Page 67 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 67
? 359 • SÎMBĂTĂ, 19 DECEMBRIE 1987 Pag. $
Omagiind prin fapte de muncă aniversarea proclamării Republicii
i
TA DE PE- Oamenii muncii hunedoreni acţionează hotărît pentru a înfăptui exemplar
?A. Ca in-
Jf. de lucru
1 de parlid,
le artă po- obiectivele stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, sarcinile desprinse din
la
rele
de
teşuguri ar
iana“ din
iară o acti-
îcntă, colcctl- Raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
rod-
ă.
ţ i c, condus
Ian, a edl-
iţii, în care
hărnicia şl Dezvoltarea intensivă a industriei -
muncă a Vom munci ca adevăraţi comunişti
r, au fost
sctele nega-
şteşugari. factor determinant al creşterii producţiei, pentru înfăptuirea marilor
au mai ivit
colec-
via|a
[ TINERE,
tării civile calităţii şi eficienţei
răştio s-au
î la începu- obiective încredinţate
8 de căsăto-
1 multe faţă şi cea a extracţiei şi prelu materiale de construcţii, de
perioadă a (Urmare din pag. 1)
Cele mai crării minereurilor din Po exploatare şl prelucrare a Moment de o deosebită noua linie automată de nului viitor, care să asigu
icii au fost in centralele proprii şi redu iana Ruscăi, Ţara Zarandu- lemnului din Deva, la „Chi importanţă pentru mUnca turnare a oţelului, unde în re derularea normală şi
do Tiberiu cerii consumurilor din sis lui, Deva, Certej, Mintia, mica" Orăştie şi „Vîseoza” şi viaţa comuniştilor, a
•ungar la aceste zile a început, cu îndeplinirea integrală a
ieria şl Ana temul naţional. Muncel, Haţeg etc. — să-şi Lupenl. întregului popor — Con rezultate bune, turnarea planului celui de al trei
muncitoare Mai hotărît pentru dezvol îmbunătăţească radical in lor în toate unităţile indus ferinţa Naţională a parti corpurilor de măcinare lea an al actualului cinci
C. Orăştie, tarea intensivă a producţiei dicii de ritmicitate şi calita dului a însemnat şi repre pentru morile autogene
dea, electri- triale ale judeţului — ca de nal. Va trebui să acţionăm’
). şl Violeta se cere acţionat de către te ai produselor. Organele altfel şl în investiţii, în zintă şi pentru colectivul din uzinele de preparare cu mai mare răspundere,
ar la aceeaşi organele şi organizaţiile de şi organizaţiile de partid din transporturi, circulqţia măr nostru o perioadă de ma ale Centralei minereurilor şi avem deja stabilite o
. Să.le spu- partid din siderurgia jude aceste sectoare extractive
: casă de furilor şl finanţe - se Im ximă angajare, de muncă Deva. seamă de măsuri clare,
ţului, de la combinatele din sînt chemate să mobilizeze pune ca o necesitate strin asiduă şi responsabilă pen-, Acestea sînt doar o pai- pentru creşterea calităţii
Hunedoara şi Călan. Utili maî energic colectivele de tru înfăptuirea marilor te din succesele comuniş producţiei şi eficienţei e-
LUL COPI1- gentă îmbunătăţirea discipli
e, duminică, zarea judicioasă a maşini oameni ai muncii la darea nei de plan şi a muncii, a- sarcini ce ne revin în a- tilor, ale tuturor oameni conomice, reducerea costu
Parcul ce- lor, agregatelor şi instala în exploatare la termenele cest an şi întregul cinci lor din întreprindere, care rilor şi încadrarea in con
a se des chl- ceasta vizînd deopotrivă
d copiilor“, ţiilor şi atingerea în timp stabilite a noilor capacităţi perfecţionarea activităţii de nal. Argumentul prim al reflectă hotărîrea lor nea sumurile planificate de
vacanţă va optim a parametrilor proiec şi atingerea fără întîrziere eforturilor oamenilor mun bătută de a răspunde prin materii prime, materiale,
pentru pro- taţi la noile capacităţi, mo a parametrilor proiectaţi, să aprovizionare şi transport, cii de la I.P.S.R.UJM. De fapte demne importantu energie şi combustibili. De
liarl un de- utilizarea integrală a capaci
or de bucu- dernizarea şi automatizarea ia astfel de măsuri care să va de a întîmpina Confe lui volum de investiţii pen asemenea, va trebui să
sţi artistice. fluxurilor , tehnologice şi conducă la aplicarea tuturor tăţilor de producţie, a for rinţa Naţională cu rezul tru înălţarea uneia dintre milităm mai responsabil
promovarea unor noi pro prevederilor din programe ţei de muncă şi a timpului tate superioare în întreaga cele mai moderne unităţi pentru pregătirea şi per
duse şi tehnologii — care le de organizare şi moder efectiv de lucru, ritmicitatea activitate este faptul că industriale ale judeţului fecţionarea profesională,
