Page 85 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 85
\H LUMINA RAPORTULUI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI
Spiritul revoluţionar - componentă
şi forţă propulsoare a transformărilor
rgfoltiţisnare
motrice îi societăţii, deter
„în noua etapă a revoluţiei se cere, în toa minantă pentru mersul
te domeniile de activitate, un şi mai puternic nostru înainte pe calea
progresului şi civilizaţiei.
spirit revoluţionar, do luptă şi abnegaţie, să
însoţind permanent ope
se pună pe primul plan înfăptuirea neabătută ra constructivă, ca o com
a principiilor eticii şi echităţii socialiste". ponentă organică şi, în a-
cclaşi timp ca forţă pro
Anul XXXIX, nr. 9 364 VINERI, 25 DECEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani NICOLAE CEAUŞESCU pulsoare a acesteia, spiri
tul revoluţionar capătă di
în Raportul prezentat la toare, ■ iar istoria revolu mensiuni deosebite, dc la
o etapă la alta, se între
în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEĂUŞESCU Conferinţa Nicolae Ceauşescu ţiei .şi construcţiei socia geşte neîncetat în conţinut
to
Naţională,
liste în ţara noastră argu
varăşul
a elaborat un adevărat mentează convingător că şi forme dc manifestare.
concept, ştiinţific funda numai el şi-a asumat sar De aceea, secretarul gene
Sesiunea solemnă a Marii mentat, despre locul, rolul înfăptuirii unei asemenea ral al partidului sublinia
cina complexă şi grea a
ză în Raport : „Trebuie să
istorică
ii
.şi
misiunea
deplin
pe
conştienţi
opere grandioase cum este
Partidului Comunist Ro făurirea societăţii socialis fim înfăptuirea marilor o-
că
mân, subliniind cu deose
Adunări Naţionale consacrată bită forţă adevărul că prin te şi comuniste. trans biectivc prevăzute în ac
tualul cincinal şi în per
Tabloul
măreţelor
însăşi esenţa şi natura sa,
3 prin ideologia pe caro o formări ce s-au petrecut spectivă, pînă în anul 2000.
celei de-a 40-a aniversări promovează, partidul nos pe pămîntul patriei. în anii realizarea deplină a socia
construcţiei socialiste, stră
lismului
în
noastră
patria
tru este un partid al re
etapă impor
o
constituie
lucit
Rapor-
voluţiei, al marilor trans
în
reflectat
formări înnoitoare, al de tul tovarăşului Nicolae tantă a revoluţiei socialis
a proclamării Republicii venirilor şi perfecţionări Ceauşescu, este dovada te — şi aceasta nu se poa
te realiza fără un partid
cea mai grăitoare a juste
aceea,
neîncetate.
De
lor
între structurile organiza ţii politicii partidului, ca puternic, fără un înalt spi
torice ale societăţii parti re, cuprinzînd masele, în rit revoluţionar, de com-
.în prezenţa tovarăşului cu însufleţire, la înfăptui mentele de neţărmurită dul deţine locul şi rolul tregul popor, s-a transfor
Nicolae Ccauşescu, secre rea importantelor hotărîri dragoste, de aleasă stimă de forţă politică conducă- mai înlr-o uriaşă forţă (Continuare în pag. a 2-a)
tar general al Partidului adoptate de Conferinţa şi profundă preţuire ale
Comunist Român, pre Naţională a P.C.R., sesiu tuturor cetăţenilor ţării
şedintele Republicii Socia nea solemnă consacrată a- faţă de secretarul general
liste România, a avut loc, niversării Republicii, săr al partidului, preşedintele
joi, 24 decembrie, sesiu bătoare scumpă întregului Republicii, t o v a r ă ş u l 1 OMAGIU ANIVERSĂRI
nea solemnă a Marii A- nostru popor, s-a consti Nicolae Ccauşescu, a cărui
dunări Naţionale consa tuit într-un vibrant oma pilduitoare viaţă şi activi adus în judeţ mărfuri
crată celei de-a 40-a ani giu adus gloriosului Partid tate revoluţionarii s-au îm Sectorul I peste contractele încheia
versări a proclamării Re Comunist Român, conti pletit strîns cu lupta eroi locul I te cu furnizorii în valoa
publicii, eveniment de deo nuatorul celor mai "înain că a partidului, a poporu re de circa 27 milioane
sebită însemnătate care a tate tradiţii ale luptei re lui, pentru făurirea nou Întrecerea socialistă lei, care au fost livrate,
marcat o nouă etapă în voluţionare din ţara noas lui destin, socialist şi co pentru mai mult cărbu tot suplimentar contrac
istoria* patriei, trecerea la tră, 'sub conducerea căru munist, al patriei. ne, desfăşurată în întîm- telor î n c h e i a t e , la
făurirea orînduirii socia ia şi-au găsit împlinire as împreună cu tovarăşul pinarea aniversării a pa T.C.S.M.I. Deva şi Petro
liste în România. piraţiile supreme de liber Nicolae Ccauşescu, tova tru decenii de la procla şani, I.C.S. mixtă Lupcni,
Desfăşurată în climatul tate, independenţă, pace răşa Elena Ccauşescu, în marea Republicii, situea
dc puternică angajare pa şi progres ale poporului lojile oficiale se aflau ză în frunte, la mina Lu- Vulcan si Călnn i s si
C.L.D.C.
