Page 63 - Drumul_socialismului_1987_12

Pag. 3
9 358 • ViNERI, 18 DECEMBRIE 1987

0
-MA - Spirit exigent, deschis în analiză
Pentru partid — gînd fierbinte,
şi în adoptarea programului de perspectivă
fior nestins al artei
APARŢI- tul orăşenesc a raportat
i\. Casa de Cei 6 200 de uteeişti ai făcut referiri mai ample tă, 1 749 bucăţi traverse 1n atmosfera înălţătoare, partid, despre mersul nos­
Deva va gaz­ Bradului, reprezentaţi, prin şi mai concrete atit darea din lemn, energie electri- conferinţei ră angajamen­ solemnă din zilele Confe­ tru înainte.
ul de la ora delegaţii de ei înşişi aleşi, de seamă, cit şi partici­ . că, carburanţi şi lubri- tul anual la acţiunile fi­
ifestare artis- fianţi în valoare de 1,8 nanţate a fost depăşit cu rinţei Naţionale a partidu­ Manilestărlle cultural-ar-
i. Scena vă la conferinţa organizaţiei panţii âa discuţii. lui, puternic stimulată de tistice consacrate Confe­
inerilor (mc- orăşeneşti a U.T.C. pentru S-a remarcat că, por­ milioane lei. Au acţionat 4,16 la sută, iar la cele Raportul t o v a r ă ş u l u i rinţei Naţionale a parti­
Ire medii sa- dare de scamă şi alegeri, nind de la obiectivul cen­ mai energic în aceste di­ nefinanţate — eu 10 la SU’
a Spitalul ju- recţii organizaţiile U.T.C. tă şi că o contribuţie ma Nicoiae Ceauşescu, in ju­ dului şl celei de a 40-a
i, care, la ini- au exprimat hotărîrca şi tral al aeiiyităţif’organiza- deţul nostru s-au produs aniversări a proclamării
nizaţiei U.T.C. entuziasmul lor tineresc, ţiei — educarea prin şi de la I.M. Barza, U.U.M.R. importantă la aceste re acte de muncă de o înal­ Republicii se vor continua
•, vor susţi- ca în unitate deplină cu pentru muncă — a fost Crişcior, mina Ţebea şi al­ zultate au avut-o organi tă valoare politică şl mo­ azi sub genericul atit de
lor spectacol mai bine folosită pîrghia tele. zaţiile U.T.C. de la I.M
vă aparţine“, vîrstele mai mari şi mai rală, prin care oamenii de frumos denumit „Miez de
a se va în­ mici, sub conducerea co­ întrecerii uteciste „Tinere­ S-a apreciat că organi­ Barza, U.U.M.R. Crişcior, toate categoriile şi-au în­ sărbători - poetul şi ce­
soară educa- mitetului orăşenesc de tul — puternică forţă so­ zaţia orăşenească a acor­ E.G.C.L., „Moţul", secţia de făţişat liresc şl atit de u- tatea sa" in sala „Studio",
partid, să facă tot ,ce le cială în înfăptuirea Pro­ dat o atenţie sporită mo­ mobilă, I.C.S.M., C.P.A.D.M., man propria fizionomie, ca de curînd creată, a Casei
ZION. La Li- stă în putere pentru a a- gramului partidului". A- bilizării tinerilor la con­ Panificaţie, S.U.T. Crişcior, o sinteză a ceea ce sînt, de cultură Hunedoara, îm­
ogic Deva s-a duce o contribuţie sporită cesteia i-au fost şi-i sînt cursurile şi olimpiadele pe La toate aceste proble­ prin gînd şi faptă. binată cu „Amfiteatrul ar­
simpozionul meserii „Trofeul mineru­ me de ordin economic s-au
