Page 78 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 78
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMUL*.
Omagiind prin fapte de munca aniversarea prodamorii Republicii
Oamenii munci! hunedoreni acţionează hotărît pentru a înfăptui exemplar
te
l-a
obiectivele stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, sarcinile desprinse din bloi
din
Via
per;
urc.
Raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu blo<
te
Feri
a Jti 0
co
Dinamism şi consecvenţă în înfăptuirea Cu dăruire şi responsabilitate Ieşi
în
do
cui
programelor de investiţii, de sistematizare muncitorească stali
tre
ca ti
Cos
cea
şi modernizare a localităţilor cut din acest an, bilanţul fleţire pentru recircui ta rea Unei înalte calităţi 7 Indi
In perioada care a tre
de partid răspund cu însu
— în reglarea bună a
esoi
activităţii colectivului I.G. rea a cît mai multă ma maşinilor — de către noi mul
gOSj
(Urmare din pag. 1) trării în circuitul produc şi Ia sate, înfăptuirea a- Orăştie este deosebit de terie primă. De pildă, în şi mecanici —, suprave astă
tiv a capacităţilor din pla cestor programe. Sint sar fructuos: realizarea şi perioada care a trecut din gherea atentă a modului etaj
cate, realizarea parametri nul anului viitor — con cini care angajează consi depăşirea producţiei mar acest an s-au refolosit de funcţionare, efectuarea apr»
lor proiectaţi, funcţionarea diţie hotărîtoare a reali liile populare, întreprinde fă. obţinerea unor impor 403 tone de polietilenă în atelierul propriu al pari
la întreaga capacitate a zării celor 14,5 milioane rile de gospodărie comu tante cantităţi suplimen pentru ambalaje. secţiei a unor reparaţii mai «
tuturor utilajelor şi insta tone de cărbune, în 1938, nală şi locativă, pe toţi tare de produse fizice (54 Despre „secretul" parti bune la matriţe ş.a. Ul 1,01»
laţiilor". de către Combinatul mi gospodarii şi cetăţenii din tone de produse prelu cipării oamenilor, cu pa tima condiţie menţionată taţii
Iată, dar, acţiuni de ur nier Valea Jiului. localităţile judeţului nos crate din p.v.c., 592 tone siune şi dăruire, la între reprezintă materializarea ţină
Cala
mat consecvent, dinamio O serie de obiective îşi tru la acţiuni şi măsuri de oxizi de fier ş.a.) şi gul proces de producţie unei propuneri pe care nces
şi responsabil şi de către aşteaptă finalizarea anul energice, concrete, pentru îndeosebi depăşirea expor nc-a vorbit tovarăşa Elena am făcut-o recent într-o impi
organizaţiile de construcţii viitor şi pe platformele si înfăptuirea, pe această ca tului cu aproape 17 mili Nedelcu, secretarul orga adunare generală a orga cum
vîrsi
şi beneficiarii acestora din derurgice de la Hunedoa le, a politicii partidului şi oane lei — atît pe relaţia nizaţiei de partid din nizaţiei noastre de partid. toat
judeţul nostru. Factorul ra şi Călan, în sectoarele statului nostru, de apropie cliring ţări socialiste, cît schimbul „C" : „Ne-am în Nu putem încheia fără jate
esenţial pentru mersul chimiei, exploatării şi pre re a condiţiilor de viaţă şi pe devize convertibile. tocmit, pe linia muncii de a nota şi alte nume de o- mae
nier
normal al activităţii anu lucrării lemnului, construc şi de muncă ale satelor de — Acest bilanţ îmbu partid, un plan de activi peratori harnici de la I.C col Ci
lui viitor îl constituie, de ţiei de maşini din Orăştie, cele ale oraşelor, de în curător al muncii noastre tate axat pe munca şi Orăştie : Crainic Verónica,
