Page 79 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 79
9 362 • MIERCURI, 23 DECEMBRIE 1987 Pag. 3
EXPOZIŢIE DE FILATELIE
I La Casa de cultură din zentînd panouri cu teme
Deva a fost organizată o ca „Aspecte din lupta
EFIGII ALE EPOCI! NICOLAE CEAUŞESCU expoziţie filatelică dedica poporului român de-a lun
pentru
afir
secolelor
tă importantelor evenimen
gul
I HARNICI. te din viaţa partidului şl marea fiinţei naţionale,
şi IV alo poporului nostru — Con libertate socială, pentru
JO şl T—31, ferinţa Naţională a parti construirea noii orânduiri"
îl „Aurel t Dobra. Urcuş necontenit spre
laţeg, erau dului şi împlinirea a 40 (aparţinînd lui Ladislau
îd apa nu de ani de la proclamarea Fedorânici), „Eroi au fost,
hotărît ca Republicii. Organizată de croi sînt încă" (aparţinînd
io racorda- devenirea socialistă
conductâ. Filiala judeţeană a Aso lui Emil I. Zaha), „Cultu
a trebuia ciaţiei filateliştilor din Ro ra materială şi obiceiuri
îţ lung dc mânia, expoziţia are un româneşti" (aparţinînd lui
ocntarii au In toamna anului trecut, cu pasul dimensiunile ei mult, muncesc bine — ne
la lucru şl la Dobra, a fost o sărbă de astăzi - este de păre spune loan Şindea. Numai bogat mesaj militant, pre- Nicolae Iiişiu) ş.a. In zilele de 26 şi 27
Instalatorii toare frumoasă: organiza re loan Fonoage, vice aşa am putut face să
. aveau lo- crească recoltele de la un decembrie a.c., la Sala
pentru In- ţia comunală de partid, oa preşedintele biroului exe CONCURSUL „FONDUL PĂCII" — 1988 sporturilor din Deva va
etelor. Prin- menii comunei primeau cutiv al consiliului popu an la altul. Fără muncă,
harnlcl lo- ,,Ordinul Muncii" clasa a lar comunal. Dobra îşi lărâ strădanie şl eforturi Comitetul Naţional pen Prin conţinutul său, con avea loc competiţia
iflat Cornel î nu se poate... tru Apărarea Păcii din cursul constituie o amplă tradiţională de fotbal
Iuga, Mir- II-a, pentru locul doi ocu conturează un frumos şl
, Alexandru I pat in întrecerea socialistă elegant centru civic. In ...Dobra. Filă de istorie. Republica Socialistă Ro acţiune de educare politi „Turneul vacanţei", do
îxandru Sl- desfăşurată intre comunele anii „F p o c / / Nlcolae Trecută, prezentă, viitoare. mânia organizează un nou că şi patriotică a maselor tat cu „Cupa 30 Decem
Delielennu, concurs pe bază de bule populare din ţara noastră.
Iărnicia lor ţării, in sala căminului Ceauşescu", perioada cea Aşezare cu urme străvechi, brie".
