Page 87 - Drumul_socialismului_1987_12

364 • VINERI, 25 DECEMBRIE 1987 ‘ Pag. 3

„Proclama­
rea Republicii“ — act cu sem­
nificaţii majore in istoria
multimilenară a poporului Cei mai buni sportivi
român“ a fost tema simpo­
zionului organizat de Ca­
judeţean
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCIj pentru activi­
binetul
tatea Ideologică şi politico-
rUNDA. educativă la Clubul „Sarge- hunedoreni ai anului 1987
ni „Da- ţia“ din Deva. Comunicările
i-a des­ înnoiri socialiste pe străbună — apreciate pentru caracterul
mida cu documentar şi ştiinţific — au
£ ui ui — avut ca generice „Partidul
i iilmu- Comunist Român — promotor
î“. Dez- consecvent al luptei pentru
zată cu vatră românească instaurarea Republicii“ (sus­
fesoriJor ţinută de Constantin Purci-
)¿*ji Da- lean), „Republica — dezide­
uloni şi rat al mişcării democratice,
cin e m a - Glie românească încăr­ şi luptă petrecut aici. Păr­ zaţii de bază. Nu există muncitoreşti şi socialiste, în­
a J la nu, cată de istoria milenară a taşi la tot ceea ce s-a unitate economică, insti­ cununare a idealurilor de
jport în neamului. Despre măreţia înfăptuit in anii Republicii, tuţie unde să nu avem dreptate Socială şl naţională
•omânesfc cu deosebire in perioada organizaţie de partid pu. ale poporului român“ (Ale­
ir“, roa­ şi necontenita ei devenire xandru Donovici), „Procla­
se Mun- vorbesc aici luncile, dealu­ care a trecut de la Con­ ternică, comunişti destoi­ marea Republicii Ia 30 De­
•ul con­ rile şi văile. Dar mai cu gresul al IX-lea, de oind nici, care îşi iac tot mai cembrie 1017 — act de sem­
ic A mo­ nificaţie deosebită în istoria
ire- Rele- seamă ei, oamenii locuri­ ne conduce destinele eroul bine datoria la locurile poporului nostru“ (Dănilă
lor, continuatori în vreme intre eroii neamului, tova­ lor de muncă. Moldovan).
ai dragostei de neam şi răşul Nicolae Ceauşescu, — Eu aş completa că
liE, «a- la noi in comună se des- SCENA VA APARŢINE.
e
î la Fa- glie, de libertate a înain­ privim cu optimism şi în­ Sala marc a Casei de cultură
cţie în­ taşilor, a celor care şl-au credere viitorul, aşa cum lăşoată şi o bogată acti­ din Deva a fost gazda unei
tări ser- jertfit singele şi viaţa pen­ este prefigurat in docu­ vitate politico-educativă şi manifestări de adîncă trăire
oara a- cultural-artistică. In toate
.»rmanen- tru seninul zilelor de as­ mentele Congresului al
tuturor tăzi... Xlll-lea al partidului, in cele 9 sate avem formaţii
olosibile. Nu poţi intra in Baia de cele adoptate de recenta artistice participante la
lor de Criş inainte de a te opri Conlerinfă Naţională. As­ Festivalul naţional „Cinta-
•ceuperat tăzi, cei aproape 4 000 de rea României". Au Iost
s 130 to­ la Mesteacăn, pe locul
nic fon- unde a pornit, la 1784, locuitori ai comunei noas­ construite in ultimii ani 4 Manifestări
enuşi de Răscoala moţilor iobagi tre trăiesc înnoirile socia­ cămine culturale, 7 şcoli
ne de o liste vizibile la tot pasul. — arăta tovarăşul Marian
artoane. condusă de Horea, Cloşca
şi Crişan, ultimul născut Numai anul acesta a Iost Bujor, secretar adjunct cu politico-
rrintr-o in apropiere, in satul care construit un bloc cu 24 probleme de propagandă
ii za re la de apartamente, cu unităţi al comitetului comunal de
î m u n că ii poartă numele, cu cinsti­ partid.
