Page 74 - Drumul_socialismului_1987_12

•q. 2 DRUMUL SOCIAUSMU

Omagiind prin fapte de munca aniversarea proclamării Republicii
..
Oamenii muncii hunedoreni acţionează hotărît pentru a înfăptui exemplar i

obiectivele stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, sarcinile desprinse din

Raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu

ÎN LUMINA RAPORTULUI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI

Agricultura hunedoreană - paşi fermi

pe calea înfăptuirii obiectivelor

noii revoluţii agrare

In Raportul prezentat de tehnice, precum şi a eficien­ oada actuală este necesar
secretarul general al parti­ ţei muncii din agricultură să fie acordată o atenţie
dului, tovarăşul Nicolae reprezintă cerinţe de prim- deosebită 1 îmbunătăţirii
Ceauşescu, la Conferinţa ordin pentru conducerile muncii politico-ideoloeice
Naţională a partidului sînt C.A.P., asociaţiilor econo­ şi educative, rid'carii pre­
subliniate sarcinile ce re­ mice, I.A.S. şi S.M.A., a- gătirii profesionale şi cul-
vin oamenilor muncii din cestea fiind chemate să a- tural-ştiinţifice a oamenilor
agricultură, adresîndu-li-se sigure punerea deplină în muncii din agricultură-, ţi-
chemarea ca: „Să facem valoare a întregului poten­ nînd seama că înfăptuirea
astfel incit anul 1988 să ţial uman şi material de noii revoluţii agrare pre­
devină un an hotărîtor în care dispune fiecare uni­ supune transformarea a
înfăptuirea obiectivelor tate. însuşi modului de gîndire
noii revoluţii agrare!", Expei iein.a a numeroase şi de viaţă al ţărănimii.
trebuind ca producţia de unităţi agrirc.1-?. între care Obţinerea producţiilor
cereale a ţării să ajungă amintim C. A P Rornos, prevăzute pentru fiecare
la 35 milioane tone, cea Rapoltu Mare, Orăştie. Ha­ cultură în anul viitor im­
de legume la 10 milioane ţeg, Hărău, l-.ăpnşi.ic şi pune ca organele şi orga­
tone, să se obţină produc­ altele unde se obţin an nizaţiile de partid să ac­
ţii superioare la celelalte de an producţii agricole si­ ţioneze cu . fermitate pen­
culturi, să crească puter­ gure şi stabile. demon­ tru mobilizarea locuitorilor iii
nic efectivele de animale strează că există posibili­ satelor la realizarea în­ p.:
şi, mai cu seamă, producţia tăţi să fie ridicat substan­ tregului volum de lucrări A,
animaPf-ră. de lapte, carne, ţial nivelul recoltelor, la de îmbunătăţiri funciare întreprinderea „Vidra" Orăştie. In cadrul secţiei croit velur funcţionează şl un ate­ dt
ii nu. Este pe deplin posi­ hectar şi al producţiei stabilit, la fertilizarea tu­ lier pentru confecţii mănuşi, condus de maistrul Mari« Stoiconi. Harnicele lucrătoare rit
bil ca aceste sarcini să fie în sectorul zootehnic, la turor suprafeţelor cu în­ de alei realizează ritmic de păşiri de pian. > ia
înfăptuite in cele mai bune 'nivelul obiectivelor stabi­ grăşăminte organice sau nu
condiţii prin aplicarea cu lite pentru înfăptuirea noi' chimice, la pregătirea şi Idei care jalonează întreaga m
Dl
fermitate a rezultatelor revoluţii agrare. desfăşurarea la un nivel Di
cercetării ştiinţifice, prin Sînt însă şi cooperative calitativ superior a lucră­ Li
folosirea cu randament ri­ agricole în care realizările rilor agricole di \ campa­ noastră aetivitate Că
dicat a pămîntului şi a se situează cu mult sub po­ nia de primăvară. De ase­ VI
dr
bazei tehnico-materiale, a tenţialul lor productiv, ase­ menea, în vederea sporirii LC
mecanizării, şi chimizării. menea situaţii întîlnindu-se efectivelor şi a producţiei Eveniment cu profunde peste, plan o producţie de producţiei, să ne organi­ ne
la C-A.P. Ohaba, Pui, Vaţa animaliere este necesar să reverberaţii în viaţa par­ un milion de lei a fost zăm mai bine munca în mc
Pornind de la asemenea şi el depăşit cu 500 000 toate sectoarele de acti­ ctt
cerinţe, oamenii muncii de Jos, Dine, Strei, Pe.ş- fie luate măsuri hotărîle tidului, a întregii naţiuni, de lei. în perioada la care vitate. De asemenea, este prl
determine
îm­
înaltul
teana, Zam şi altele, unde
menite
să
al
comu­
forum
din agricultura judeţului' se manifestă o serie ne bunătăţirea radicală a ac­ niştilor constituie şi pen­ ne-am' referit, producţia necesar să ne intensificăm Bl
nostru — ţăranii coopera­ eforturile pentru sporirea ro
marfă a fost realizată în
de