bună seamă, pregătirea Petroşani şi Brad, căilor tărire şi mai puternică a — sublinia tovarăşa ing. preocupările oamenilor De Valentin Borza, Ana Pîn- Corn
temeinică, de pe acum, a ferate şi industriei uşoare. alianţei dintre clasa mun Marcela Murari, secreta exemplu, în ianuarie 1987 dărelu, Livioara Peştean la T
tuturor condiţiilor de mun De asemenea, în construc citoare, ţărănime, intelec rul comitetului de partid am analizat ce trebuie fă şi mulţi alţii. Sint mun nera
că pe şantiere, asigurarea ţia de locuinţe se prevede tualitate, dintre toate ca al întreprinderii — se da cut pentru îndeplinirea citori chimişti de înaltă mon
amplasamentelor şi docu realizarea a 4300 de aparta tegoriile de oameni ai torează mobilizării exem planului pe trimestrul I. clasă, eroi cotidieni aflaţi ţint,
să i
mentelor de execuţie, des mente, dintre care 3000 în muncii. plare a comuniştilor, a S-a elaborat, în acest sens mereu de veghe lingă „re „înn
chiderea finanţării lucră Valea Jiului — sarcină ex Privind retrospectiv la tuturor oamenilor muncii un plan cu măsuri con tortele" hărniciei şi răs dine
rilor, asigurarea materia trem de mobilizatoare pen activitatea de investiţii din din unitate, dorinţei lor crete. în luna mai s-a punderii revoluţionare. liznr
călit
lelor necesare, punerea la tru colectivele T.A.G.C.M. acest an — la rezultatele fierbinţi de a întîmpina analizat îndeplinirea pla MARIN NEGOIJÂ eons
punct a utilajelor, instala Deva. în toate aceste do obţinute, dar cu deosebi Conferinţa Naţională a nului dc producţie atît la
ţiilor, echipamentelor de menii, cerinţele de prim- re la lipsurile şi neajun partidului şi cea de a intern, cît şi la export. r ii.
mică mecanizare. Un ac ordin se numesc urgenta surile existente — şi avînd 40-a aniversare a procla Deci, există continuitate
cent cu totul deosebit se rea execuţiilor, calitatea în vedere sarcinile deose mării Republicii cu îm în acţiunile ce ni le-am Manifestări Buci
cere pus pe organizarea lucrărilor şi economisirea bit de mobilizatoare din pliniri bogate pe toate propus, urmărim finaliza lele
' alin»
judicioasă a muncii la fie materialelor folosite. O 1988, este necesar ca toate planurile. Aceste ţeluri au rea lor cu eficienţă. în oc •sată
care punct de lucru, folo mai mare atenţie trebuie organele şi organizaţiile de fost atinse şi toţi am trăit tombrie a.c. adunarea ge politieo- şi n
sirea raţională, integrală a acordată corelării lucrări partid din întreprinderile momente de vie satisfac nerală a organizaţiei noas H
efectivelor, a timpului pro lor dc construcţii cu cele şi antreprizele de construc- ţie, de înaltă mîndrie pa tre s-a oprit asupra refo- DK
gramat, pe întărirea ordi do montaj, implicit cu a- ţii-montâj, din unităţile triotică, atunci cînd losirii în fabricaţie a ma educative mun
ÎI1 iii;
nii şi disciplinei. sigurarea materialelor, ca beneficiare, ale proiectan ne-am regăsit în aprecie selor plastice. în conti vie a
Cerinţele continuu spo şi a maşinilor, utilajelor, ţilor şi furnizorilor de ma rile adresate clasei noas nuare vom acţiona mai e- ® Simpozion. La Şcoa Razii
rite de energie electrică echipamentelor, tuturor u- teriale şi utilaje să-şi sub tre muncitoare, întregului nergic în spiritul ideilor, la generală din Baia de de î
impun din partea construc tilitaţilor cu care trebuie ordoneze consecvent şi di popor, de secretarul gene sarcinilor şi orientărilor Criş a avut loc simpo
torilor şi montorilor de pe echipate noile obiective, namic preocupările, forme ral al partidului, tovară din Raportul prezentat de zionul pe tema „Idealul