i a făcut ca cultural, unde a avut loc mai rodnică în împliniri, şl din comuna primitivă şi tine „Fondul Păcii" — 1988 Concursul, organizat în Participă jucători ai
ttnrll de la festivitatea, au vorbit mulţi la noi s-au construit 41 de din perioada romană — cu tema „România — Ţară întreaga ţară prin comite
IV să aibă apartamente în blocuri mo cum citim intr-un docu a Păcii, Ceauşescu —• Erou tele judeţene, municipale echipelor Dinamo Bucu
stele din a- săteni. Era în glasul lor \ reşti, Corvinul Hune
I
lor. ! multă mulţumire şi bucurie. derne, cu spaţii comer mentar. In anul 1721 ţă al Păcii". sînt inspirate şi orăşeneşti pentru apă doara şi două selecţio
întrebările
rarea păcii, se va desfăşu
ranii din Dobra şi împre
CADOURI- Firesc, cînd eşti al doilea ciale la parter, cu alte uti jurimi se răscoală şi izgo i din iniţiativele şi contri ra în perioada decembrie nate hunedorene — Va
la hărnicie pe ţară... Dar
lităţi. Alte 32 de aparta
Itnte-a unl- I
•clale npar- tot din vorbele spuse a- mente se află in lucru şl nesc trupele imperiale buţiile României socialiste, 1987—31 mai 1988. lea Jiului şi Valea Mu
.7.S. mixtă tunci de săteni am ales vor II puse curlnd la dis austriece, apărătoare ale ale tovarăşului Nicolae Buletinele de concurs se reşului. »
brăcat, în şi angajamentul lor, sim poziţia locatarilor. Ce să intereselor nobilimii. Fap l Ceauşescu privind promo pot procura prin comite
haine noi. « în echipa Dinamo vor
Ele prezintă plu şi bine rostit: ,,Ce am vă mai spun ? Căminul tul este cunoscut in Isto varea politicii de colabo tele judeţene, municipale
r de toate i făcut pînă aici este fru cultural a fost extins, mo ria luptei de emancipare a rare, dezarmare şi pace, şi orăşeneşti pentru apă evolua Andone, Mateuţ,
iţi de sezon, mos, li drept. Dar nu-l dernizat. C.A.P.-urile noas ţărănimii iobage sub de prestigiul de care se bucu rarea păcii, prin întreprin Varga, Rodnic, Cămăta-
a te si ara n - ră conducătorul partidului deri şi instituţii, coopera
ccpere de destul. Putem creşte şi tre au sedii noi, aseme numirea de „Răscoala de ru şi Bălăci.
către vitri- producţiile agricole, ne nea şi ocolul silvic, secto la Dobra". Prezentul socia şi statului nostru pc plan tive şi aşezăminte cultu
t Văran şi putem /ace şi comuna mai rul forestier. In toate sa list, anii care au trecut mondial. rale de la oraşe şi sate.
frumoasă, putem să ne tele s-au construit maga de la Congresul al IX-lea
\
ROTUNDA, gospodărim mai bine fie zine comerciale, şcoli, dru al partidului, ani înmănun
idicatului de i care..." muri, po.durl, trotuare. cheaţi „Epocii Nicalae
itrepriză ge- i Ceauşescu", au transformat
construcţii Nu mai ţinem minte e- Toate acestea, cărora li
doara a ini- xact dacă vorbele acestea se adaugă vrednicia să din temelii şi harta comu
o nouă ma de mulţumire şi angajare tenilor noştri, au făcut ca nei Dobra, modul de viaţă,
cii tema : Dobra să se situeze mulţi de gindire şl conştiinţă
unciere, or le-au spus loan Băceanu,
ii lină în rea Petru Mircea, loan Hander, ani in şir pe locuri de al oamenilor el. Viitorul
lii crări de Sidonla Prisecan, loan Şin- frunte in întrecerea socia va avea şl aici rodnic şl
erioară în
\ dea ori Mircea liv'an... De listă pe judeţ, pe ţară... IerţiI loc de afirmare, aşa
lapt, nu asta-i important. — Comuna noastră este cum este prefigurat in ho-
V în Uri- Important este că toţi să cunoscută şi peste hota tăririle istorice ale Con
blocu-
[i. cartierul tenii Dobrei, ca un singur re — continua tovarăşul gresului al Xlll-lea al parti
deschis, zi- om, muncesc cu sirgu/nţă Adrian Costa, preşedintele dului, in documentele re
M brăria „E- pentru a spori producţiile C.P.A.D.M. din localitate. centei Conferinţe Naţionale
îu .vii ampia i agricole, pentru a avea Livrăm la export mai a partidului nostru. In a-
sen fiu nou
animale mai multe şi mai multe sortimente de mobi nii care vin se vor con
Irumoaşe, pentru a şi face lier, mangal, produse agri strui aici alte 72 de a-
J IUBITORII \ cole. In fiecare an ne în partamente, comuna îşi va
A. Biblioteca comuna mereu mai tinără,
Hunedoara a î mai înfloritoare... deplinim in avans sarcini definitiva centrul civic,
centrul ci - Cum se prezintă co le livrărilor la export... schiţa ei de sistematizare
lii, lingă mu t muna Dobra, in anul Con — Dobra are şl o mo va prinde 'conturul reali
lct“ un punct
itat cărţi. \ ferinţei Naţionale a Parti dernă fermă legumicolă, tăţii. Dobra, oamenii ei.
