Page 65 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 65
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
Omagiu aniversării
I.M. PETRILA SUD Sectorului forestier de
exploatare Haţeg, să con
succesele
Cărbune peste plan semnaţi forestieri din înre
gistrate Ia zi de lucră
S O C I A L I S M U L planului în la Haţegului.
ţara
torii
tînăra
La
întreprinde
re minieră Petrila-Sud se
— în cinstea Conferin
mare atenţie
acordă
ţei Naţionale a partidu
deplinirii
din
plar
în
activitatea
în aceeaşi măsură lucră
parchete şi din depozite
"ORGAN •COI ¡TEImJI JUDETI m HUNEDOARA m i m i producţia de cărbune şi lui ne-am mobilizat exem
rilor de investiţii şi des
a
de
preindustrializarc,
le
chideri,
avînd în vedere
ttUHJ JI m 0 £ ÍTfl HMUR; liiairaiiiT e ISHEH ţ dezvoltarea pe care o va reuşind să încheiem îna
/ cunoaşte unitatea în anii inte de termen planul a-
\ viitori. XXIX nual la toţi indicatorii şi
să
şi
sortimentele
înre
Anul XXXIX, nr. 9 359 SÎMBĂTĂ, 19 DECEMBRIE 1987 4 pagini — 50 bani \ — Demn de menţionat gistrăm plusuri Ia zi de
I ar ii, pînă acum, depă-
î şirea lună de lună a pre- două milioane Iei Ia Pro
1 vederilor de plan (din ducţia marfă, 1 700 mc
ÎN LUMINA RAPORTULUI TOVARĂŞULUI NiCOLAE CEAUŞESCU C luna mai a.c. de cînd buşteni gater răşinoasc,
450 mc furnir fag, 200
f fiinţează unitatea) şi în- nează perseverent, în spi mc lemn mină, 250 mc
LĂ CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI i registrarea „la zi" a u- ritul hotărârilor Conferin lemn CR, 50 mc lăzi,
| nui spor de 3 500 tone ţei Naţionale a partidu
J de cărbune — releva ing. lui, al ideilor şi sarcini 1100 mc semifabricate
ţ Emil Muru, directorul mi- lor din Raportul pre lemn, 2 500 mc cherestea
Dezvoltarea intensivă a industriei - 1 nei. Acest spor are la zentat de t o v a r ă ş u l colaterală.
t bază depăşirea cu 10 la Nicolae Ceauşescu, pri — Sigur, pînă la sfîr-
1 sută a productivităţii vind intensificarea acti şitul anului aceste depă
factor determinant al creşterii producţiei, | muncii pe mină şi cu vităţii de export şi ono şiri de plan vor fi ma
i peste opt tone de căr- rarea operativă a co jorate.
i bune pe post în primul menzilor. — însufleţiţi de vibran
calităţii si eficientei ) abataj pe care-1 cxploa- cute au fost finalizate şi tele secretarul general al
în acest sens, zilele tre
îndemnuri
adresate
tăm.
|
de
« în întîmpinarca ani- pregătite iar alaltăieri şi partidului, t o v a r ă ş u l
„în toate sectoarele este necesar să create, al potenţialului teh 1 versării a 40 de ani de ieri au luat drumul unor Nicolae Ceauşescu, acţio
nic şl uman existent în beneficiari din R.P. Po năm cu şi mai mare
se asigure înfăptuirea, în anul 1988, a tu unităţi. ) la proclamarea Republi- lonă două loturi de cîte
1 cii, tînărul colectiv al dăruire în toate compar
turor programelor de organizare şi mo Ca urmare, este imperios } minei Petrila Sud s-a an- trei vagoane de compo timentele de producţie şi
pentru
susţineri
nente
dernizare a producţiei — factor hotărîtor necesar să acţionăm ferm 1 gajat să mai extragă 100 mecanizate în abatajele estimăm să ridicăm spo
încă din aceste ultime zile l tone de cărbune peste rurile de pînă acum la
pentru înfăptuirea obiectivelor actualului ale anului şl în continuare, i plan şi să intensifice lu- de cărbune. Pînă la sfîr- cinci milioane lei pro
şitul
întîmpj-
în
anului,
plan cincinal". din prima lună a anului 1 crările de investiţii şi .narea sărbătoririi pro ducţie marfă, 2 500 mc
1988, în direcţiile deosebit \ deschideri. buşteni gater răşinoasc,
de clare şi de importante clamării Republicii, vor X 000 mc furnir fag, 300
NiCOLAE CEAUSESCU cuprinse în Raportul la Con | I.U.M. PETROŞANI fi livrate partenerilor
ferinţa Naţională - docu externi alte loturi de a- mc lemn de mină, 500
După- cum se cunoaşte pe -, ceea ce ne obligă să me ment adoptat ca Program de semenca produse. mc lemn CR, 80 mc lăzi,
ordinea de zi a Conferin dităm cu toată autoexigen muncă şi de luptă al parti | Livrări la export X 300 m semifabricate
ţei Naţionale a partidului a ţă şi responsabilitatea mun dului al întregului popor —, î S.F.E. HAŢEG lemn, 3 000 mc cherestea
figurat un punct distinct cu citorească, revoluţionară, la prin care să asigurăm mai i După cum nc-a cornu- colaterală. De pe această
privire la înfăptuirea ho- activitatea din propriile co multă consistenţă întregii 1 nicat ieri dimineaţă Ni- Cu planul anual bază de realizări vom a-
târîrilor Congresului al XIII- lective şi să acţionăm ener activităţi productive, să ob \ cuşor Vulpe, inginerul şef îndeplinit borda anul 1988 — hotă
lea şl a Programului parti gic, în spiritul sarcinilor şi ţinem rezultate superioare t al întreprinderii de uti- rîtor pentru îndeplinirea
dului de dezvoltare econo- indicaţiilor din Raport, al în producţia materială. ) Iaj minier Petroşani, co- — Vă rugăm, tovarăşe obiectivelor întregului
mico-socială a României, a celorlalte hotărîri adoptate Prioritare rămîn sectoa ţ Icctivul unităţii acţio- ing. Aron Petric, şef al cincinal.