să determine sporirea pro nizare a producţiei, de creş in realizarea produselor şi producţia marfă industria Hunedoara. creşterea competenţei tu
ductivităţii, îmbunătăţirea ca tere a productivităţii, de ri in livrarea lor spre bene lă aferentă anului 1987 a Ne este călăuză în a- turor oamenilor muncii în
lităţii şi diminuarea consu dicare a nivelului tehnic şi ficiari, respectarea severă a ceastă direcţie magistralul materializarea sarcinilor ce
tatea ascun- fost realizată cu 20 de zi
ueitil (Arta); murilor, respectiv creşterea calitativ al produselor şi tehnologiilor de lucru şi a le mai devreme, urmînd Raport al secretarului ge ne revin în prezent şl
Pistruiatul eficienţei economice — iată să urmărească efectiv, con normelor de protecţie a ca pînă la sfîrşitul acestui neral al partidului, tova perspectivă. Sîntem ferm’
Plstruia- principalele coordonate pe cret, efectul lor economic. răşul Nicolae Ceauşescu, hotărîţi şi ne angajăm să
. ecţia (Mo- muncii, desfăşurarea întregii an să dăm economiei na
Cartierul care trebuie aşezată mai In aceste direcţii trebuie activităţi economico-soclale ţionale o producţie supli prezentat de la înalta tri muncim ca adevăraţi co
ilern — B); dinamic şi mai ferm side mai ferm acţionat şi în uni pe baza principiilor autocon mentară de peste 15 mili bună a Conferinţei Naţio munişti pentru transpune
' 'Flacăra) ; rurgia hunedoreană. tăţile constructoare de ma oane lei. De ‘asemenea, nale, document de o im rea în viaţă a marilor o-
: l Primăvara ducerii, autogestlunii şi
’arîng); Ul Iar pentru ca energetica şini şi de reparaţii de la autofinanţării. depăşiri însemnate am ob portantă valoare teoretică biective stabilite de Con
iu Gun Hi 11 şi siderurgia să-şi desfăşoa Petroşani, Crişcior, Deva şi ţinut la majoritatea indi şi practică pentru munca ferinţa Naţională a parti
i); O zi la re fluent şi eficient activi Orăştie, în cele ale indus Programul de muncă şi de catorilor de bază, cum ar şi activitatea organelor şi dului.
iilrea); LU- luptă al partidului, al între organizaţiilor de partid. In
ic vals (Cul- tatea este necesar ca mine triei uşoare de la Hunedoa gului popor, adoptat de Con fi reparaţii utilaje şi mij
:AN: Da relee ritul - atît industria carbo ra, Deva, Petroşani, Vulcan, ferinţa Naţională, orientările loace de transport, piese acest sens, sîntem deja AUREL TULBĂCEAN,
LONEA : niferă din Valea Jiului, cît Orăştie, în întreprinderile de turnate din oţel manga- amplu şi ferm angajaţi in secretarul
ntraatacă — şl indicaţiile tovarăşului pregătirea in cele mai bu Comitetului de partid
Hinerul); A- Nicolae Ceauşescu trebuie nos, investiţii ş.a. Subli
Secretul lui niem, în acelaşi timp, fap ne condiţii a producţiei a de la I.P.S.R.U.M. Deva
uncltoresc) ; materializate neabătut de tul că, datorită executării
Cantemir * organele şi organizaţiile de
român (Re- partid, de toţi oamenii mun prin autodotare a unor
i.D : Porţile Asezămîntul de cultură-contridutie dispozitive de montat şi
3 oraşului y 9 cii hunedoreni, astfel incit demontat motoare M.T.U.,
; OKAŞTIE: fiecare unitate industrială
in — seriile a unor bancuri de rod^j
mando pen- activă la formarea să încheie anul 1987 şi să pentru motoare, prin ame
a — seriile cinstească cele patru de
GEOAGIU- najarea debităi'ii centrali
din Laramie cenii de la proclamarea zate, gospodăririi mai ju
ltură); HA- Republicii cu realizări po dicioase a materiilor pri
•mul se in omului nou me şi spaţiilor de produc-’
ii ; brazi : zitive în producţie, să în
ipţli; SIME- ceapă anul 1988 de pe baze ţie, am realizat o depăşire
a palidă a a productivităţii® muncii
eşul); IL1A: Rolul activ pe • care ca sabile în toate sectoarele solide, care să le asigure cu peste 21 000 de lei pe
; sus — se- sele de cultură, cluburile de activitate. Am iniţiat, îndeplinirea Integrală a pla
retul epavei muncitoreşti, căminele cul în acest sens, simpozioane, nului, sporirea contribuţiei om. Dar, una dintre îm
'LARI: So- plinirile cu care colectivul
călătoare turale trebuie să-l aibă în dezbateri pe teme ca „Spi judeţului Hunedoara la dez nostru se mîndreşte şi ca
întreaga activitate de ri ritul revoluţionar, comu- voltarea multilaterală a pa re o dedicăm Conferinţei
dicare a conştiinţei revo ■ nist — forţa dinamizatoa Naţionale a partidului, este
luţionare a oamenilor mun re a progresului general triei noastre socialiste.