dului Comunist Român, in cunoscută şl apreciată asemenea oamenilor ţării,
ajunul aniversării celor pentru recoltele sale me privesc cu încredere spre
reu mai bune, mereu mai
ma mu \ patru decenii de la pro mari. In comună se zice orizonturile de lumină ale
Pentru
vin.
ce
vremurilor
clamarea Republicii ?
esmjBBSSBÊoa \ - Eu cred că cel mai că... sufletul ei este loan aceasta muncesc cu dă
nimerit este să o vedem Şindea. ruire, pun suflet. \ întreprinderea „Vidra“ o raştie, secţia ovine. Sectorul sortare piei velur condus cu
ţiu nea Topo- competenţă de inginerul Mur cela Turdei se pregăteşte
; Desculţ în \ la faţa locului, cum se zi — Toţi oamenii de la \ depăşiri de plan. C'a furnizor intern sectorul are depăşiri să indicie anul cu importante
IIU NIC DO A- ce, adică să parcurgem ferma noastră muncesc GH. I. NEGREA \ de peste 50 Ia sută.
pile vîntului \ Foto NICOLAE GHEORGHIU
I—II (Mo-
; Casa visu-
n — B); Cc- Puternic mobilizaţi de mecanizatorii loan Tur- au fost fertilizate cu super- cestei culturi s-au admi
>ă (Flacăra); sarcinile desprinse din dăşan, Aurel Pitorodescu, fosfaţi 145 de hectare, iar nistrat şi superfosfaţi, a-
: Tarzan, o-
ţă (Parîng) ; Mîini mă Raportul prezentat de se Vasile Dumitru, Gheorghe pe o parcelă de 20 ha se sigurîndu-se cîte 90 kg
Noiembrie) ; cretarul general al parti Tat şi loan Dănilă, îndea mănată cu griu s-au admi substanţă activă la hec
arc (Unirea); dului, tovarăşul Nicolae proape coordonaţi de Dorin nistrat şi îngrăşăminte na tar. De asemenea, cu su
ala tinerilor
dtural) ; In cadrul ambiant, ofe alături de ţesăturile arti Ceauşescu, la Conferinţa Bibolaru, inginerul şef al turale. Unitatea deţine în perfosfaţi au mai fost
e eşti, rit cu generozitate de noul zanale ale cooperativei Naţională a partidului, co cooperativei, îşi dădeau stoc 59 tone de azotat de fertilizate cele 30 de hec
(I.u^-afărul) ; „Haţegana" Haţeg au im muniştii, toţi lucrătorii o- silinţa să efectueze cît mai amoniu, cantitate sufi tare destinate inului şi 40
rangoul tlne- spaţiu de care beneficia goarelor din C.U.A.S.C. multe transporturi zilnice, cientă, cum menţiona in de ha unde urinează să se
i (Minerul); ză „Arta modei" din Deva, presionat prin frumuseţe,
Dosarul ,.Lî- Uniunea judeţeană a coo măiestrie şi eleganţă. Orăştie acţionează în a- asigurînd, astfel, front de ginerul şef, pentru păioa- însămînţeze porumb. Lu
(Munclto- perativelor meşteşugăreşti Nota de eleganţă a do ccste zile eu hărnicie şi lucru maşinilor de împrăş se, care urmează să se a- crările respective au fost