triotică, do intensă şi rod nostru. membrii Comitetului Poli peni, în perioada care a
nică activitate creatoare în în acest înălţător mo tie Executiv ai CC. al trecut din an, colectivul
care oamenii muncii, în ment aniversar, au fost sectorului X. I’rintr-o ac Cu planul
treaga naţiune au trecut, reafirmate vibrant senti (Continuare în pag. a 4-a) tivitate judicios organiza la export realizat
tă şi condusă, prin res
pectarea riguroasă a teh
Cooperativa de produc
Încheierea lucrărilor sesiunii nologiilor de lucru şi a ţie meşteşugărească „Pro
muncii,
mine
disciplinei
rii din acest sector au gresul" din Deva a avut
acest
pentru
an
sarcini
Marii Adunări Nationale extras suplimentar de Ia muncii de la întreprin importante la export. în
Junii
decembrie
începutul
urmă cu o zi, în cinstea
mai mult de 1 000 tone derea comercială cu ridi celei de a 40-a aniver
de cărbune, urcând Ia cata pentru produse mc-
In prezenţa tovarăşului membrii Comitetului Poli Au luat cuvântul depu peste 14 000 tone plusul talo-ch'imicc au livrat u- sări a proclamării Repu
Nicolae Ccauşescu, secre tic Executiv al C.C. al taţii Emil I-Iuidu, Alexan pe cumulat, în cele 11 nităţilor de desfacere cu blicii, oamenii muncii dc
tar general al Partidului P.C.R. şi membrii Consi dru Gagu, Teodor Şerban, luni şi 24 dc zile din an. amănuntul ultimele măr aici au livrat la export
Comunist Român, pre liului de Stat al Republi Ion Florentin Sandu şi Cele mai mari depăşiri ultimele cantităţi de pro
şedintele Republicii Socia cii Socialiste România. Constantin Zanfir. dc plan le-au obţinui furi din sarcinile acestui duse din planul acestui
liste România, joi dimi în sală se aflau, în cali Marea Adunare Naţiona brigăzile concluse de Va- an, raportând astfel rea
neaţa au continuat lucră tate de invitaţi la lucrări lă, după discutarea pe ar sile Iuşan, Ion Divricea- lizarea planului pe 1987 an. în acelaşi timp, la
rile în plen ale sesiunii a le sesiunii, membri ni C.C, ticole, în unanimitate a a- nu şi îoan Iîencso, care, cu 7 zile mai devicme. producţia marfă indus
şasea a celei de-a noua le al P.C.R., membri ai guver doptat: Legea Planului na de mai mult timp, extrag Au obţinut realizări trială s-au obţinut 1,3
gislaturi a Marii Adunări nului, conducători de in ţional unic de dezvoltare cărbune în contul anului meritorii colectivele din milioane peste plan- La
Naţionale. stituţii centrale, organiza economico-socială a Repu viitor, sectoarele electrotehnic, lândul său, cooperativa
T o v a r ă ş u l Nicolae ţii de masă şi obşteşti, re blicii Socialiste România electronic, sport-turism, „Viitorul“ a realizat su
Ceau.şescu, tovarăşa Elena prezentanţi ai vieţii noas pe anul 1988 ; Legea Pla MărfurNpuse obiecte de practică cul plimentar o producţie
Ccauşescu au fost întîmpi- tre ştiinţifice şi culturale, nului de dezvoltare a a- turală, uz casnic, uz gos marfă în valoare de
naţi, la sosirea în rotonda precum .şi ai unor colec griculturii, industriei ali suplimentar
Palatului Marii Adunări tive de oameni ai muncii mentare, silviculturii şi la dispoziţia podăresc, chimice, jucă 330 000 lei. Acestea per
Naţionale, cu sentimente din Capitală. gospodăririi apelor al Re rii, cosmetice si papelă- mit celor două coopera
de dragoste şi stimă, cu în cadrul şedinţei au publicii Socialiste Româ populaţiei rie. tive să-şi realizeze pla
vii şi însufleţite aplauze. continuat discuţiile gene nia pe anul 1988 ; Legea Ieri, 24 decembrie a.c., I’rin efort propriu, lu nul anual cu 4 zile îna
împreună cu tovarăşul rale comune asupra proiec Bugetului de Stat al Re- colectivul de oameni ai
Nicolae Ceauşescu, în lo telor de lege aflate pe or crătorii de la I.C.R.M. au inte de termen.
