Page 86 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 86
2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Omagiind prin fapte de munca aniversarea proclamării Republicii
Oamenii munci! hunedoreni acţionează hotărît pentru a înfăptui exemplar
i . n c
obiectivele stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, sarcinile desprinse din clu“
tuşuri
tema
loc <1
Iul (I
Raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu batere
concu
Marie
mlan,
mlnih
Metal de calitate superioară — atestat togra
a av
(ii seu
».Un
al vredniciei otelarilor hunedoreni Jizat
teanu
struci
najar
In perioada caic a tre neri —, comunişti pentru la proclamarea Republicii. zat.
cut de la Congresul al care îndeplinirea constan De asemenea, au conside
XIII-lea al partidului, in tă a prevederilor la acest rat sarcinile dc plan pe menii
activitatea colectivului din important indicator repre anul 1988 ea fiind mobili brica
dustr
Oţelăria electrică nr. 1 a zintă, de fapt, cel mai zatoare dar pe deplin rea vicii
■Combinatului siderurgic preţios atestat al vredni lizabile. Succesele de pînă cor dă
Hunedoara s-au produs mu ciei, al conştiinţei lor acum şi mai ales dorinţa tă
taţii cantitative şi calitati revoluţionare, patriotice. matei
De 1
ve însemnate. Necesita Pentru prim-topitorii Mir- fierbinte a tuturor oame mu ne
tea producerii a tot mai cea Cbebac şi Lâurean To nilor muncii din această anul
mult Oţel, cu parametri por, pentru maiştrii Ion secţie de a îndeplini în ne de
calitativi superiori, a fost Trăilă şi Ioan Ţâr, a tinde tocmai indicaţiile şi orien tă, d
pluml
dictată de puternica dez spre sporirea continuă a tările cuprinse în magis tona
voltare a ramurilor de vîrf calităţii oţelului înseamnă tralul Raport prezentat de
alt' industriei româneşti hărnicie şi conştiinciozita t o v a r ă ş u 1 Nicolae ma»
— energetica nucleară, te în îndeplinirea zi de Ceauşescu la Conferinţa toate
aeronautica, petrochimia, zi a sarcinilor de pro Naţională a partidului, ho- Vl pui
construcţiile de maşini. ducţie. Pentru alţi oţe- tărîrea de a transpune în încldf
sipet
Semnificativ pentru ilus lari, cum sînt Gavrilă viaţă sarcinile reieşite din t’ - v
trarea eforturilor depuse Stelca. Ioan Pintea, Sil documentele adoptate de
de oţelarii d|n această viu Juglea, calitatea su recentul forum al comu
secţie în vederăa îndepli perioară a metalului se niştilor români oferă har
nirii sarcinilor încredin regăseşte în nevoia per nicilor oţclari hunedoreni
ţate este şi faptul că în fecţionării pregătirii pro motive de justificat opti
""iniii doi ani ai actualu- fesionale, ei fiind, din vara mism, de încredere în ob
•„U! cincinal, aici s-au in acestui an, absolvenţi ai ţinerea unor succese şi
trodus in fabricaţie -17 noi Institutului de subingineri mai însemnate. 7’csâtorln ile mutase Ilevn. Se pregăteşte lansarea unor noi produse. Şeful secţiei Im
Mo-
goruş,
subingLncrul
primerie,
maistrul
Marin
Petru
mărci de oţeluri. Hunedoara, curs seral. lodeţ şi Inginerul Alihni firi Krecit stabilesc detaliile Katznn der, pentru imprimarea noilor
ce
tehui
Maria
muncitoarea
- Mărcile noi dc oţeluri — Oţel de calitate în MIRCEA DIACONU desene.