Vlodalităţi de La îndeplinirea obiectivelor subordonate o seamă de Desprindem din miile de telor". Hunedorenii vor
a obiceiuri - şi sarcinilor ce vor reveni acţiuni cu caracter con­ lui", „Olimpiada strunga­ referit, în cuvin tul lor, fapte, produse in perime­ putea vedea o expoziţie a
iţillor laice în acestei frumoase aşezări cret, care au antrenat ti­ rului şi frezorului", „Stă- Nicoiae Achim, Cornel Cio­ trul muncii cu braţul ori pictorului Fazakas Tiberiu,
aterialist-ştiin- i zărăndene în perspectiva nerii la realizarea planu­ pîn pe volan", „Buna ser­ can, Liviu Groza, Anişoa-
vilor“. La ma- cu mintea, o expresie pe vor audia splendoarea mu­
organizată de imediată. A fost o angajare lui la producţia ' fizică, vire", la a căror fază de ra Loliş, Sanda Clej şi al­ cit de caldă, pe atit de zicii Interpretate de grupul
al şcolar ju- i semnificativă exprimată creşterea productivităţii masă au participat peste ţii, care, • relevînd rezul­ semnificativă. Poetul Eugen „Canon", un recital acto­
fost prezenta- doar cu" cîteva zile înainte muncii, reducerea consu­ 3 200 de tineri. tatele bune obţinute, s-au
10 de comuni- Evu a prezentat recitaluri ricesc adus In scenă de
nă, de către de Conferinţa Naţională a murilor de materii prime, Deşi numărul tinerilor referit şi la unele neajun­ de poezie patriotică in faţa Petre Sănduţ, o proiecţie
etice din şcoli partidului, faţă de secre­ materiale, energie şi cota­ care lucrează în agricul­ suri ce se mai manifestă oamenilor din cetatea veş­ cu filmul „Am fost in Hi­
d licee liune- tarul general al partidu­ in activitatea organelor şi nic roşie a metalului, la malaia", care prilejuieşte
lui, t o v a r ă ş u l Nicoiae CONFERINTE PENTRU DARE DE SEAMĂ organizaţiilor U.TC., pro- Spitalul municipal şl la în­ o reintilnire cu Pit Ritişan,
URI SPORITE Ceauşescu. punînd şi măsuri de per­ treprinderea de tricotaje unul dintre membrii echi­
VITAŢI ANE* înainte însă de a expri­ SI ALEGERI ALE ORGANIZAŢIILOR U.T.C. fecţionare a activ'tăţii vii­
ie de mică din Hunedoara. Au fost pajului participant la a-
de la C.A.P. ma acest angajament ge­ toare. rostite versuri frumoase ceastă temerară expediţie.
duc venituri neros şi firesc, conferinţa bustibili, ridicarea nive­ tură este relativ redus, or­ O altă latură a activită­ despre oameni, despre CORNEL ARMEANU
îgetul unităţii, a realizat o analiză cu­ lului tehnic şi calitativ al ganizaţiile U.T.C. n-au ră­ ţii de bază a organelor şi
luni trecute mas pasive faţă de pro­
au, valoarea prinzătoare şi exigentă a- produselor, îndeplinirea organizaţiilor U.T.C. ana­
se ridică la supra activităţii de la con­ sarcinilor din agricultură blemele agriculturii de pe lizată în conferinţă este
. Conducerea ferinţa precedentă. Ce a şi investiţii. Intre acţiu­ .raza oraşului. Dimpotrivă, munca organizatorică şi
â intenţionează nile folosite mai frecvent, un important număr de politico-ideologică, în care
ă in curînd relevat această analiză ?