jile oficiale au luat loc dinea de zl. (Continuare in pag. a 4-a)
tur jt «ww a «Mur 0 0 mw 0 0
Stabulaţia actuală, când pară înainte de a fi puse producţia să crească în malelor nu este dirijată
s-a trecut la furajarea a- în iesle. Vacile cu lapte, perioada următoare. cum trebuie, astfel că fă-
nimalelor în conformitate ca şi cele aflate în stadiu La începutul stabulaţiei tările cele mai multe se
cu raţii bine stabilite, o- avansat de gestaţie, au animalelor, C.A.P. Şoimuş vor înregistra în lunile
feră condiţii pentru spori fost date în seama celor a obţinut o producţie de martie—aprilie.
rea producţiei animaliere, mai buni îngrijitori, ce a- lapte marfă de 100 1 zil Pentru ca în ambele uni
inclusiv a celei de lapte tăţi să fie valorificat mai
ce se predă zilnic, la fon bine potenţialul existent,
dul de stat. Sînt necesare măsuri hotărîte se impune ca : vacile cu
Cum se acţionează în lapte să fie hrănite cu
acest sens la cooperativele furaje de bună calitate,
agricole de producţie din pentru sporirea producţiilor in funcţie de producţia ce
Brănişca şi Şoimuş, două o dă fiecare zilnic ; vaci
unităţi ce au puternice lor gestante să li se acor
ferme zootehnice ? in zootehnie de maximum de atenţie
C.A.P. Brănişca. La în pentru a se evita ieşirile
ceputul lunii decembrie din gestaţie ; cadrele de
a.c. ferma a livrat zilnic sigiu'ă o bună hrănire şi nic. Nivelul acesteia a a- conducere să ia parte ac
la fondul de stat 95 1 lapte întreţinere a acestora. în juns apoi la 140—145 1. tivă, conform graficului
de vacă. O dată cu înce acest fel s-au ci*eat con Creşterea e mult prea întocmit, la activitatea
zootehnie,
din
cotidiană
perea stabulaţiei s-a pro diţii pentru sporirea con mică pentru posibilităţile veghind la respectarea
cedat, la separarea vacilor tinuă a producţiei de ce le are ferma zooteh strictă a programului' de
cu lapte în cadrul fiecă lapte. în perioada 1—21 nică. grajd. Aceste măsuri pot
rui lot, treeîndu-se la hră- XII, cantitatea ce se li Vacile cu lapte au fost şi trebuie completate şi
nirea suplimentară a aces vrează la fondul de stat separate în cadrul loturi cu altele care să ducă în
întreprinderea
ăştle,
Flecare
tora." Raţia furajeră a a- s-a dublat aproape, ajun lor, dar hrana lor nu se cele două unităţi la spo bucată de materie „Vidra“ Or trată în secţia ovine. producţie
de
procesul
in
prima
cestei categorii de anima- gând în prezent la 175— deosebeşte prea mult de rirea producţiei marfă de este riguros înregistrată la nin şina de decimetrat, de către
: le cuprinde fibroase, sfe 1801. Sporul nu este mare, cea a celorlalte categorii lapte. muncitoarea Nina Ciroza.
clă furajeră, borhot Gro e adevărat, d«r au fost de animale adulte. De a- Foto NICOLAE GHEORGHIU
sierele se toacă şi se pre create condiţii pentru ca ssmenea, i*eproduclin ani- TRAIAN BONDOR