cru, prin re, cu recunoştinţă şi ales comerciale şi prestatoare educative
îtelor ri- respect... de servicii la parter. La La Baia de Criş, in sa­
le apar- La Jebea, sub secularul tele ce formează comuna,
in et lo ar a am stat de vorbă cu mulţi
numai gorun, pe locul unde Horea BAIA DE CRIŞ
», 126 000 vorbea moţilor despre drep­ oameni. Cu deputaţi, cu
ictrică şi tatea iobagilor, doarme ur­ gospodari de frunte, cum
eubi maşul lui in idei şi luptă, sint Cornel Niţă, loan O- patriotică care s-a constituit
atlus
omagiu
Avram lancu, alţi martiri anul vom mai preda 12 o- prişa, Carolina Cean, Ma- intr-un caid aniversare, spec­
Republicii
la
ai neamului căzuţi in lupta partamente in centrul civic riţa Negriu, mulţi alţii. Sint tacol realizat din iniţiativa DANIEI.A SII.1VAS
pentru libertatea şi drep­ al comunei, alte utilităţi mindri că satele gospo­ organizaţiei U.T.C. „Sănătatea“ multipli» campioană olimpica, europeană >1 mondială, spor­
tiva hunedoreană nr. 1 în a nul li)S7.
tatea românilor. edilitar-gospodăreşti. dăriile oamenilor se împli­ Deva. Intr-o inspirată prezen­
tare — realizată de dr. Ma­
Intr-o minunată continui­ — Tovarăşe primar, să nesc tot mai mult. riana Urşică Şl tir. I.D. Pă-
tate de gind, de cuget şi stăruim asupra modului in - Aproape 700 de tele­ trul — au evoluat formaţii 1. DANIELA SILIVAŞ - gimnastică, C.S.Ş. Cetate Deva,
simţire, de devotament pa­ care se vor inlâptui cerin­ vizoare, peste 500 aparate şl artişti din ritului oamenilor campioană mondială cu echipa, la sol şi paralele,,
de
coana triotic, alături -se înalţă ţele formulate de secreta­ de radio, 132 autoturisme, în halate albe. corul de ca­ multiplă campioană europeană la individual com­
meră (dirijat, de prof. Nicolae
ii UN ic­ lainic gorunul plantat de rul general al partidului, mai bine de 1 000 de fri­ Icobcscu), formaţie laureată pus, paralele, sol şi birnă.
nii c vtn- secretarul general al parti­ t o v a r ă ş u l Nicolae gidere, apoi sute de maşini
I—II dului, preşedintele Repu­ de spălat, de cusut, aspi­ în „Cîntarea României“, a 2. Ecaterina Szabo - gimnastică, C.S.Ş. Cetate Deva,
Acţiunea Ceauşescu, in strălucitul deschis înălţător spectacolul campioană mondială cu echipa, locul III şi medalie
de
dragi“,
n — B); blicii, tovarăşul Nicolae Raport prezentat la Con­ ratoare, c asetoloane şi cu „Colind ţării întregul re­ de bronz la birnă, vicecampioană mondială univer­
Marin
Constantin,
a (Fia- Ceauşescu, cu ocazia vizi­ ferinţa Naţională a parti­ magnetoloane, ca să nu pertoriu avînd un cald me­ sitară la sărituri şi birnă.
NI: Tar- tării acestor locuri încăr­ dului, privind creşterea po­ mai vorbim că in casele saj. Fiorul patriotic a crescut
maimtiţâ cate de istorie. oamenilor se allă mobilă, în Intensitate cu fiecare mo­ 3. Marieta llcu - atletism, C.S. Metalul Hunedoara,
(7 No­ tenţialului economic al covoare - ne spunea to­ campioană mondială universitară la lungime.
montajului
literar-
ul sala- Baia de Criş. Fosta ca­ tuturor localităţilor, mal ment al „Avram lancu — în 4. Simona Staicu - atletism, C.S.Ş. Cetate - Minerul
muzical
ea); LU- pitală a Zarandulul este buna lor sistematizare, gos­ varăşa Maria Hărăguş, de­
t boboci- cunoscută din timpul daci­ podărire şl înfrumuseţare. putată, p r e ş e d i n t e l e conştiinţa montare neamului“, prin Deva, vicecampioană europeană de junioare, cîşti-
text,
Joc
modernă.
IJLCAN: lor şl romanilor ca un im­ — Continuă cercetările C.P.A.D.M. Baia de Criş. de lumini şi Interpretare de gătoarea locului I şi medaliei de aur la concursul
Lucenfă- portant centru de exploa­ in perimetrul Caraci, unde Dar locuitorii satelor co­ „Prietenia", la 1 500 şl 3 000 m.
vibraţie
Mariana
Da relee munei noastre răspund adîncă dr. Maria (dr. Novac, dr.