s T OASA: Găr răspundere la executarea tiat gunoi. în cîteva zile piice in zilele următoare. executate de mecanizato
ile I-I3 (Mun- a organizat o apreciată minat in suita vestimen
JR1CANI: A- manifestare de populari taţiei de ocazie, introdu lucrărilor menite să asi ei au transportat în cîmp La C.A.P. Orăştioara de rul Aurel Loleanu, cel
neţian (Re- zare a activităţii centrului cerea broderiei cu lir Iu- gure recolte sporite in a- peste 400 tone de gunoi. Sus transportul îngrăşă care, ajutat de cooperatoa
AD: Pădurea n ui viitor. — Noi am transportat mintelor organice în cîmp rele Valeria Bogdănescu,
Reaua roşie); de creaţie şi a unităţilor rex (cooperativa „Mure
A: Trebuie de profil din subordine. In şul"), articolele din triplu „Eforturile noastre se Saveta Fiiipescu, Viorica
rolul (Minc- prezenţa unui public re voal, noua linie a „deux îndreaptă in această pe Ciolocoi şi Paraschiva O-
ŞTIK : Colegi colişan, a mai administrat
* Presimţirea ceptiv la nou şi frumos, pieces"-urilor fiind argu rioadă — preciza loan 200 tone de dolomită pe
Patria); GE- centrul de creaţie al mente ale strădaniei şi Sasu, inginerul şef al con
: Caravana U.J.C.M., cooperativele meş muncii colectivelor de crea siliului unic — la ferti Eforturi susţinute 40 ha de teren cu un grad
(Casa de mai mare de aciditate in
AŢEG: Cortul teşugăreşti „Mureşul" De tori şi meşteşugari con lizarea ogoarelor cu în sol. Şi această unitate
•iile r-II (Da- va, „Haţegana" Haţeg şi duşi de Lucia Jurj, Floare grăşăminte naturale şi
AZI: Puga- Casa de mode Deva au Chiorean, Adriana Popo- chimice. Fireşte, în ce la administrarea şi-a asigurat 50 tone de
ERIA : Clinele etalat tot ce au realizat vici, Mirela Pondichi, Doi priveşte administrarea în îngrăşăminte azotoase pe
(Mureşul); care, în zilele următoare,
d o să vină mai practic, elegant, util, na Reghiş, Petru Florea, grăşămintelor organice,
ina) ; GIJE- modern şi frumos In vesti Viorel Dinlş şi alţii. Fără prioritate acordăm terenu îngrăşămintelor va începe să le adminis
a care vinde mentaţia pentru iemei şi îndoială nota de frumos a rilor pe care urmează să treze pe terenurile semă
rul). nate în toamnă cu păioase
bărbaţi. Pe un lundal mu fost împlinită şi de fru se cultive în primăvară
zical, ales şi dotat cu gri museţea şi tinereţea pre cartofii, sfecla şi legume naturale şi chimice şi pe cele destinate po
jă de Florin Feneşan, in zentatorilor - Rodica, Ma- le, în toate unităţile ia a- rumbului.