amenajarea hidroenergeti în acest sens, un ajutor le muncii dc partid şi or şul Nicolae Ceauşescu, de secretarul general al parti de Republică la români",
că Riu Mare, a beneficia mai susţinut se cere acor ganizatorice îmbunătăţirii la tribuna înaltului fo dului, tovarăşul Nicolae organizat de catedra de
rilor obiectivelor dc aici dat din partea beneficia activităţii din acest dome rum comunist. Ideile stra Ceauşescu, la Conferinţa istorie-geografie. în comu
urgentarea ritmurilor de rilor de investiţii. niu. să urmărească efec tegice şi direcţiile clarvă Naţională a partidului — nicările prezentate s-a DE
execuţie şi darea în ex Un important paragraf tiv desfăşurarea lucrărilor zătoare cuprinse în Rapor amplu şi mobilizator pro insistat asupra evenimen lino
ploatare, cît mai grabnic, din Raportul la Conferin şi să intervină operativ şi tul expus de conducăto gram de muncă al între tului aniversar al acestui parc
RA:
a hidrocentralelor prevă ţa Naţională se referă la de cîte ori este nevoie pen rul iubit vor determina gului popor". an — împlinirea a 40 de
zute şi atingerea în timp necesitatea înfăptuirii pro tru rezolvarea unor stări căile tuturor acţiunilor Comunista Mariana Că ani de la proclamarea dern
optim a parametrilor. gramelor de sistematizare, de lucruri negative, să ve noastre din viitor. prar este o operatoare tî- Republicii, au fost rele rilor
ta tea
In Valea Jiului, construc de organizare a oraşelor gheze cu exigenţă şi res Poposim în „perimetrul" nără, însă cu multă ex vate împlinirile obţinute PETI
torii de obiective miniere şi comunelor, de restrîn- ponsabilitate la înfăptui maselor plastice, la secţia perienţă. Munceşte simul de poporul nostru cu pre mul
să-şi conjuge mai strîns e- gere a suprafeţelor con rea neabătută, integrală a 2 ambalaje. Primul inter tan pe două maşini de cădere în perioada des Ducii
Desci
forturile cu ale proiectan struite, de modernizare a programelor de investiţii, locutor, maistrul Banu injecţie. O găsim în ate chisă de Congresul al IX- LUPI
ţilor, minerilor şi prepa oraşelor, îndeosebi a co a celor de sistematizare şi Cocard. „în afară de na lierul ambalaje-flacoane, lea al partidului, denumi «Gt
J LC
ratorilor pentru a realiza munelor, astfel îneît, pî- modernizare a tuturor lo vete, butoaie, şi diferite supraveghind cele două tă de întregul popor „Epo arage
la termenele prevăzute toa nă în anul 2000, să în calităţilor judeţului. Să ambalaje pentru industria utilaje. „Azi — ne spune ca Nicolae Ceauşescu". LON7
te lucrările, în vederea in- cheiem, în linii generale, înscriem, în acest an al farmaceutică — ne ex interlocutoarea — produ • Călătorie pe hartă. reţii
Conferinţei Naţionale a plică maistrul — în secţia cem — placa C.F.R. „K Cinematograful „Steaua PETI
na d
partidului şi al aniversării noastră sint fabricate şi 49 L”, un reper folosit in roşie" din Brad a fost resc);
construcţia liniilor ferate".
Sintern hotăriţi să sporim a patru decenii de la pro alte produse: fitinguri, — Care a fost cel mai gazda unei interesante ma men
piese fasonate pentru con
noi
Republicii,
clamarea
sub
citorr
nifestări
organizate
fapte de muncă îti grafi strucţia de locuinţe, re dificil reper pe care l-aţi genericul „înscrisuri noi nonii
Lezat)
socialiste
rodnicia ogoarelor cul construcţiei continuăm pere auto sau pentru fri- fabricat în 1987 ? pe harta patriei" în cadrul linişti
— Au fost două: supor
gidere ş.a.".