tori şi cu gospodărie indi­ deficienţe în folosirea pă­ tivităţii în sectorul zoo­ tru oamenii muncii de proporţie de 102,4 la sută, substanţială a calităţii pro­ dra
mîntului şi apucarea nor­
tehnic, punînd accentul pe
viduală, mecanizatorii, ca- la I.M.M.R. Simeria un productivitatea muncii ducţiei şi eficienţei eco­ GI
. drele tehnice şi toţi locui- melor din ten.iblogiile cul­ organizarea ştiinţifică a moment de referinţă. Orien­ 101,8 la s'ută, reparaţii va­ nomice şi, nu în ultimul Im
turilor şi creşterii anima­
tui
i tocii satelor — sînt hotă- lelor, ceea ce dc-lermină o reproducţiei şi selecţiei, tările magistralului Ra­ goane marfă 102,5 la sută,- rînd, pentru reducerea tel.
:iriţi să-şi' aducă întreaga eficienţă scăzută a acti­ pe respectarea cu rigurozi­ port prezentat de secre­ osii recondiţionate 265,5 cheltuielilor materiale, a Di!
icontribuţie la înfăptuirea tate a programului de lu­ tarul general al partidu­ la sută, piese de schimb combustibililor şi energiei, jad
obiectivelor stabilite de vităţii, înregistrarea de cru în ferme, pe întărirea lui, t o v a r ă ş u l Nicolae 104,2 la sută etc. în Cuvîntarea rostită la mii
Congresul al XlII-lea şi restanţe privind livrările ordinii şi disciplinei în Ceauşescu, constituie un Aceste succese nu repre­ încheierea lucrărilor Con­ ILl
document
tat
de Conferinţa Naţională de produse la fondul de acest sector. în acelaşi strălucit ce trasează pro­ zintă însă valorificarea în­ ferinţei Naţionale, secreta­ LA
stat,
cheltu­
acoperirea
să
trebuie
gramatic
existe
timp,
căi­
ale partidului, în domeniul ielilor din venituri pro­ preocupare deosebită pen­ le directoare ale activită­ tregului potenţial uman şi rul- general al partidului, fio:
agriculturii, să-şi amplifice prii. De asemenea, mai tru realizarea programelor ţii noastre prezente şi dp tehnic de care dispunem. t o v a r ă ş u l Nicolae
eforturile în vederea rea­ multă răspundere, or­ speciale privind dezvolta­ perspectivă, în vederea Raportîndu-ne întreaga Ceauşescu, sublinia ne­
lizării sarcinilor din pro­ dine şi disciplină se im­ rea agriculturii, pentru îndeplinirii cu succes 3 activitate la cerinţele şi cesitatea implicării res­
gramele judeţene de dez­
pune să fie întronate în aplicarea cu fermitate a planurilor şi programelor exigenţele de importanţă ponsabile a întregului
voltare a agriculturi’, din activitatea asociaţiilor eco­ noului mecanism econo- stabilite. cardinală reieşite din Ra­ activ de partid la soluţio­
programul privind auto- nomice, a I.A.S. şi S.M.A., mico-financiar în fiecare De altfel, despre felul portul iubitului nostru narea problemelor com­
eonducerea şi autoaprovi- astfel incit şi în aceste u- unitate agricolă. Prin în care comuniştii, între­ conducător la înaltul fo­ plexe ale activităţii eco­
zionarea teritorială, in a- nităţi să se asigure func­ transpunerea neabătută în gul nostru colectiv au în­ rum al comuniştilor ro­ nomice şi sociale, de a
cest sens prevederile din ţionarea pe principiul viaţă a acestor deziderate, ţeles să întîmpine Con­ mâni, faţă de care ne acţiona în orice împreju­
Raportul prezentat ia Con­ autoconducerii şi autoges- agricultura hunedoreană se ferinţa Naţională a parti­ exprimăm întreaga noastră rări ca adevăraţi revolu­
ferinţa Naţională a parti­ tiunii. va înscrie mai puternic pe dului, vorbesc însăşi rea­ adeziune, nm ajuns la ţionari. Aceste îndemnuri
dului constituie Un amplu Generalizarea largă în coordonatele înfăptuirii lizările dobîndite pe II concluzia că avem încă vor constitui pentru cei
şi concret program do ac­ producţie a rezultatelor noii revoluţii agrare, oa­ luni ale acestui an. Sîn- multe de făcut pentru ca peste 800 de comunişti din
ţiune pentru organele şi cercetării ştiinţifice şi a menii muncii de pe ogoa­ tem mîndri că putem ra­ tot ce înfăptuim să se întreprinderea noastră idei
organizaţiile de partid de experienţei unităţilor a- rele hunedorene îşi vor porta în cinstea marelui ridice la Înălţimea aces­ care le vor jalona întrea­
,. la sate, pentru organele gricols fruntaşe se înscrie amplifica realizările în forum comunist şi a ju­ tora. în acest sens, va ga muncă.
„agricole judeţene, pentiu ca o preocupare perma­ cinstea aniversării zilei bileului de 40 de ani al trebui să acţionăm cu DUMITRU STANA,
.¡fiecare om al muncii din nentă şi ca o cerinţă esen­ Republicii şi îşi vor spori Republicii realizarea şi de­ mai mare fermitate şi secretar adjunct
