Page 77 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 77
IN LUMINA RAPORTULUI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
ïïà LA "CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI
Dinamism şi consecvenţă în înfăptuirea
X M
programelor de investiţii, de sistematizare
Prin tezele şi ideile ma pentru fondul de acumu Judeţul Hunedoara, cu
gistrale din Raportul pre lare, de dezvoltare econo- ponderea sa pronunţată şi
ORGAN AL COMIŢI MfiMiiniisMDiMLaaiiMiM zentat de t o v a r ă ş u 1 mico-socială — faclor ho- în privinţa investiţiilor,
tărîtor
pentru
progresul
secre
Ceauşescu,
1 SI Al C O I N S 1 1 1 U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N I Nicolae general al partidu general al patriei noastre". este unul dintre judeţele
cu aport însemnat la res
tarul
lui, la Conferinţa Naţiona Aşadar, avem dc: înfăptuit tanţele pe ţară în construc
lă, prin celelalte documen noi şi importante obiective ţii. Avem organizaţii do
Anul XXXIX, nr. 9 362 MIERCURI, 23 DECEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani te adoptate de înaltul fo în industrie şi agricultură, profil puternice, cu tradi
rum comunist, poporul ro în viaţa socială, în alic ţie si experienţă, cum sînt
mân are lin program lim sectoare, ceea ce impune T.A.G.C.M. şi' AjC.M.R.
pede şi mobilizator dc ac unirea şi mobilizarea mai Deva, I.A.C.R.S. Hunedoa
ţiune, a cărui materializa puternică a energiilor crea ra şi I.A.C.M.M. Petroşani
Sub preşedinţi a tovarăşului icol ae Ceauşescu re va accelera drumul ţă toare ale naţiunii, îneît să .şi altele, în sarcina căro
rii .noastre spre dezvoltare dezvoltăm pc mai departe, ra s-a aflat execuţia unor
multilaterală, progres şi ci raţional, echilibrat, forţe mari şi importante obiec
vilizaţie. Una dintre opţiu le de producţie, societatea tive, însă realizările obţi
nile de bază ale Programu în ansamblul ei. nute în 1986 şi mai cu
lui de muncă şi de luptă Relevînd, în linii gene seamă de la începutul a-
al naţiunii în actualul cin rale, rezultatele din pri nului curent nu sînt pe
cinal şi în perspectivă, pî- mii doi ani ai actualului măsura posibilităţilor şi a
nă în anul 2000, o repre cincinal în domeniul in condiţiilor create, la ni
zintă realizarea integrală vestiţiilor, cînd am avut velul cerinţelor sporite ale
a planului ile investiţii, a de realizat un volum de economiei noastre naţiona
Sub preşedinţia tovară discutarea documentelor cian doctor inginer Elena programelor de sistemati lucrări de aproape 500 le. Aceste restanţe care
şului Nicolac Ceauşescu, înscrise pe ordinea de zi Ceauşescu pentru contri zare şi modernizare a tu miliarde lei, fiind dale în trebuie să constituie acum,
secretar general al Parti in cadrul secţiunilor Con buţia remarcabilă la ela turor localităţilor, care va funcţiune circa 450 noi ca la sfîrşit de an, serioase
dului Comunist Român, siliului Suprem al Dezvol borarea politicii partidului conferi forţă sporită eco pacităţi de producţie, to motive de analiză şi reflec
preşedintele Republicii So tării Economice şi Sociale, şi statului nostru, la afir nomiei naţionale, armonie varăşul Nicolae Ceauşescu ţie pentru toţi cei care au
cialisto România, preşedin ale căror lucrări s-au des marea puternică a ştiinţei şi eleganţă oraşelor şi co a insistat îndeosebi asupra concurat sau au atribuţii
tele Consiliului Suprem al făşurat luni după-amiază ca forţă a progresului mul munelor patriei. lipsurilor şi neajunsurilor în acest important sector
Dezvoltării Economice şi şi marţi dimineaţa. tilateral al ţării, la înflo „Pentru realizarea obi ce s-au manifestat în a- al economiei naţionale.