cţii de iiuius- Întîi de toate, că uteciştii, cu eficienţă sporită se nu­ tineri, mai cu seamă ele­ au fost cuprinse şcoala, în-
(
:ă şi prestări toţi tinerii au adus o con­ mără „Educaţie — econo­ vii liceelor şi şcolilor ge­ văţămîntul politico-ideo-
tribuţie însemnată la ob­ mie — energie", „Recupe­ nerale, muncitori de la logic, adunările generale,
MUNCA PA- ţinerea unor rezultate bu­ rare — recondiţionare — F.P.I.P.S., cooperativa „Mo­ formele oferite de Festi­
. Un grup so- ne în anii 1986 şi 1987, în refolosire", zile, săptămîni ţul", secţia de mobilă, valul „Cîntarea României",
— cu vestiar, realizarea obiectivelor şi .şi decade record în pro­ I.C.S.M. etc. au participat relevându-se atît realizări­
ipărie, instala-
la re a echipa­ sarcinilor economice şi so­ ducţie. brigăzi ale tinere­ la întreţinerea şi recolta­ le cît şi neajunsurile ce
je lucru, con­ ciale ce au revenit oraşu­ tului, schimburi dc onoa­ rea cerealelor şi legume­ mai există în aceste do­
ică — a fost re, precum şi altele, între­ lor, la executarea unor lu­ menii. Prin atmosfera de
cu forţe pro- lui. Această contribuţie se
minerii subte- exprimă prin participarea prinse în colaborare cu crări de investiţii în uni­ seriozitate şi angajare în
° * ni Sectoru- -generală a tinerilor, ală­ sindicatele, prin care, în­ tăţile agricole. care s-a desfăşurat, hotă-
ţa — Ila­ turi d.e cei mai în vârstă, corporaţi în colectivele Munca patriotică — una rîrea şi programul de mă­
ri aste cu a-
eiPn de relc- la realizarea, nemijlocită a muncitoreşti, tinerii au a- din componentele majore suri adoptate în spiritul
cii. •> colectivul ..'sarcinilor, de plan, în for­ dus o contribuţie însem­ ale activităţii — a cuprins Ilotărîrii Comitetului Po­
.şi-a onorat în maţii comune de lucru, iar nată la realizarea sarcini­ un mare număr de acţiuni litic Executiv al C.C. al
ci nil e de pro -
anul 1987, do- pe. de altă parte, prin fo­ lor de plan în economia şi tineri, în sprijinul pro­ P.C-R. din 27, noiembrie,
eaşi hărnicie şi losirea unor forme şi mo­ oraşului. Pe această cale, ducţiei, recuperarea meta­ conferinţa s-ş manifestat
rea unor liî- dalităţi proprii, specifice, în perioada de la confe­ lelor şi a altor materiale ca un moment important
)limentare, în
>r de program. cu. participare exclusiv tî- rinţa precedentă, tinerii refolosibile, realizarea lu­ de propulsare a activităţii
nără, ăvînd avantajul de au contribuit la economi­ crărilor de producţie, cer­ organizaţiei orăşeneşti spre
a evidenţia cu claritate sirea a 843 mc lemn de cetare, a celor edilitar-gos- cote calitative superioare Colectivul secţiei tricotaje al cooperativei „Haţcgana",
efortul propriu. Mai ales mină, 57 mc cherestea, 40 podăre.şti şi de înfrumu­ în perspectivă. condus de Zaharte Ballea, rea Uzează tricotaje de scrie şi
comenzi pentru populaţia Ha (eţţului.
la această modalitate au tone de şină de cale fera- seţare a oraşului. Comite- CORNEL FIERARU
Cetatea ascun-
; Duelul (Arta) ; )
.RA: Pistruiatul
itul; Plstruia- Inima mamei, cel mai perfect
îsurecţia (Mo­
li ; Cartierul
Modern — B) ;
•ia (Flacăra) ; „cîntar“ al dragostei părinteşti
NI: Primăvara
(I’arîng) ; Ul- Maternitatea din Hune­ treilea eveniment de acest — Aici, la no' - reia-,
i clin Gun Hill doara. Femei in halate fel ; altele vor face pentru tează medicul Adr-ana Mi­
irle) : O zi la
(Unirea) ; LU- alte, „înarmate" cu truse intiia. oară „cunoştinţă" cu hai, şeful, secţiei, copiii
tanic vals (Cul- m e d i c a l e , cu scutece propriii copil, ii vor fine trăiesc perioada de adap­
rr.CAN: Dardée - primele hăinuţe ale nou- in braţe intîia oară. tare la viaţa extrauterină.
il) : l.ONEA : îndatorire primordială a fiecărui
contraatacă — născuţilor — intră şl Ies — Este firească emoţia Avem pentru ei 60 de pa­
(Minerul): A- din saloane sau din sola in astfel de împrejurări - turi, incubatoare şi apara­
: . -"creţul lui de travaliu. Totul decurge subliniază medicul Sma- tură modernă. Iar colec­
v cltoresc) ; om al muncii, a fiecărui cetăţean
: ' -ántemir *' intr-o ambianţă perfectă, randa Popovici, la rindul tivul de medici . şi cadre
ul romăn (Re- cu exactitatea ceasornicu­ ei mamă a doi copii. Naş­ medii sanitare pune suflet
ÎRAD : Porţile lui. E linişte. In această terea — indiferent dacă In meseria aceasta delica­
ale oraşului Consumuri reduse pe fiecare tonă de produs
şle) ; ORAŞTIE: atmosferă - unde fiecare este prima, a doua, a tre­ tă care presupune o imen­
Itllia — seriile ştie exact ce are de făcut ia sau a zecea - consti­ să apropiere şi iubire pen­
comando pen- şi intervine cu urgenţă pen­ tuie un eveniment mare în tru cei abia veniţi in viaţă.