asimilate în producţie au seamnă oameni de calitate
presupus, totodată, stăpî- — remarca ing. Gheorghe Chi nţ
nirea perfectă a tehnolo Pogea, şeful secţiei. Ştiu DQAU
giilor de către întregul că nu am spus o noutate; Spiritul revoluţionar—componentă şi forţă w-.wl
(Modr
nostru colectiv, respecta această expresie am reţi Topol
rea strictă a reţetelor "de * nut-o din primele zile de propulsoare a transformărilor revoluţionare Cetate
fabricaţie, întronarea unui activitate în oţelărie şi. căra);
■limat ferm de ordine şi la fel ca toţi cei ce alcă za n,
(Parii
disciplină în muncă — a- tuim colectivul secţiei (Urmare din paţj. 1) solemn şi ale Codului eti rale ale societăţii faţă de ,rea, îngăduinţa şi atitudi icmhrl
prccia sing. Gheorghe O.E. nr. 1, m-am convins cii şi echităţii socialiste, interesele personale, valo nea de toleranţă, să deter mandi
Primi, secretarul comite de valabilitatea ei. Argu precum şi la amploarea şi rificarea adecvată a cadru mine creşterea răspunderii PJSNI:
tului de partid al secţiei. mente ? Realizarea inte complexitatea obiectivelor lui croat de Festivalul na în muncă a tuturor comu lor (c:
In atingerea acestor o- grală a sarcinilor la ex butivitalc şi exigenţă, fără şi sarcinilor adoptate de ţional „Cîntarea Români niştilor, a ordinii şi disci Titani
rul);
creşterea necontenită a ro
oieetive s-a verificat, încă portul indirect, descoperi lului conducător al parti Congresul al XIII-lea şi ei" pentru stimularea crea- plinei în toate sferele de (Minei
o dată, forţa de acţiune rea şi aplicarea unor noi dului, al fiecărei organiza Conferinţa Naţională ale .ţiei ştiinţifice, tehnice şi activitate. Cantor
şi capacitatea mobilizatoa soluţii în elaborarea oţe ţii de partid, al tuturor partidului. în acest con culturale, educarea dra Problematica întăririi roman
re, ale celor patru organi- lurilor inoxidabile, scur comuniştilor in toate do text, în etapa actuală ca gostei faţă de socialism, spiritului revoluţionar în hicajs
rcştl <
, zaţii ' de partid din oţelă- tarea duratelor' de şarjă, meniile pătă o însemnătate majo partid, patrie, a mîndriei muncă, în viaţa socială Adio i
de a fi participant activ la
•ăe Dacă am reuşit, în reducerea consumurilor de în concepţia partidului, ră cîteva trăsături esenţia opera constructivă condu trebuie să constituie pen ( S t e a
bună măsură, sa ne achi- electrozi şi energie elec a secretarului său general le ale spiritului revoluţio să de partidul comunist. tru toate organele de HAŞT1
însoan
partid, de stat. de masă şi
la.ii de sarcinile ce ne-au trică prin păstrarea deca teza privitoare la spiritul nar, între care educarea obşteşti din judeţul nos secrete
stat în faţă, atunci pu- lajului între fazele de ela revoluţionar nu este o asiduă a puterii de luptă în acelaşi timp, secreta G1U-13
icm considera că, în sec borare a metalului în simplă noţiune teoretică, si sacrificiu, a abnegaţiei rul general al partidului tru o preocupare, perma sus.
epavei
ţia noastră,, comuniştii au cuptoare şi trecerea dezo- ci un complex de cerinţe şi devotamentului neţărmu cheamă toate organele şi nentă, ridicată însă la un ră) ;
fost şi sînt cei care, prin xidării pe instalaţia de şi exigenţe de ordin impe rit faţă de cauza socialis organizaţiile partidului să nivel superior, asigurindu- palidă
mobilizarea
ac
puterea exemplului perso tratare a oţelului în vid, rativ. menit să definească mului, creşterea mai ac acţioneze neobosit pentru se astfel tuturor resurselor BRAZI
a
tivă
nal, conduc întregul co rezultînd de aici omoge intr-un mod complet ade centuată a factorului poli- întărirea şi afirmarea mai lan
lectiv spre obţinerea u- nitate şi puritate superioa vărata fizionomie politico- tico-idcologic în mobiliza fermă a rolului de condu umane, materiale şi finan v :
nor rezultate de prestigiu re ale şarjelor. ideologică, morală şi civi rea forţei naţionale, a fie cător la toate nivelurile, ciare în vederea transpu riile
ILIA :
în producţie. Interlocutorii noştri au că a comuniştilor, indife să manifeste maximă exi nerii riguroase în viaţă a ca (Li
Despre permanenta bă fost unanimi în a aprecia rent dc funcţia ce o deţin, cărui colectiv pentru în genţă şi intransigenţă fa hotărîrilor Congresului al Povest
XIII-lea şi Conferinţei Na
tălie pentru creşterea ca că au asigurate condiţiile un comportament perma făptuirea neabătută a o- ţă de fenomenele negati (Miner
lităţii- Oţelului ne-au vor propice întîmpinării cu re nent raportat la principii rientărilor şi obiectivelor ve, lipsuri şi neajunsuri, ţionale ale partidului în
bit mai mulţi interlocutori zultate cît mai bune a a- le, normele şi regulile Sta adoptate, valorizarea pri să combată cu tărie tiuto- actualul cincinal şi într-o
— muncitori, maiştri, ingi niversării a 40 de ani de tutului, Angajamentului matului intereselor gene mulţumirea şi autolinişti- perspectivă mai largă.
