Page 66 - Drumul_socialismului_1987_12

’»nq 2 DRUMUL SOCIALISMUL

| Epoca de glorii Flacără nestinsă î

J La Forum comuniştii prezintă mîndri Flacără nestinsă în timp i »s
1 saltul Zori de Epopee 1 ai’
ţ Di» anii de-mplinire ai ţării-n împlinire înălţată în patria de 1 ga
l sărbătoare — Libertate ^ Co
pu
) Voinţă neclintită, ţel luminos, înaltul, In patria griului şi a păcii. ^ tis
) Deschide orizonturi spre lumea viitoare, Un
i Pe-o hartă însorită e-nscrisă bucuria Partidul \ vil
nit
/ De-a construi în pace, prin timp Destin al viselor mari t vul
t privind departe, Al privirilor limpezi ce cuprind 1 tic
tat
^ Măreţe magistrale, uzine şi palate... Fiecare clipă trăită intens. 1 s-a
Formarea conştiinţei I O Epocă de Glorii trăieşte România! Partidul i tlăi
/ in drum spre-un Vis de Aur, făuritor
me
cri
\ de ţară Fereastră deschisă prin care J tivi
Este
viteaz Conducătorul,
revoluţionare — preocupare ( Partidului stegarul, gindirea vie, clară, Privim cu nădejde viitorul \ l in tiv
Păcii,
Eroul
i
Această patrie de eroi
1 încrederea, speranţa, avîntul, visul, Demnă şi prosperă spre ziua de 1 (
statornică a instituţiei de cultură \ zborul 1 mîinc. 1 tllt
La
) IR1MIE STRÂUŢ MIRON ŢIC ^ ini
tul
Casa de cultură Deva stat a .tovarăşului Nicolae de stat, cunoaşterea isto­ rU
s-a impus la nivelul jude­ Ceauşescu — pusă in sluj­ riei patriei şi a legilor ei, __________ 1 de
ţului prin acţiuni multi­ ba intereselor majore ale a culturii şi civilizaţiei ro­ an
ret
ple, diverse, cu o reală în­ patriei". „Concepţia tova­ mâneşti. O pondere însem­ înt
cărcătură educaţională. răşului Nicolae Ceauşescu nată o au cursurile şi Expoziţie llo
Preocuparea statornică a privind noua ordine eco­ cercurile de ridicare a r.n
Gli
celor care lucrează aici, nomică şi politică interna­ pregătirii profesionale în­ la
după cum ne-a relatat to­ ţională"; „Iniţiativele de tre care: maşini electro­ omagială Gh
cia
varăşul Sandu Popescu, pace ale României socia­ nice pentru facturat şi Tii
directorul instituţiei, a ră­ liste, ale preşedintelui contabilizat, desen tehnic, La Galeriile „Sirius" din înt
mas formarea omului nou, său, t o v a r ă ş u l Nicolae proiectanţi construcţii ci­ Sibiu s-a deschis expoziţia noi
posesor al unui bogat vo­ Ceauşescu", „Monumentele vile şi industriale, fochişti omagială de artă plastică piu
lum de cunoştinţe, al unui hunedorene — dovezi in­ cazane, macaragii şi po­ «
Comitetul
de
comportament demn la lo­ contestabile ale culturii, duri rulante ş.a. organizată Hunedoara de LO
judeţean
la
cul de muncă, în familie, civilizaţiei şi continuităţii cultură şi educaţie socia­ tăţ
societate, capabil să acţio­ poporului român pe aces­ — O reală influenţă'mo­ do
neze conştient pentru edi­ te meleaguri", „Căi de e- delatoare o are, fără în­ listă, Filiala Deva—Petro­ Prl
şani a U.A.P. în colabo­
fl,
ficarea noii societăţi pe cqnomisire a materiilor doială, mişcarea artistică rare cu Filiala Sibiu a ŞCtl
na­
Festivalului
pămintul patriei. prime şi materialelor" ş.a integrată „Cîntarea Români­ U.A.P., sub genericul „Ar­ Iun
ţional