Sociale, marţi s-au desfă în legătură cu dezbate rirea învăţămîntulul şi ectivelor planului cincinal cest domeniu, asupra seri „Ţinînd seama de nerea-
şurat lucrările Plenarei rile din secţiuni, primul culturii. 1986—1990 sînt prevăzute oaselor rămîneri în urmă lizările înregistrate pînă
Consiliului Suprem al Dez ministru al guvernului, to Participanţii la dezbateri fonduri de peste o mie pe care le-au generat, in- acum în domeniul investi
voltării Economice şi So varăşul Constantin Dăscă- au raportat despre rezul două sute miliarde lei pen ţiilor — se spune în Ra
ciale a României. lescu, a prezentat o sin tatele obţinute în realiza tru investiţii — sublinia dicînd măsurile ce trebuie portul la Conferinţa Na
împreună cu tovarăşul teză. rea sarcinilor de plan pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu luate, acţiunile de urmat ţională — este necesar să
ra
îmbunătăţirea
pentru
Nicolae Ceauşescu şi tova Plenara Consiliului Su acest an, subliniind, în în Raportul prezentat dicală a activităţii şi crea luăm toate măsurile ca, în
răşa Elena Ceauşescu, . în ' prem al Dezvoltării Eco mod autocritic, că reali la Conferinţa Naţiona anul 1988, să asigurăm pu
prezidiu au luat loc mem nomice şi Sociale şi-a des zările nu sînt la nivelul lă. Am pornit de la rea condiţiilor corespunză nerea în producţie a tu
bri ni Biroului Permanent făşurat lucrările sub sem condiţiilor create, al posi necesitatea alocării, în toare de finalizare a tutu turor obiectivelor planifi-
a! Consiliului Suprem al nul orientărilor do excep bilităţilor de caro dispune continuare, a circa 30 la ror obiectivelor la terme
Dezvoltării Economice şi • ţională însemnătate cu economia noastră naţiona sulă din venitul naţional nele prevăzute. (Continuare în pag. a 2-a)
Sociale. prinse în Raportul prezen lă. Pornind de la neajun
A fost adoptată in una tat dc secretarul general surile existente, vorbitorii
nimitate următoarea ordi al partidului, tovarăşul au evidenţiat măsurile
ne de zi : luate în vederea înlătură
Nicolae Ceauşescu, la Con ornau mmmn
1. Proiectul Planului na ferinţa Naţională a Parti rii grabnice a acestora,
ţional unic de dezvoltare dului Comunist Român. pentru folosirea cit .mai e- IM. CÎMPU LUI NEAG ritmicitate demnă dc in- ţ
cconomico-socială a Repu Plenara a dat o înalta ficientă a timpului rămas vidiat s-a concretizat t
blicii Socialiste România apreciere rolului determi din acest an în vederea Perspective prin îndeplinirea, cu 15 J
pe anul 19811. nant al tovarăşului Nicolac recuperării restanţelor, a zile mai devreme, a Pla- ţ
2. Proiectul Planului de Ceauşescu în elaborarea îndeplinirii planului la optimiste pentru nului pc 1987 la indica- i
dezvoltare a agriculturii, şi înfăptuirea politicii toţi indicatorii, pregătirii realizarea sarcinilor lorii proşducţie fizică ?
industriei alimentare, sil partidului şi statului nos temeinice a producţiei a- (confecţionîndu-se supli- 1
viculturii şi gospodăririi tru, a programelor dc dez nului viitor pe 1987 menta/- 60 garnituri de ţ
apelor pe anul 1988. voltare social-economică, Vorbitorii au apreciat mobilă) şi producţie mar- i
3. Proiectul Planului fi de edificare a socialismu că proiectele de plan pe Fină la începutul aces fă. Aport hotărî lor la oh- >
nanciar centralizat al ac lui în ţara noastră, acli anul 1988, elaborate sub tui ultim trimestru al a- ţinerea bunelor realizări )
tivităţii econom ico-sociale vitalii neobosite desfăşura directa îndrumare şi cu nului, colectivul între de pînă acum au toţi cei 1
pe anul 1988. te, cu abnegaţie şi dărui participarea nemijlocită a prinderii miniere Cîmpu ce muncesc în atelierul /
4. Proiectul Bugetului de re, cu înflăcărat patria secretarului general ¿îl lui Neag nu reuşise să tîmplărie, condus de i
stat al Republicii Socia tism, consacrată bunăstării partidului, t o v a r ă ş u 1 îndeplinească integral maistrul principal Petru i
liste România pe anul poporului nostru, progre Nicolae Ceauşescu, asigu sarcinile la producţia dc Prejban, şi în atelierul J
1988. sului şi înfloririi României ră dezvoltarea continuă a cărbune. Acum, însă cînd tapiţerie, şef atelier ing. \