cii constituie una dintre al României", „Epoca
sarcinile de o deosebită Nicolae Ceauşescu — pe
tragerii din însemnătate cuprinse în rioada celor mai mari rea Acţionăm cu răspundere Scc(la a doua vagoane marfă a I.M.M.R. Slmerla. bl
1987 : Raportul prezentat de se lizări din istoria poporului atelierul de probat şi ridicat diagrame la distribuitoarele de
!. .18. 52. 23, frînă Nicolae Bolea verifică un nou lot de distribuitoare.
25 ; cretarul general, tovarăşul nostru", colocvii*’etice —
i : 14, 60, 43, Nicolae Ceauşescu, la tri „Respectarea normelor eti pentru dezvoltarea
1, 18.’ 58. buna Conferinţei Naţionale cii şi echităţii socialiste,
de cîştiguri: a partidului. Această idee îndatorire patriotică a fie Să fie înlăturat formalismul
din care,
ort la cate- călăuzitoare va trebui să cărui cetăţean" ş.a. sectorului zootehnic
stea la baza întregii ’noas Sîntem conştienţi însă în desfăşurarea cursurilor I
tre activităţi viitoare. ' că manifestările organiza Raportul prezentat de la toţi indicatorii şi să cre
Avînd in vedere ampla te nu au cunoscut întot secretarul general al parti ăm condiţii pentru o ac
dezvoltare a oraşului Orăş deauna eficienţa scontată. dului, tovarăşul Nicolae tivitate de calitate superi (Urmare din pag. 1) de-al doilea nu se ştia un
tie în perioada deschisă de E necesar, aşa cum se a- Ceauşescu, Ia Conferinţa oară în anul viitor. Ca de era plecat. La sediul
: vremea va Congresul al IX-lea al precia in Raportul prezen Naţională a partidului, ma rezultat al muncii întregu cursanţii au urmărit-o cu cooperativei nu era nimeni.
1 umedă şi partidului, putem afirma tat Conferinţei Naţionale gistrală şi aprofundată a- lui colectiv, realizăm în atenţie. Aidoma s-au petrecut lu
1 va fi aco- că o contribuţie importan de secretarul general al bune condiţii prevederile — De ce este frecvenţa crurile şi la C.A.P. Ginţa-
:ădea preci- naliză a drumului parcurs
formă de tă la ridicarea vieţii spi partidului, t o v a r ă ş u l de România în perioada programului judeţean de slabă ? — am întrebat. ga. Şi aici inginerul şef
vor avea şi rituale -a oamenilor mun Nicolae Ceauşescu, să ac ce a trecut de la Congre dezvoltare a zootehniei, ur — Nu ştiu — ne-a răs era în concediu, iar şefa
aven j In a cii şi-a adus-o casa de cul ţionăm mai activ, mai e- mărind permanent creşte puns M. Petruţa. De obi fermei zootehnice, Maria
a lntervalu- sul al XlII-lea al P.CJt.,
a sufla slab tură. Prin intermediul ex ficient pentru ridicarea a înfăţişat cu clarviziune rea efectivelor şi produc cei sînt mai mulţi — 16 Draia, venise ia consiliul
rat din sud- punerilor, dezbaterilor, sim conştiinţei revoluţionare a direcţiile în care trebuie ţiei- animaliere, întronarea —17. Azi probabil că oa popular comunal.