hunedorene,
să
au
co
prezentat
căreia
GUR:
în 1988 cu şi mai mare for — Cum staţi cu mate tul pentru lampă număr municări profesorii Dumi să-ţi
rul):
Sînt membră coopera desprins din Raport sar ţă, să adăugăm noi pagini ria primă ? auto şi cutia port-obiecte tru Ţfîrza şi Sebastian de cJ
toare Ia G.A.P. Bretea cinile ce revin agriculturii de frumuseţe, progres şi — Destul de bine. Dar pentru „Oltcit". Dar am Dina. drago
Strei, unde conduc o bri In anul viitor şi în per bunăstare în istoria con la acest capitol aş vrea reuşit să învingem greu • Cine-evocare. „File ci O AGI
mişte
gadă din 'sectorul vegetal, spectivă. Am înţeles că temporană a României, în să subliniez contribuţia tăţile, să fabricăm produse nematografice din epopeea cultu
împreună cu cooperatorii, trebuie să ne urganizăm munca şi în viaţa fiecăruia deosebită a oamenilor care de calitate. naţională" a fost tema roşu
eia);
am urmărit cu atenţie, lu mai temeinic munca, să dintre noi. la chemarea organizaţiei — In ce constă atinge- unei acţiuni desfăşurate ci ova
crările Conferinţei Naţio folosim mai bine fiecare la cinematograful „Cultu din
nale a partidului. Din ma palmă de teren, de pe ral" din Lupcni. Comuni ÎL TA
gistralul Raport prezentat care să obţinem maximum cările prezentate de pro tata
LARI
de t o v a r ă ş u l Nicolae de producţie, să apli fesorii Ana Colda, Elena flori
Ceauşescu, secretarul ge căm cu mai multă încre Şandru, Viorel Ţăndărică .
neral al partidului, am dere şl pe scară largă re au fost urmate de filme 1
luat cunoştinţă cu satis zultatele cercetării şi ştiin documentare.
facţie de marile realizări ţei agrotehnice în fiecare • „Agora — 1311". Nu
ale poporului nostru în unitate. Acţionînd perma mărul 133 al revistei cu
cele peste două decenii de nent în acest fel, dove public „Agora" a Casei Fon
la Congresul al IX-lea al dind răspundere şi hărni de cultură Brad, impor fi sc
va fi
P.C.R. Am reţinut că a- cie în tot ceea ce facem, tantă şi inedită manifes răii t
gricul tura. s-a dezvoltat pu vom spori realizările, rl- tare cultural-educativă şi zilei,
ternic în aceşti oni. Sînt dicîndu-le în scurt timp artistică desfăşurată la p recij
lucruri pe care noi, cei la nivelul prevederilor nivelul judeţului, a fost formă
care trăim la sate şi mun noii revoluţii agrare. dedicată importantelor e- va su
derat
cim zi de zi pe ogoare, Mobilizaţi de ideile şi venimente ale acestui la înc
le-am simţit din plin în sarcinile cuprinse în Ra sfîrşit de an din viaţa şl no
anii „ E p o c i i Nicolae port, hotăriţi să îndepli partidului şi poporului ficări
km/li.
Ceauşescu", cînd prin gri nim hotărîrile înaltului fo nostru — Conferinţa Na scăde;
ja partidului, a sporit con rum comunist muncim cu ţională şi aniversarea a 40 rninin
tinuu zestrea tehnico- forţe sporite la pregăti de ani de la proclamarea între
grade,
materială a unităţilor a- rea temeinică a recoltei Republicii. Prin intermediul ne în
gricole, munca noastră a viitoare, la fertilizarea rubricilor revistei vorbite grade
te. N»
devenit mai uşoară şi, ogoarelor cu îngrăşăminte s-a adus un cald omagiu local
bineînţeles, mai spornică. naturale şi chimice, lu oamenilor şi faptelor de de sei
Iar o dată cu obţinerea u- crări pe care ne străduim muncă obţinute în colo
nor recolte mereu mai să le încheiem cit mai patru decenii de Republi
mari, a crescut bunăsta grabnic. că, cu precădere în pe
rea în casele, în satele ELISABETA PĂUN, rioada deschisă de Con
noastre. brigadieră gresul al IX-lea al parti
In acelaşi timp, am • la C.A.P, Bretea Strei dului.