiu net, ne 11 luni, dc
Colectivele de oameni ai
patru milioane Iei.
c i i
u
n
din
menii
cadrul Minei Deva au pului întreprinderilor de Printre muncitorii cu
in muncă - realizări superioare raportat îndeplinirea Îna gospodărie comunală şi contribuţii mai consisten
inte de termen a preve locativă Deva, mobilizate te Ia aceste frumoase suc
de organele şi organiza
derilor de plan anuale cese se numără membrii
Vata, coordonate de ing. la producţiile marfă şi ţiile d»» partid, raportea formaţiilor conduse de
\
ACTIVITATEA DE EXPORT Cornel Pricăjan şl tehni de minereu extras, la ză îndeplinirea planului Viorel Oprean, Cornel Vi-
ţmk
activitatea
Ia
cianul Marcel Zbîrcea —,
de
anual
Viorel
Glicor-
şa,
Sida,
perseverenţă în
calitate » dinamism ® eficienţă precum şi comenzilor. A- metalele conexe. producţie-prestaţii. Pînă ghe Oană, Nicolae Toma,
încheierea
la sfîrşitul anului vor fi
31 decembrie
Pînă
Ia
tenţie sporită s-a acordat a.c., sporurile obţinute realizate suplimentar 50 loan Boldor, Ioan Golda.
Anul economic 1987 a într-adevăr, preocupările cherestelei şi celulozei de milioane lei la producţie- Cu producţia ce va fi
fost, temeinic pregătit la susţinute în muncă, dez fag — sortimente cu cea „Ia zi" vor fi majorate Ia prestaţii şi 24 milioane realizată în perioada ca
întreprinderile forestiere baterile şi măsurile luate mai mare pondere în ex 35 milioane Iei producţie Ici Ia producţia marfă re a mai rămas din an,
de exploatare şi transport în adunările organizaţiilor portul întreprinderii, dar marfa, 55 000 tone mine industrială. Sînt succese planul pe 1987 va însu
Deva, ceea ce a determi de bază şi ale grupelor reu cuprifer extras, im închinate aniversării ce ma o depăşire a produc
nat realizarea lună de lu sindicale, sprijinul primit DUMITRU GHEONEA portante cantităţi de me lor patru decenii de Ia ţiei marfă cu peste 11
nă a sarcinilor de plan şi din partea centralei şi mi tale. proclamarea Republicii. milioane lei".
acumularea unor sporuri nisterului de resort — toa (Continuare în pag, a 2-a)
care s-au constituit în a- te au făcut ca, în zilele
ceste zile într-un succes în care în Capitala ţării
deosebit: realizarea preve se desfăşurau lucrările
derilor anuale la produc Conferinţei Naţionale a' Tehnologiile înaintate - la baza sporirii producţiei de cartofi
ţia marfă. Cu rezultatele
ce vor fi obţinute pînă la partidului, I.F.E.T. Deva Din Raportul prezentat la C.A.P. Hărău o preocu ne la hectar pe întreaga Pentru recolta acestui
31 decembrie, depăşirea să-şi îndeplinească şi pre de secretarul general al pare de prim-ordin. Un ar_ suprafaţă cultivată. Recol an, cultura cartofilor a fost
pe întregul an 1987 la a- vederile anuale la produc partidului, t o v a r ă ş u l gument concludent în acest ta amintită am realizat-o amplasată după sfeclă, pe
cest indicator se va ridica ţia pentru export, înscriind Nicolae Ceauşescu, la Con sens îl reprezintă şi rezul prin aplicarea cu rigurozi un sol levigat, cu structu-
la peste opt milioane lei. un spor „la zi" de peste ferinţă Naţională a parti tatele înregistrate în anul tate a tehnologiilor înain
cinci milioane lei. Şi încă ră nisipoasă. In vederea
— Ceea ce se cuvine dului am reţinut . necesi 1987 la cultura cartofilor, tate, prin generalizarea în ridicării potenţialului pro
subliniat — releva tova un fapt semnificativ : sem tatea ca lucrătorii din a- ductiv al pămîntului, pe
răşul Sabin Giurgiu, secre nul plus este înscris atît gricultură Să-şi amplifice terenul respectiv s-au a.