— Prin ce modalităţi e- De real interes se dove­ ei". tă şi istorie". Expoziţia în­ ril
ducaţionale acţionaţi pen­ desc acţiunile „Să cunoaş­ făţişează o selecţie repre­
tru formarea omului nou, tem şi să respectăm legile — Intr-adevăr, în privin­
obiectiv primordial al po­ ţării”, „Sfatul medicului, ţa educaţiei estetice, în zentativă de pictură şi gra­
liticii partidului şi statu­ pedagogului şi juristului", spiritul frumosului artis­ fică semnată de plasticieni
lui nostru ? destinate, cu precădere, tic, influenţă mişcării ar­ hunedoreni şi este dedica­ 13
— Acţionînd in spiritul tinerilor. tistice de amatori este evi­ tă importantelor eveni­ sa (
liotărîrilor Congresului al — Universitatea cultu- dentă. ‘ Mă gîndesc la va­ mente din viaţa partidului
XIII-lea al partidului, am ral-ştiinţifieă deveană. com­ lenţele educaţionale ale şi poporului nostru —
urmărit abordarea unor plexă modalitate educaţio­ repertoriului abordat, cu Conferinţa Naţională a dor
ves
forme ale muncii culturale nală, se bucură de apre­ conţinut patriotic, revolu­ partidului, sărbătorirea a ■ Tiv 1
care şi-au dovedit eficien­ ciere prin multitudinea ţionar, militant. Aceste va­ 40 de ani de la proclama­ ■ Pir,
ţa — dezbaterea, simpo­ cursurilor, cercurilor teh- lenţe, calitatea artistică rea Republicii. Sînt pre­ bob
zionul, masa rotundă, ex­ nico-aplicative iniţiate în intrinsecă au condus, deo­ zenţi cu lucrări losif Ma- tlm
(7 1
punerea, colocviile de is­ unităţi economice şi la se­ potrivă, la obţinerea a tyas, Gheorghe" Pogan, Io- Buc
torie, tribuna ideilor — diul instituţiei, prin vo­ numeroase titluri de lau­ sif Tellmann, Elena Bianu, PEÍ
menite să contribuie la e- lumul de cunoştinţe utile reat . in cadrul .ediţiei a Mircea Bâtcă, Adrian Sam- tun
(Lut
ducaţia patriotică, revolu­ transmise. Vl-a a Festivalului naţio­ son, Marcel Breileanu, Ion Imp
ţionară a oamenilor mun­ — Răspunzând solicitări­ nal „Cîntarea României". Tengheru, Eva Sut6, Mic­ serii
cii din unităţile economi­ lor locuitorilor de a învă­ sandra Paşca, Doina Re- NIN
Aşa
cum a relevat
insă
ce şi instituţiile .munici­ ţa şi perfecţiona perma­ secretarul general, tovară­ di.ş, Simonel Bucur, Eugen Baci
URlt
piului. Tematica acestor nent, în acest an de în- şul Nicolae Ceauşescu. în Bencău ş.a. Expoziţia s-a Muşi
manifestări a fost stabili­ văţămînt, universitatea cul- Raportul prezentat Confe­ bucurat de o caldă primi­ teza!
tă în funcţie de laturile tural-ştiinţifică de pe lin­ re din partea publicului alba
muncii educaţionale pe ca­ gă casa de cultură a orga­ rinţei Naţionale a parti­ „Ctitorii hunodoreiuţ ale ICpocii Nicolae Ceauşescu“ — evidenţiind o dată în plus (Stet
Fell?
re ni le-am propus să le nizat 87 cursuri tehnico-a- dului, avem datoria ca în pictură de Mir cea Bâtcă. valoarea creaţiei artistice I-IJ
urmărim. Menţionăm în plicativ.e, cuprinzînd peşte perioada următoare să in­ hunedorene. tru
acest sens.'genericele : „Ac­ 3 000 cursanţi. Tematica tensificăm întreaga noas­ I-n
BAI:
tivitatea prestigioasă, de lor e axată pe dezbaterea tră activitate educaţională. (Cas.