agricultura hunedoreană. ţială pentru fiecare om contribuţia la dezvoltarea păşirea tuturor indicatori­ răspundere în vederea rea­ al comitetului de
Creşterea mai puternică a al muncii din agricultură. generală, economico-so- lor de plan, că angaja­ lizării Integrale a progra­ partid de la
producţiei vegetale şi. zoo­ In acest context în peri­ cială a patriei noastre. mentul nostru de a realiza melor de modernizare a I.M.M.R. Simeria
p<
In Raportul prezentat mună avem pentru anul va
mai
la Conferinţa Naţională a Sistematizarea comunei — o operă cu care viitor în plan 12 aparta­ dea
partidului, t o v a r ă ş u l mente pe care ne revine sub
Nicolae Ceauşescu arăta, ne pregătim să întîmpinăm viitorul ei sarcina să le executăm în lapc
cu privire la realizarea regie proprie. Va trebui mă
programelor de sistemati­ să ne organizăm temeinic Vîni
din
zare şi modernizare a lo­ reprezentată de extracţia na viitorul, anii 2000. Şi centrare a gospodăriilor pe număr atît de mare de pentru aceasta. Ten
calităţilor : „Trebuie să şi prelucrarea de substan­ din acest punct de vedere teritoriu cum sînt Băiţa, gospodării ne-a determi­ In acelaşi timp vom în­ vor
nus
acţionăm cu toată liotărî- ţe minerale utile. Acest comunei ii revin sarcini Lunca şi într-o măsură nat în ultimul timp la curaja şi sprijini iniţiati­ iar
rea în direcţia înfăptuirii statut al comunei au im­ mari din hotărîrile Con­ mai mică Săliştea. Acestea identificarea tuturor am­ vele cetăţeneşti de intro­ plus
programelor de sistemati­ pus-o prioritar atenţiei ferinţei Naţionale a parti­ din urmă reprezintă pre­ plasamentelor din perime­ ducere a apei curente în Loc;
zare, de organizare a ora­ urbaniştilor şi astfel siste­ dului. mise stabile pentru reali­ tre, libere de construcţii. locuinţe, de modernizare a La
şelor şl comunelor, de re- matizarea comunei Bă'ţa a Potrivit studiului şi schi­ zarea regimului de în deşire In satele Hărţăgani, Căinel Unor străzi şi trotuare. ii ii
strîngere a suprafeţelor căpătat concreteţe. A că­ ţei . de sistematizare, con­ a gospodăriilor, impus de şi Barbura am făcut deja Avem convingerea că, ceru
construite, de modernizare pătat-o mai concludent în cepute de urbanişti şi nevoile sistematizării. parcelări de terenuri pen­ răspunzlnd cu acţiuni ho- Vor
rare
a oraşelor, îndeosebi a co­ satul centru de comună, proiectanţi, şi pe care noi Noi am acţionat şi pînă tru cei ce vor cere auto­ tărîte şi temeinic orga­ dera
munelor, astfel incit pînă căruia i s-a conturat în le considerăm perfectibile, acum în direcţia sistema­ rizaţie de construcţie spre nizate cerinţelor din Ra­ cale
în anii 2000, să încheiem anii glorioasei „Epoci în cele 11 sate ale co­ tizării. Toate construcţiile a intra în perimetru. O port, indicaţiilor secreta­ secti
sau
-în linii generale şi la sate Nicolae Caauşescu" noul munei avem un. număr noi care au fost autori- parte din aceste parcele rului general al partidu­ pads
înfăptuirea acestor pro­ centru civic, care, prin mare de gospodării ’ care zate au fost amplasate în sînt terenuri proprietate lui, vom crea pe teritoriul depu
(Met
grame". funcţionalităţile pe care se situează în afara peri­ perimetru, cu respectarea de stat. Altele sînt pro­ Băiţei aşezări demne de Lude
între comunele judeţu­ le asigură, apropie efectiv metrului construibil —• prevederilor schiţei de prietatea cetăţenilor şi va viitorul comunist al pa­
lui, Băiţa este o aşezare condiţiile de' viaţă de cele peste 1 500. Avem chiar sistematizare a satului res­ trebui să mediem schim­ triei.
umană pe al cărei terito­ de la oraş. Sistematiza­ sate întregi — cum e ca­ pectiv şi a prevederilor buri de terenuri între cei ENACHITA benţa,
riu au convieţuit încă di? rea comunei este însă o zul satului Peştera — si­ legii. Nu am acţionat însă ce au terenul în proprieta­ vicepreşedintele
vechime cele două ramuri operă de mai largă respi­ tuate în afara perimetru­ suficient de hotărît în a- te şi cei ce doresc să con­ Biroului executiv
distincte ale economiei : * raţie, cu care noi. trebuie lui. Avem în acelaşi timp ceastă direcţie. Restrînge- struiască. al Consiliului popular
agricultura şi industria, să ne pregătim a întîmpi- sate cu . grad bun de con­ rea în perimetre a unui în satul centru de co­ al comunei Bălţa