programelor de perfecţionare de Conferinţa Naţională, rele-de producere a mate
a organizării şi modernizare pentru perfecţionarea muncii riilor prime şi resurselor e-
a proceselor de producţie, sub toate aspectele. nergetice, care au o pon
aplicarea normativelor eco- Este adevărat, în indus dere pronunţată în judeţul
nomico-financiare şi creşte tria din sectoarele de bază nostru, in acest context, Ceauşescu. Perioada 21—
rea eficienţei economice în ale judeţului - minerit, si energeticienilor de la Min Vacanţa de iarnă 31 decembrie va fi bo
toate sectoarele de activita gată în manifestări de
te. Secretarul general al derurgie, energetică —, dar tia şi Paroşenl le revin sar Astăzi, după ultima oră can, 2 Lupeni, 1 Brad, dicate aniversării a patru
şi în construcţia de maşini
cini mobilizatoare, ca şi pînă
partidului nostru, tovarăşul şi în industria uşoară, în acum, de a menţine la de curs, simbolicul clopo 2 Simeria, 1 Orăştie, Că decenii dc la proclama
Nicolae Ceauşescu, a sub ţel va da startul vacan lan, Ilia şi la liceele rea Republicii. Serbările
puteri cît mai ridicate agre
liniat în Raportul prezentat exploatarea şi prelucrarea gatele de bază, de a efec ţei de iarnă pentru toţi „Decebal" Deva, indus şcolare se vor derula sub
lemnului şi în chimie s-a
la înaltul forum comunist o pus accent pe utilizarea ca tua la termenele stabilite cei 125 000 de elevi din triale nr. 2 Hunedoara, 1 genericul „Ţară de dor
serie de realizări pe linia pacităţilor de producţie reparaţiile capitale şi a creş învăţământul preşcolar, Petroşani, 2 Lupeni, Pe- în cînt de sărbătoare",
dezvoltării intensive a indus te cît mai mult producţia primar, gimnazial şi li trila, Vulcan, Crişcior, iar orăşelele copiilor, ser
triei, înfăptuirii programe existente, organizarea şi de energie electrică pe bază ceal din judeţul nostru. Călan, Simeria, „Aurel bările pomului de iarnă,
lor de organizare şi mo modernizarea fluxurilor teh de cărbune, cei de la Ha Aşteptată, după un tri Vlaicu" Orăştie agroin festivalurile obiceiurilor
dernizare o producţiei, dar, nologice, promovarea unor ţeg şi constructorii de pe mestru de strădanii şi iz- dustriale Haţeg, Ilia. Pro laice vor îmbogăţi zilele
mai ales, a insistat asupra metode de lucru înaintate, amenajarea Rîului Mare, au bînzi, vacanţa de iarnă gramele de vacanţă des săptămânii viitoare. Nu
necesităţii înlăturării lipsu diversificarea' gamei sorti— obligaţii sporite în privinţa se anunţă bogată în ma chid largi orizonturi cu meroase concursuri spor
rilor din acest domeniu şi a mentale — în paralel cu exploatării raţionale a ca nifestări educativ-recrea- noaşterii, educării revolu tive vor atrage elevii,
direcţionat căile concrete grija stăruitoare pentru pacităţilor date în producţie tive. Cluburile şi centre ţionare, patriotice, prin pînă la 10 ianuarie, la
de acţiune pentru îmbună diminuarea consumurilor şi şi în finalizarea celorlalte le de vacanţă au şi fost şi pentru muncă a şco „Săniuţa de argint", „O-
tăţirea activităţii viitoare. a cheltuielilor productive şi . obiective, Iar cei din com organizate la casele pio larilor. Un loc' distinct limpiada albă a Văii Jiu
La ambii poli s-au re creşterea eficienţei economi binatele siderurgice de la nierilor şi şoimilor pa vor ocupa manifestările lui", „Patina de aur", iar
găsit şi contribuţiile colecti ce —, obţinindu-se o serie Hunedoara şi Călan trebuie triei din Deva, Hunedoa de cunoaştere, înţelegere „Discoteca vacanţei", car
velor de muncă din -indus de rezultate pozitive. insă să persevereze pe linia atin ra, Petroşani, Petrila, şi însuşire a documente navalurile, serile cultura
tria judeţului nostru - atit analizate mai temeinic, nici gerii parametrilor proiectaţi Vulcan, Lupeni, Haţeg, la lor Conferinţei Naţionale le vor înfrumuseţa edu
la cel al rezultatelor pozi eforturile depuse, nici rea şcolile- generale nr. 4 De a partidului, a operei se cativ recreaţia iernii.