, eminent om politic şi de documentelor de partid şi Lichidind neajunsurile ce ŢEG
se mai manifestă,, e nece­ soari
In s
sar, să găsim noi modali­ „Căluserul transilvănean“ la a XlX-a ediţie RIA
tăţi de informare şi mo­ dure 1
bilizare a oamenilor la Fără îndoială, „Căluşe- ve fiind intîlnite la Orăş- care interpretează criiial- Toati
CRONICA LITERARA realizarea sarcinilor econo­ rul transilvănean" rămâne tioara de Sus, Bo.şorod, mă sau feciorească din în­ rla
mice, să abordăm cele mai una dintre manifestările Geoagiu-Boiu, Romos, Din­ treaga ţară. Se recomandă
Aurel Râu: „Ritualuri i i eficiente acţiuni formarea s ă cultura l-artistice reprezen­ eu Mare-Mărtineşti, Baru, ca prezentarea jocului să (>'*m
care
şi
Festivalului
ale
laureate
contribuie
la
99 dezvoltarea noii persona­ tative la nivelul judeţului naţional „Cîntarea Româ­ se' facă pe generaţii, pre­
cum şi participarea în fes­
Şi
numai
Hunedoara.
nu
Poet de primă mărime le preţioase ale unei re­ lităţi umane. la nivelul judeţului, ci al niei", cu activitate înde­ tival a cit mai multor for­
in literatura română, au­ flecţii necontenite pe mar­ întregului ţinut transilvă­ lungată, cărora li se ală­ maţii care să prezinte o- Re¡
tor a numeroase volume ginea realităţilor româ­ MINEL BODEA nean. Iniţiat acum nouă­ tură cele din Beriu, Ra- biceiul căluşeresc propriu- 18 tk
de versuri, dintre care a- neşti de acum şi din tre­ sprezece ani, festivalul a zis. Ext
mintim Jocul de-a stelele cut, reflecţie ce convoacă poltu Mare, Clopotiva, Ţe- 70, 7Í
Exi
(1963), Stampe (1964), Pe nu o dată mitul, doina, / N T i L N I R E urmărit la început stimu­ bea. Dupăpiatră, Boiu ş.a. Juriul festivalului, con­ 30. 1
înaltele reliefuri (1968). balada, descântecul, pentru larea activităţii formaţiilor Pentru ediţia din acest stituit din coregrafi şi mu­ Foi
613 C!
Turn cu ceas (1971), False a-şi deschide o „zariş.te” La Liceul „Decebal" din de dans căluşeresc, conso­ an, ce se va desfăşura în zicologi din Bucureşti şi 8 028
proze (1972), Zeii asediaţi de înţelesuri străvechi în Deva a avut loc o emo­ lidarea unui obicei secular din alte judeţe ale ţării, gorla
(1972), Micropoeme şi alte „carnea" poemelor. Istoria ţionantă întîlnire a elevi­ cu adinei tradiţii în solul zilele de 19—20 decembrie, va aprecia evoluţiile for­
poezii (1975), Cuvinte deasu­ conferă fiinţei adevărata lor şi cadrelor didactice hunedorean, pentru ca, organizatorii principali — maţiilor de căluşeri după
pra vămii (1976) Septentrion dimensiune a existenţei cu scriitorul Gligor Haşa. treptat, aria manifestării Comitetul judeţean de cul­
(1980), Versuri (1982), tra­ sale. De aceea, intiarea în Profesorii Valentina Achim să fie extinsă prin invita­ tură şi educaţie socialistă. următoarele criterii : nive­
ducător inspirat în grai contact cu trecutul are ioc şi Dumitru Susan au vor­ Centrul judeţean de îndru­ lul de interpretare artisti­ Pen
românesc al versurilor prin intermediul unul ade­ bit despre activitatea lite­ rea unor cunoscute colec­ că, autenticitatea jocului fi în
semnate de Machado, Se- vărat ritual : „Griul carbo­ rară a scriitorului iar noul tive artistice de gen din mare a creaţiei populare şi costumului, numărul in­ închis
feris şi Sâint-John Perse, nizat/ de sub ridul/ ce­ său roman „Răbdarea pie­ judeţele acestei părţi de şi a mişcării artistice de terpreţilor, activitatea în perlt.
pitaţli
Aurel Rău îşi continuă e- tăţii/ in pumn îl ţin.// Mă trelor" a fost prezentat de ţară. masă — au gîndit o des­ ploaie
voîuţia lirică printr-un arde/ mesaju-aeesta ci­ Daniel Marian, membru In judeţul nostru acti­ făşurare inedită a mani­ Festivalul naţional „Cîn­ caracl
nou volum de versuri, in­ frat./ La cer îl port,/ sub al cenaclului „Ritmuri", tarea României". Succes doua \
lui.