început, a- pozioanelor, meselor ro oamenilor' muncii, a tutu- \ acţionat pentru a asigura ordinii, disciplinei şi res menii au multe treburi pe — Deci, azi, Invăţămîn-
torul vestic.
.• în creşte- tunde, colocviilor de isto ror locuitorilor. Acum, la înaintarea fermă a patriei ponsabilităţii in muncă. acasă... tul agrozootehnic nu-şi ţine
vor fi cu- rie, tribunei ideilor, amfi declanşarea noii ediţii, va noastre- pe drumul socie Pentru amplificarea reali Adevărul este că mobi cursurile ?
minus l şi teatrului artelor, a altor trebui ca în Festivalul na tăţii socialiste multilateral zărilor in 1988, acordăm a- lizarea cursanţilor la în- -— Nu, ne-a răspuns M.
iar cele
? plus 4 şi forme ale. muncii cultura ţional „Cîntarea Români dezvoltate şi al comunis tenţie sporită creşterii pro văţămînt s-a făcut în pri Draia, că nu are cine
alocuri cea- le, am acţionat pentru ri ei", să cuprindem toate mului. In acest context, ducţiei de furaje prin lu pă, adueîndu-se în sala de prezenta temele înscrise !n
dicarea conştiinţei socia laturile muncii educaţio sarcini importante, pline crări de îmbunătăţire a curs şi oameni ce nu lu programă. Vom recupera
vremea se liste, înţelegerea de către nale, să acţionăm pentru de răspundere ne revin şi păşunilor şi fîneţelor. In crează, de obicei, în secto restanţele însă.
va fi închi- toţi cetăţenii a profunde stimularea muncii de celor ce muncim în agri atenţia noastră stă, totoda rul vegetal. O asemenea — Cînd ?
acoperit. lor transformări înnoitoa creaţie tehnico-ştiinţifică. cultură, prin materializa tă, organizarea mai bună preocupare pentru creşte — In perioada următoa
precipitaţii
î lapo viţă şi re petrecute în viaţa so pentru dezvoltarea senti rea cărora ne vom spori a reproducţiei şi selecţiei, rea pregătirii profesionale re — a venit senin răs
zonele joa-, cietăţii româneşti contem mentelor de dragoste faţă contribuţia la progresul e- perfecţionarea pregătirii nu este de natură să asi punsul.
tolat se va porane. Am acţionat, de de partid, popor, patrie, cono mico-social al patriei. profesionale a lucrătorilor gure eficienţa scontată. înlăturarea carenţelor
Vînt mode- asemenea, pentru eviden La C.A.P. Nădăştie nu impune ca organele şi or
>rul vestic, faţă de orînduirea socia Comuniştii, toţi membrii din zootehnie, pentru a a-
ări locale ţierea democraţiei munci listă. Sînt aspecte pe care C.A.P. Băcia şi-au însuşit sigura v a l o r i f i c a r e a s-a ţinut joi învăţămîntul ganizaţiile de partid, con
n/oră. Se va toreşti ce caracterizează le va reflecta în perioada aceste sarcini deosebit de deplină a potenţialului agrozootehnic. De ce ? ducerile de unităţi, consi
ă. (Meteoro- societatea noastră, pentru liile populare şi Consiliul
serviclu I. următoare şi activitatea mobilizatoare şi sînt hotă- productiv al unităţii noas Fiindcă amîndoi lectorii
aplicarea fermă a princi de ansamblu a instituţiei rîţi să le înfăptuiască în tre. acestuia — Petru Roşu, in unic agroindustrial Călan
piilor autoconducerii şi au- noastre de cultură. mod exemplar. ginerul şef al unităţii, şi să se preocupe cu întreaga
togospodăririi, creşterea e- Noi, cei ce ne desfăşu REGHINA POP, Ioan Dărăbanţu, şeful fer răspundere de buna orga
ficienţei economice, insti ILEANA SULUŢIU, răm .activitatea în zooteh lucrătoare mei zootehnice, au lipsit nizare şi desfăşurare a
tuirea unei atitudini co directorul nie, ne străduim să înde in ferma zootehnică din unitate, primul fiind activităţii fiecărui cerc de
recte, conştiente, respon Casei de cultură Orăştie, plinim planul .pe acest an o C.A.P. Băcia în concediu de odihnă, cel învăţămînt agrozootehnic.