tive, cit şi la ¿el al neajun lizările înregistrate nu se va, 7 Hunedoara, 1 Pe cretarului general al par
surilor şi rămînerilor în urmă ridică la nivelul condiţiilor (Continuare în pag. a 3-a) troşani, 1 Petrila, 1 Vul tidului, tovarăşul Nicolae LUCIA LICIU
Să fie înlăturat formalismul in desfăşurarea cursurilor!
t
în colaborare cu secţia creşterii nivelului de cu rica Jivan şi alţii parti — la cercul vegetal şi „Fu
pentru agricultură a Co noştinţe a membrilor coo cipă în mod frecvent la rajarea raţională a anima
mitetului judeţeân de peratori. în acest sens, ne dezbateri. lelor" — la cel din zooteh
partid şi Uniunea jude străduim să asigurăm dez în cercul pentru zooteh- nie. După prezentarea te
ţeană a cooperativelor a- bateri bogate în conţinut, nişti, coordonat de Ghcor- melor au urmat dezbateri
gricole de producţie am o prezenţă bună la ghe Lala, şeful fermei, s-a interesante, toate proble
întreprins, joi 17 decem cursuri, însuşirea de către dezbătut tema referitoare mele ridicate- de cursanţi
brie a.c. un raid prin u- toţi cursanţii a temelor la organizarea şi desfăşu- fiind lămurite de lectorii
nităţi ale Consiliului unic Lctiţia Ioncscu, inginerul
agroindustrial Călan pen şef al cooperativei, şi Vio
tru a consemna modul în învăţămîntul agrozootehnic de masă leta Toader, şefa fermei
cum se desfăşoară învă- zootehnice.
ţămîntul agrozootehnic de La C.A.P. Bretea Strei
masă — principala for înscrise în programa pe farea activităţii din fer am ajuns tocmai cînd cer
mă dc ridicare a nivelu acest an. mele de creştere a anima cul cu profil vegetal înce
lui pregătirii politico-pro- — Ce s-a dezbătut, as- . lelor. Stăm de vorbă cu puse dezbaterea temei
fesionale a oamenilor mun tăzi, în cercul pe care-1 Ileana Leordean, îngri „Creşterea productivităţii
cii din agricultură. Rela conduceţi ? - jitoare de animale, pe care pământului". într-o sală de
tăm, în continuare, prin am întrebat-o în ce mă clasă a şcolii din locali
cipalele aspecte desprinse — Tema cu privire la sură sînt utile cele însu tate s-au adunat 11 cursanţi
cu acest prilej. rolul şi atribuţiile comi din cei 22 înscrişi la acest
siilor permanente pe lu şite la curs în munca de
C.A.P. Bretea Română. crări „şi culturi. Am dis zi cu zi. ccrc. Marcel Petruţa, ingi
Aici sînt organizate două cutat şi despre aplicarea — Ne sînt de mare fo nerul şef al cooperativei,
cercuri, unul cu profil ve îngrăşămintelor naturale şi los — ne-a răspuns in a deschis o broşură şi a
getal, celălalt pentru lu tehnologia culturilor inter terlocutoarea. Inyăţăm cum început să vorbească des
crătorii din zootehnie. Ioan calate, în condiţiile con să muncim mai bine, să pre lucrările ce trebuie
Lă/puşan, inginerul şef al crete ale unităţii noas hrănim şi să îngrijim a- efectuate pentru sporirea
pămîntului,
rodniciei
ape-
unităţii, arăta : tre. Prezenţa a fost de nimalelc, să obţinem pro lînd la exemple luate din
— în lumina sarcinilor 90 la sută, iar dezbaterile ducţii tot mai mari. în
stabilite în Raportul pre interesante. luna decembrie,' cantitatea activitatea unităţii. Expu
I.a centrul <le reparaţii al S.M.A. Haţeg a început de lapte predată la fondul nerea a fost interesantă,
din plin repararea tractoarelor.. Mecanicul Iile Basarabă e- zentat de tovarăşul Nicolae — Ce cursanţi se dove
loctuează rodajul transmisiei. Ceauşescu la Conferinţa desc mai activi ? de stat s-a dublat. TRAIAN BONDOR
Foto NICOLAE GHEORGHIU Naţională a partiduhii, a- — Foarte mulţi. Viorica La C.A.P. Ruşi s-a dez
cordăm o atenţie deosebită Popesc, Florica Sicoe, Do bătut „Tehnologia griului" (Continuare în pag. a 3-a)