grea — seriile Desfăşurarea în condiţii ne spune ing. Adrian Ra­ rierei miniere Veţel-Min­ tru a alina suferinţe şl a viaţa fiecărei familii.
la) : GEOAGJU- normale a activităţii pro­ du, şeful Brigăzii de pro­ tia respectării normelor de După ce a dat primele
il din Para mic ajuta semenele intr-una Iar atunci cind sint ge­ îngrijiri ,cu indeminare.a
cultură) : HA- ductive şi realizarea rit­ ducţie Mintia, pînă de cu- consum specific« pe uni­ din cele mal grele şi im­ meni, cum este cazul ti- proprie femeilor, asistenta
darmul se "in­ mică a prevederilor de rînd energetic şef al ca­ tatea de produs. Ca urma­ portante încercări aJe vie­
icia) ; BRAZI : plan impun ea o necesi­ rierei. re a acţiunilor şi măsuri­ Veronica Elekes ne-a spus :
nopţii ; siME- ţii - simţi că te-nvăluie un „Sint şl eu mamă şl pe
mina palidă a tate indispensabilă asigu­ — Vă rugăm să concre­ lor întreprinse, se econo­ sentiment aparte. Cel al Copiii — bucuria toţi aceşti micuţi care-l a-
Iureşul): II IŢA ; rarea cantităţilor necesare tizaţi ■'cîteva din aceste misesc constant, în medie, apropierii dintre oameni,
zele sus — se- de energie electrică. Iar 3,2 ltWh pe tona de mi- vieţii, tinereţea vcm In îngrijire ii iubesc
Beci’et ul - -epavei măsuri, tovarăşe inginer / al dragostei imense pentru ca pe propriul meu fiu".
GHEI.ARI: So- pentru .a avea energia de — Toate staţiile de com- ■ nereu extras şi 2 kWh pe vlăstarele vieţii şi al cinsti­ şi vigoarea
ările că’ătoare care este nevoie, aceasta presoare funcţionează du­ tona de minereu prelu­ rii mamei. A mamei care naţiunii ...Am urmărit gingăşia
trebuie economisită pe toa­ pă un program atent co­ crat, cifre care, alături de ţi-a dat viaţă, a tuturor cu care aceste femei fo
te căile. Asemenea exi­ relat cu activitatea din altele înscrise în contul marnelor. halate şi cu bonete albe
genţe sînt înţelese cu de­ subteran, pentru a nu con­ iluminatului, însumează, ...Ora 11,30. S-a născut nerei familii Mihaela şi ii cintăresc pe nou-născuţl,
MEAI^ pe 11 luni din acest an, le Iau temperatura, impre­
plină răspundere, la în­ suma inutil energie, au economii de 5 500 MWh cel de-aI 1800-lea copil, Marcel Băleşu, simţirea sionează dexteritatea cu
treaga dimensiune, de oa­ de la începutul anului. Cu este dublată de un senti­
azi : V 'i'jnea va menii muncii de la Carie­ fost înlocuite unele motoa­ energie glectrică şi 70 to­ feţele intii brăzdate de ment nou, acela ol împăr­ care li inlaşă, răbdarea
erai if.dilsă, cu re supradimensionate cu ne combustibil convenţio­ cu care medicii Eva llles
îal mult poros, ra minieră Veţel-Mintia. altele de puteri mai mici, nal. cutele îngrijorării şi apoi, ţirii dragostei materne. Iar şl Emilia Biber sau cadre­
î precipitaţii In­ în acest sens, ei acţio­ treptat, luminate de bucu­ cel mai perfect „cîntar"
formă de lapo- dar cu aceleaşi utilităţi, Şi încă un lucru. Econo­ ria datoriei împlinite, iese este inima mamei. Tinăra le medii sanitare Aurelia
oale. Izolat vor nează-zilnic la locurile de am montat 1 imitatoare de miile de energie electrică Olteana,- Cornelia Halca,
1 do polei. Vin-' muncă în vederea înca­ mers în gol la toate ma- din sala de naşteri un Mihaela, aflată la prima Mana Cătănoiu, Terezia
fia moderat clin drării severe in consumu­ înregistrate de Cariera mi­ grup de cadre medicale. naştere, este conştientă că
mperaturile tnl- şinile-unelte de la Mintia, nieră Veţel-Mintia de la Medicii Mihai Crăciunescu micuţele făpturi - Alina Bekes vorbesc mamelor
fl cuprinse în- rile specifice pe unitatea Gurasada şi Pojoga, func­ începutul anului nu au despre importanţa alimen­
> i .şi plus un de produs, a economisirii ţionăm raţional în orele şi Cornel Fodor, asistenta şi Mihai - ii trezesc deo­
tr cele maxime. fiecărui kilowatt-oră, dar dăunat cu nimic realizării Mariana Joldiş. Sînt cei potrivă acelaşi simfâmint taţiei naturale şi modul In
> şi plus 5 gra­ vârfurilor de sarcină — sarcinilor de plan, dimpo­ care au asistat naşterea de a-i ocroti şi de a-i iubi. care trebuie să-şi îngri­
se va produce fără a deregla bunul mers doar cu utilajele indispen­ trivă s-au obţinut pe fon­ unei fetiţe de peste 3 kg. . — Eu am născut al trei­ jească copiii, propria să.