Dezbaterile generale din socialiste. economiei româneşti, creş- au mai rămas puţine zi Mihacla Hoantă. i
cadrul plenarei au fost A fost adus un cald o- le din acest al doilea an
precedate de studierea şi magiu tovarăşei acadcmi- (Continuare în pag. a 4-a) al cincinalului 1986—1990,
după ce au recuperat ră- l.C, PRAŞTIE ţ
mînerile în urmă, mine rii de aici s-au angajat
1 ferm : „Vom realiza inte Cu sarcinile I
Secţia ,,L 9" — C.F.R. Simeria gral planul de producţie
pe anul 1987 !". la export \
UN NOU SUCCES FEROVIAR — încrederea că ne vom onorate exemplar ^
onora acest angajament I
în amplul program de implicit sporirea eficicn- este dată de cantităţile Oamenii muncii din In- ţ
investiţii al judeţului nos- ţei transporturilor — ne-a sporite cu care fiecare treprinderea chimică O- )
iru, construcţiile ferovia- spus ing. Nichifor Rusu, brigadă încheie o zi de răştie sînt puternic mo- i
re au o pondere însem- şeful secţiei „L. 9" — muncă — arăta Glieorghe bilizaţi pentru ca planul ,
nată. Zilele trecute, du- C.F.R. Simeria. Negrul, inginer şef cu la export să fie îndepli- i
pă darea în exploatare a f, realizarea acestui producţia la l.M. Cîmpu nit ritmic. \
a
liniei ferate Deva IîradB=> g j. ( e ca c ferată lui Neag. „La zi", Pe lu Tovarăşul loan Porai- t
j
j
se nlen
a fost consemnat un şi_ adus contribuţia, na decembrie a.c., avem eu, secretar adjunct al 1
alI
nou succes feroviar: fi- între alţii, ing. Mireea un plus de 17 200 tone, comitetului de partid a! 1
nalizarea şi intrarea în Bo boş, lucrătorii din c- randamentele zilnice de l.C. Orăştie, remarca : ^
funcţiune a tronsonului chipele conduse de Xco- extracţie pcrmiţîndu-nc „Aplicarea fermă, la fie- t
i
de calc ferată Subcetate (lor F orca> Glieorghe un calcul simplu : în ziua care loc de muncă, a mă- ’
— Hăe.şti. Cristea, Nicolae Pavel si aniversării a 40 de ani surilor cuprinse înlr-un \
— Realizai de Brigada jţjj de la proclamarea Repu bogat program de ucţiu- ^
n
nr. 1 din cadrul Antrc- „ , blicii, colectivul între ne al organizaţiei noastre
n !n in
prizei construcţii-montaj Ţ aces e ZIU ’ i .. ^' prinderii noastre va în de partid, receptivitatea
n
.
căi ferate Cluj. acest nou luarea aniversarii a 40 deplini integral planul
drum de fier electrificat, la prHC lam ea anual. Aş dori să mai comuniştilor, a tuturor
f
t
î,i lungime dc 7 kilome- Republrcn, constructorii remarc faptul că, în ca oamenilor muncii din în- |
tza- t
.
Ui. asigură circulaţia din f crovian cu activitate in drul unităţii, brigăzile treprinderc pentru realiza
exemplară a sarcini- >
ambele sensuri a trenu- judeţul nostru accelcrea- nr. 1 şi nr. 4, conduse rea exemplară a I - — - -ţi;
rilor de marfă si de că- z ă ritmurile la multe al- de minerul şef de briga lor la producţia destinată
lători şi pe această por- te obiective, îndeosebi pe dă Constantin Toncen şi. pieţei externe sînt ibis- t
trate prin depăşirea pla- ^
I ţiune, determinînd creş- linia Subcetate — Petro- respectiv, ing. Radu Ru nului Ia export pe acest î
terca vitezei medii de şani. (IOAN JURA, co- lez, şi-au onorat în a-
I circulaţie a trenurilor, respondent). vans sarcinile de plan pe an cu 19,4 milioane lei. ?
remarcat,
acest
De
)
in
1987.
context, contribuţia ho- \
tărîtoare a oamenilor i
S.M. HAŢEG
muncii din atelierul o- ?
xizi, condus de ing. Vir- \
ÎN ZIARUL DE A Z I : Planul anual gil Pănoiu, care au li- |
îndeplinit în avans vrut suplimentar preve- i
• EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU.
derilor 6(6 tone oxizi de 1
Dobra. Urcuş necontenit spre devenirea socialistă fier, precum şi a celor
In activitatea colecti
• Eforturi susţinute la administrarea îngrăşămintelor vului Secţiei de mobilă din secţiile piese auto şi (|
Haţeg, fiecare lună din ambalaje mase plastice, i
naturale şi chimice întreprinderea mecanică O răştie. .şeful atelierului reduc- coordonate de ing. Glieor- 1
tari Aurel MUnn, alături de rectificatorul lonu Mindra, li acest an s-a încheiat cu
• FOTBAL. Turneul vacanţei dotat cu „Cupa 30 nul dintre col mal destoinici lucrători aflat pe locul II în succese în realizarea sar glie Munleanu şi, respec- i
Decembrie" întrecerea socialistă la nivel u! întreprinderii. cinilor de plan. Această tiv, ing. Dorn Braia. I