' Pentru cei care ne pre niere. 15a a contribuit cu Omul, satisfacerea cerinţelor Peni
gătim în Institutul de mine Integrarea învăţămîntului cu succes la aprofundarea cu f l rec
mai n
Petroşani, orientarea pri noştinţelor teoretice dobîn- va su
vind integrarea învăţămîn dite în amfiteatre, pentru sale - in centrul atenţiei
tului cu cercetarea, pro cercetarea şi producţia - obiectiv că o mare parte din stu rat
Tcmp<
iectarea şi producţia a de- denţi au făcut practică în Din strălucitul Raport nic de folosinţă îndelun vor fl
venlţruh obiectiv esenţial al regim de încadrat. Ei au prezentat la Conferinţa gată, articolele de deco nus 1
procesului instructiv-edu- esenţial in pregătirea muncit efectiv alături de Naţională a partidului de raţie interioară, cele de de, ia
tre iii
cativ. Această importantă mineri la extracţia cărbu către secretarul nostru ge îmbrăcăminte, încălţămin La
sarcină, pusă de partid nelui şi a minereurilor, neral, tovarăşul Nicolae te, marochinărie şi altele. ce cu
în faţa învăţămîntului, a specialiştilor de mîine contribuind la realizarea Ceauşescu, se desprinde Este o dovadă convingă tul va
sector
fost cu putere relevată de sarcinilor de producţie, fa- ‘Ocaţă
t o v a r ă ş u l Nicolae miliarizîndu-se totodată nu pregnant şi atenţia care toare a eforturilor care se chici u
Ceauşescu in Raportul pre naţionale, cum au fost ra membrii Consiliului numai cu munca în sub se va acorda în continuare fac pentru asigurarea unui
Peni
zentat la Conferinţa Na cele semnate de colegii U.A.S.C. şi ai consiliilor teran, cu problemele pro satisfacerii cerinţelor popu fond de marfă bogat şi zile :
ţională, raport pe care noştri Traian Modog, Mir- A.S.C. din facultăţi, ai ducţiei, ci şi cu disciplina laţiei, creşterii nivelului de diversificat, care să satis la Inc
forumul comuniştilor l-a cea Albescu, Alexandru resortului profesional-ştiin- muncitorească. Vădindu-şi trai material şi spiritual. facă mereu mai bine ce Intr-u
adoptat ca program de Truţă, ileana Daj, Sinio- ţific trebuie să vegheze cu roadele, ne vom strădui în Valea Jiului această rinţele cumpărătorilor. zire.
bil, ci
acţiune, de muncă şi luptă na Goja, Nicolae Piena- spirit de răspundere ţi să să lărgim aria acestei grijă primeşte zi de zi con Aşa cum se arată cu cen tui
al partidului, a! întregu rU, Gabriel Băbuţ, Ovidiu iniţieze acţiuni de stimu practici productive — deci turul faptelor concrete. clarviziune în documentele interv
lui nostru popor. Am în Ştefan, Nicolae Zăgreanu, lare, de antrenare a stu în regim de încadrat — Pentru mineri şi familiile adoptate de Conferinţa dea
ţeles mai bine că învă- Nicolae Cotocea, Adrian denţilor din anii I şi II In aşa fel ca toţi studenţii lor se construiesc aparta Naţională a partidului, Vîntul
ţămîntul, cercetarea şi pro Sabău şi mulţi alţii. Ana- la activitatea de cerceta institutului nostru să-şi în mente moderne, reţeaua preocupările pentru satis modei
vestic
ducţia trebuie să consti lizînd această activitate re. Şi tot în această idee, suşească deprinderile prac facerea cerinţelor de via nime
tuie, în continuare, un im prin prisma cerinţelor for strădaniile noastre se vor tice de bază alături şi comercială se extinde me ţă ale oamenilor ţării vor tre n
portant factor instructiv mulate de secretarul ge îndrepta şi spre antrenarea împreună cu minerii, câş reu, buna sertare capătă cunoaşte noi Împliniri, pe grade
pentru cultivarea pasiunii neral al partidului, ne studenţilor în colectivele tigurile educaţionale fiind noi valenţe. Cîtcva exem măsura înaintării României lima
nus 2
faţă de muncă, faţă de dăm seama că rezultatele de cercetare care , să în nu doar pentru perioada ple sînt grăitoare în acest pe drumul dezvoltării so xlme
creativitate. în institutul sînt sub posibilităţile rea cheie contracte prin A.S.C., de pregătire în institut, ci sens. Numai prin com cialiste multilaterale, omul, plus
nostru fiinţează cu bune le de care dispunem, pen rezultatele din ultimii ani, pentru munca noastră plexul comercial „Jiul" viaţa sa materială şi spi ţă cu
dură
rezultate 38 de cercuri tru că numărul studenţi cînd au fost încheiate viitoare, pentru viaţă. s-au vândut . anul acesta lei în
ştiinţifice studenţeşti în lor cuprinşi în activitatea 20 asemenea contracte, populaţiei mărfuri în va rituală fiind întotdeauna
care activează cu rezultate de cercetare ştiinţifică este fiind edificatoare. DANIELA SAVU, loare de peste 380 mili în centrul atenţiei.
meritorii peste 1 170 de încă redus, majoritatea Integrarea învăţămîntu studentă, anul IV, oane lei, plusul faţă de VIORICA HINDEA,
studenţi. Aceste rezulta acestora fiind Ln anii IV lui cu cercetarea şi pro vicepreşedinte
te s-au confirmat în lu şi V, iar cei din anii mici ducţia şi-a demonstrat via al Consiliului U.A.S.C. - plan fiind de peste 12 mi secretarul comitetului
crări ştiinţifice apreciate' sînt mai puţin antrenaţi. bilitatea şi in practica e- Institutul de mine lioane de lei. Ponderea o de partid - comerţ.
şi premiate în sesiunile Sînt aspecte asupra căro fectuată în unităţile mi Petroşani deţin obiectele de uz cas- Petroşani