al producţiei, fără a in­ sabile continuităţii proce­ nătate. Şl, un sentiment
tte : vremea va fluenţa îndeplinirea sarci­ dul depăşirii prevederilor l-a dat viaţă Dorina Po- lea copil - ne spune Ma-
eneral închisă,'! selor de producţie. De a- „la.zi" la majoritatea indi­ pescu - mindră de a fi ria lehim, sudoriţă la cu totul aparte ne încear­
mai mult aco- nilor de plan. semenea, am redimensio- catorilor — Brigada de de-acum mamă a doi co­ I.A.C.R.S.H. Este fetiţă şi că : cel al apropierii, al
or cădea nin- — La nivelul sectoare­ nat circuitele de iluminat comuniunii dintre mame şl
oorare. Vintul producţie Mintia, de e- pii — şi i-a pus numele. i-am pus numele Laura.
moderat, cu in- lor miniere Troiţa, Vorţa în hale şi ateliere, în ca­ xemplu, îndeplinind pla­ Roxana. Copiii imi umplu casa, mi-o cei a căror muncă este a-
1 temporare de şi Boiţa — Haţeg, al bri­ rierele Pojoga şi Gurasa­ Chipurile mamelor sint fac mai bogată, mai fru­ tit de înrudită cu Hreasca
n/orâ. care vor găzilor de producţie Min­ nul pe întregul an la pro­ stare de a fi mame. Pen­
iu vor spulbera da, am înlocuit iluminatul luminate de bucuria de a moasă.
zăpada. Local tia, Gurasada şi Pojoga incandescent cu luminatul ducţia marfă cu două luni fi adus pe lume copii fru­ ...In imediata aprooiere tru sănătatea celor mici,
u depunere de s-au aplicat o serie de mă­ mai devreme — şi înscri­ moşi şi sănătoşi. Fiecare a matern (aţii se ohă ser­ pentru vigoarea poporului
(Meteorolog de fluorescent, nu admitem' nostru, a celor 23 milioa­
I,. Proncenco). suri organizatorice şi teh- nici o derogare de la De­ erii de către celelalte sub­ aşteaptă cu nerăbdare să ba „nou-născuţi“. Este o
nico-economice menite să cretul de raţionalizare a sosească ora alăptatului. apropiere nu doar ca spa­ ne de locuitori a- Româ­
aeienmne intre Dum ţarcă consumului de gaze natu­ unităţi din cadrul carie­ Pentru unele dintre ele, e- ■ ţiu, pi una firească, in ca­ niei socialiste.
rr TW W\ judicioasă a energiei elcc- rei a unor importante plu­ moţia este nemăsurată. Li­ re colaborarea, legătura
iLdL trice şi combustibilului, a rale şi energie electrică. suri de producţie. nele se află la primul, între oameni şi P'eocupări ESTERA SiNA
căror eficienţă se măsoară O atenţie deosebită s<? .altele la al doilea sau al fac parte din coddian. IOAN VLAD, corespondent
in importante economii -*• acordă în subunităţile Ca­ G. DINU