0 E A & ginera Maria Brinduşe, de rika, Dorina, Eleonora, ceastă lucrare fiind con Din ceie 20 ha prevăzute
EBaHswfrsKBS la centrul de creaţie, a Craţiela, Sorin ş.a., la centrate numeroase utila a fi plantate cu cartofi In
prezentat cu competenţă rindul lor meşteşugari - je şi atelajele cetăţenilor primăvară, la C.A.P. Orăş-
r i: vremoa va tioara de Jos, mecaniza
toare. Cerul zecile de modele care au Iar expoziţia de încălţă din sate. Cantităţi mai pînă acum pe terenurile se efectuează, îndeosebi,
bil, cu înnou- întrunit sufragiile publi minte, realizată de Colecti mari de gunoi s-au trans destinate cartofilor şi cu atelajele membrilor coo torii loan Visăroi. Gruia
rare în cursul cului. Un loc distinct l-a vul condus de Gabriela portat pînă acum in cîrnp sfeclei dc zahăr — releva peratori. „Pînă acum — Badea, Emilian Pădure,
'al vor cădea Popa, a întregit imaginea Nicolae Crăciun, inginerul menţiona Elena Vişeseu, Aurel Arghitan şi Dorel
mal ales sub ocupat vestimentaţia pen la C.A.P. Bcriu, Căstău,
ploaie. Vîntul tru adolescenţi, modelele de măiestrie oferită de Orăştioara de Jos, Pricaz, şef al C.A.P. Beriu inginerul şef al unităţii — Ivănescu au transportat şi
ib pînă la mo- (pentru femei şi bărbaţi) fiecare articol etalat. Dine ş.a. Concomitent se aproape 1 000 tone de gu am reuşit să fertilizăm su administrat pînă acum în-
sectoru! estic, prafaţa destinată sfeclei grăşămintele naturale pe
apoi din vest realizate de centrul de Manilestarea organizată administrează îngrăşămin- noi de grajd. în prezent o
st cu Intcnsi- creaţie, casa de mode, de U.J.C.M. s-a vrut şl a tele chimice pe suprafeţele formaţie de M.I.G. asigu furajere, în continuare e- 15 ha, toţi cei de aici
te pînă la 40 cooperativa „Mureşul", re- reuşit să fie o invitaţie ocupate cu cereale păioase ră imprăştierea lui pe forturile noastre fiind con fiind angajaţi să încheie
împeratura va levînd măiestria, fantezia, la cunoaşterea muncii meş şi pe cele destinate cultu cîmp. Mecanizatorii Ion centrate la transportul şi lucrarea cît mai grabnic.
>r : la noapte Mobilizaţi de organiza
r or fi cuprinse bunul gust ce se intilnesc teşugarilor, publicul pre rii porumbului, lucrare Murgoi, Iosif Popa, loan administrarea gunoiului
is 2 şi plus 3 in fiecare articol. O adevă zent la acea paradă a care este, de asemenea, a- Susan şi Iosif Dab efec pentru cartofi. Dintre coo ţiile de partid, mecaniza
maximele mît- rată suită de „înlocuitor frumosului, utilului şl e- vansată în cele mai multe tuează această lucrare cu peratorii care participă torii, cooperatorii şi spe
[us 3 şl plus 8 cialiştii din C.U.A.S.C.
at mai ridica- de palton", dublat cu ma leganţei fiind de pe acum dintre unităţi". multă răspundere, asigu zilnic la transport cu a-
a şl dimineaţa terial termolzolant, de scur un abonat al serviciilor pe La C.A.P. Orăştie, la rînd, aşa cum ne-am pro telaje.le, se evidenţiază Orăştie, in frunte cu co
i. (Meteorolog care le oferă cu atîta mă transportul gunoiului pe pus, între 40 şi 50 tone pentru hărnicie coopera muniştii, şi-au unit efor
: I. Vrnsgynk). te, pardesie, rochii şl fuste turile pentru a încheia in
pentru sezonul rece, cu iestrie centrul de creaţie, tarlalele pregătite pentru de gunoi la hectar. torii loan Blaga, Şofron
linia model 1983, au fost casa de mode, cooperati cultura cartofului este an Ritmuri bune s-au înre Băroi, Augustin Andrăşoi, timp util fertilizarea ogoa
prezentate de cooperativa vele „Mureşul" şi „Haţe trenată o formaţie de gistrat aici şi la fertiliza Aclam Rujoi şi alţii. relor, punînd baze traini
„Mureşul", centrul de crea gana". tractoare cu remorci şi un rea suprafeţelor semăna Pentru a se realiza o ce recoltelor vuitoare.
ţie şi casa de mode, care,' LUCIA LICIU Ifron. Cum lucrarea a te cu păioase. Din 249 ha producţie mare de cartofi,
început doar în aceste zile, ocupate cu grîu şi orz pe •'cele 30 lin destinate a- MIRCEA LEPĂDATU