tarul' organizaţiei de bază în dreptul relaţiei cliring eforturile în vederea creş plicat 40 tone gunoi de
a întreprinderii şi preşe ţări socialiste, cît şi al ce terii producţiei la toate grajd la hectar, la planta
dintele Consiliului oame lei de devize convertibile. culturile, pentru a realiza premergătoare. O dată cu
nilor muncii — este aten — Două au fost laturile în cele mai bune condiţii arătura adîncă din toamna
ţia deosebită acordată con determinante ale acestui obiectivele noii revoluţii a- anului trecut, am mai în
stant la toate nivelurile succes — aprecia ing. Şte grare. In acest scop, ni corporat în sol cîte 40 tone
de organizare şi conduce fan Georgescu, şeful birou s-a cerut să acţionăm cu îngrăşăminte organice la
re a activităţii concrete lui desfacere al întreprin fermitate pentru aplicarea hectar, precum şi 100 kg
din secţii şi sectoare, din derii, şi anume : exploata rezultatelor cercetării şti sare poţasică şi 80 kg fos
celelalte compartimente rea şi pregătirea temeinică inţifice, să folosim cu ran for substanţă activă la a-
productive, îndeplinirii a sortimentelor planifica dament ridicat baza teh- ceeaşi unitate de suprafa
sarcinilor fizice, sortimen te la export şi asigurarea nico-materială, mecaniza ţă. Menţionez că fertiliza
precum şi modul în care
tale, cu accent prioritar- comenzilor necesare. Si rea şi chimizarea, astfel pregătim recolta din anul producţie a experienţei a. rea o realizăm în raport
vansate, a rezultatelor cer
pe export şi livrării ope gur, crearea acestor con îneît anul 1988 să fie un de cartarea agrochimică a
rative ă produselor către diţii a necesitat muncă an hotărîtor în realizarea viitor. cetării ştiinţifice, însuşi solului, ţinînd seama de
te şi cu prilejul consfătui
beneficiari. în acest con sarcinilor stabilite în do Datele statistice atestă gradul de fertilitate natu
text, am urmat neabătut susţinută şi responsabilă meniul agriculturii de Con că în unitatea noastră rilor republicane pe aceas rală al pămîntului şi de
îndemnurile şi indicaţiile în sectoarele de exploata gresul al XIII-lea al parti producţia medie la hectar tă temă la care am paşti, cerinţele plantelor. De a-
date de-secretarul general re şi în secţiile de indus dului. a înregistrat o evoluţie, as cipat în ultimii ani. Iată ceea, în primăvară, o da-
al ' partidului, tovarăşul trializare' — evidenţiin- Creşterea eficienţei în cendentă, dublîndu-se în cum am procedat practic .tă cu plantatul am mai în.
Nicolae Ceauşescu, referi- du-se sectoarele din Dobra, tregii activităţi desfăşurate perioada ultimilor trei ani,. pentru a valorifică deplin
toare la’ perfecţionarea or Hunedoara, Ilia, conduse în agricultură a constituit In acest an, cu condiţii do potenţialul unităţii şi a LIVIA BREHAR,
ganizării muncii şi ridica- de inginerii Vaier Rădos, şi constituie, pentru ţăra secetă excesivă, am reuşit crea condiţii să amplifi-' inginer şef al C.A.P. Hărău
a calităţii Liviu flodor, Sabin Faur nii cooperatori, mecaniza- să obţinem cea mai mare -eăm realizările în anul
-^produselor. şî secţiile din Orăştie şi tajeii şi cadrele tehnice ele producţie, depăşind 25 to_ 1988. ■ • ■ (Continuare în pag. a 2-fl)