titulat Ritualuri (Editura pămînt.// Sub ochi îl într-un cadru plăcut a a- vează formaţii de căluşerj festării, invltînd formaţii tuturor I pînă 1
„Cartea Românească". ţin,/ pe inlmă-1 ţin,/ lin­ vut loc un apreciat dialog în aproape toate comune­ de căluşi, căiuţi, urşi, co­ ost şi
poi
1987). gă timplă". (Grădişte). scriitor-elevi. le, cele mai reprezentati­ lective artistice de femei B. M. Tempi (
Istoria (precum şi date­ Nu numai istoria prile­ rc, nî
le unui real resimţit în ac­ juieşte revelarea de tâlcuri prinse
tualitatea sa) constituie adinei la Aurel Rău. ci şi IRONICA FILMULUI dintre cele mai frumoase tău), Meri (Tora Vasilcscu). plus :
maxin
sursa primă a situaţiilor evenimentele cotidiene sînt momente ale filmului mi­ Veritabili creatori de „por­ 9 grac
lirice din acjst volum. Um­ ridicate prinlr-o notaţie ii zează pe forţa de sugestie trete în mişcare" sînt ex­ ta.
brele strămoşilor interfe­ concisă, delicată la rangul 99 Pădurea de fagi a imaginii (operatori Ma­ perimentaţii actori Traian La i
rează cu cea a lui Ştefa'n de veritabile surprize e- rian Stanciu şi Cristian Stănescu, Radu Vaida, Dio- va Inc
şi alţi eroi, scoşi cu toţii .v.stenţiale, graţie cărora Toamna acestui an s-a nere cad eroic la datoria Comeagă). în al doilea nisie Vitcu. Lor li se a- să, ci
din noaptea amintirii de viaţa apare sporită iar e- anunţat bogată în debuturi. lor de telefoniste la o cen­ rînd, capacitatea autoarei daugă mai tinerii Vasile Vor
sub fc
Liniile precise, robuste ale moţia spiritualizată : „Gă­ Cap de serie — Cristina trală conspirativă, special de a impune şi a da chiar Muraru şi Valentin Mihali. nlnsoa
vreunui vers lapidar (poe­ sesc o pană de pasăre/ în Nichituş Mihăilescu şi fil­ amenajată pentru ca în un farmec special perso­ Aşadar, un scenariu de se pi o
mele Spada Iui Ştefan grădină/ pe jos/ printre mul său „Pădurea de fagi". momentul întoarcerii ar­ najului colectiv: grupul inspiraţie istorică avînd e- depun'
rat di
Drum sub stele, Transil­ foi/ în superbe degrade- Acţiunea (scenariul poar­ melor împotriva Germani­ fetelor alunecînd treptat, couri documentare şi un cu In
vaniei). încremenirea de uri/ de/ gri/ O iau în tă semnătura cunoscutului ei hitleriste să facă legă­ fără să o ştie, din micul nou titlu într-un cuprin­ pînă I,
efigie a figurilor evocate tnînă/ amiroase a cer/ Fug Francisc Munteanu) se tura dintre Marele Stat univers de „figurante" în zător capitol al i¡Imului semna
log
se dovedeşte a fi unul din în casă/ o înmoi în cer­ desfăşoară în vara fierbin­ Major şi efectivele arma­ linia întîi a marii Istorii. românesc, întâiul dintr-o Vrasg.t
efectele lirice de mare ra­ neală/ (Ji ca de o mie de te a anului 1944. în isto­ tei române. Cum e şi firesc, din acest filmografie care sp răm să
finament ale poetului Ar­ ani/ scrie" (Scris cu pa­ rica noapte de 22 spre 23 Să remarcăm,. în primul grup se detaşează două-trei fie cel puţin pe măsura
ta sa nu t'nteşte niciodată na). August. într-o pădure de rînd. capacitatea regizoarei personaje: Ana (interpre­ debutului.
descrierea ori evocarea in fagi din apropierea Capi­ de a, povesti cinemgl/'giă- tată de debutanta Raluca
sine, ci ele sint auxiliare­ Prof. MARIANA LAZĂR talei, unde mai multe ti­ f ic. Nu intim pi ătoi ; . va. , Penu), Durdu (Anca Sigar- VERONICA PrttADE
,,-i I