Urşică,
IMOASA : tare a aurului. S-a des­ se estimează un important prin lapte acestor înles­ 5. Marius Crişan — înot, C.S.Ş. Hunedoara, locul l şl
>chetarul coperit că incă din veacul zăcămint de minereu ne- Cristina State, dr. I.ucia Zim- medalia de aur la 100 m spate, locul II şi medalia
esc); u- al XV-lea aici funcţiona metalifer, in zona Jebea niri. Ei sint harnici gos­ bran, dr. Constantin Blaj, dr. de argint la 200 m spate ia concursul „Prietenia",
n Bucu- o monetărie. Tot aici au fa cărbune, se va extinde podari, buni contractanţi Ioan Pătrui, Petru llăneilâ) cîştlgătorul „Cupei Carpaţi" 1987.
1311A O : oferind publicului numeros
iost găsite urmele unor capacitatea de exploatare la fondul de stat cu pro­ şi receptiv o autentică sur­
riile I-U duse agrognimaliere. De priză artistică. Grupul folii 6. Mlchael Klein — fotbal, F.C. Corvinul Hunedoara,
*) ; O- spălătorii aurifere vechi... a lemnului in sectorul nos­ component al echipei naţionale de fotbal, căpita­
rmul sc — Dar astăzi, tovarăşe tru forestier, la complexul fapt, la acest capitol, co­ (asistenţi medicali Monlcn nul echipei Corvinul.
scrisori Aron Medrea, secretar al meşteşugăresc ,,Moţul" vom muna noastră se situează Dogacicu, Kaul I.azea), mo­
mentul
cu
poetic
GEOA- comitetului comunal de inliinţa secţii noi presta­ pe locul intii pe judeţ. creaţii proprii de susţinut Iulian 7. Ana Pădureanu — atletism, As. sportivă Minerul
dr.
pînzcle partid, primar al comunei, ...Baia de Criş. Locuri de Antoce, ca şi suita de „co­ Deva, locul I şi campioană balcanică de juniori
,Secretul toare de servicii — repara­ la 1 500 m.
linzi pentru ţară, în prag do
e cultu- astăzi, in anul Conferinţei ţii radio-televizoare, croi­ istorie, locuri de împliniri sărbătoare“ n corului de ca­
Iai mi na Naţionale a partidului, în torii, coafură, reparaţii o- socialiste fără seamăn, lo­ meră au întregit un specta­ 8. Maria Neculiţă — gimnastică, C.S.Ş. Cetate Deva,
(Dacia); preajma împlinirii celor biecte de uz casnic. In curi cu orizontul luminos vicecampioană balcanică de junioare la paralele
i* * Muş- col cru adîncă şl caldă rezo­
patru decenii de la pro­ toate C.A.P.-urile, in fer­ şi larg deschis spre zările nanţă in Inima publicului. şi medalie de bronz la Individual compus şi sol.
•IME- clamarea Republicii, ce dezvoltării noastre, spre Scara educativ-rccreatlvă co
- se- mele zootehnice s-au exe­ culmile devenirii comunis­ l-a urmat şl care a adus, 9. Sorin Moisache - lupte, A.S. Constructorul Hune­
uroşul) ; înseamnă comuna Baia cutat lucrări de moderni­ alături do tinerii medici sta­ doara, campion naţional, component al lotului na­
ra Auri- de Criş ? zare şi sistematizare, în te. Pe această cale trasa­ giari şl cadre de specialitate ţional.
HEbARI: — Noi, cei care trăim şi vederea creşterii producţii­ tă de partid işi pun pu­ cu îndelungat stagiu profe­ 10. Bogdan Rădos şi Daniel Haldiner — fotbal, „Viito­
dy 11 olly muncim pe aceste melea­ lor. Avem peste 800 de terile in valoare toţi oa­ sional, a fost încă o confir­ rul" Hunedoara, componenţi al echipei naţionale
guri strămoşeşti sintem comunişti in comuna noas­ menii locurilor. mare a dorinţei tinerilor şi de juniori calificată la turneul final al campiona­
tnindri de treculul de jertlă tră, constituiţi in 18 organi- GH. I. NEGREA a spiritului lor deschis spre telor europene.
valorile actului educativ.
Pentru organele şi orga­ caţie moral-cetăţenească şl
nizaţiile U.T.C., educarea 0 nouă calitate, superioară a activităţii materialist-ştiinţifică. Ele
ei nea va comunistă, revoluţionară, ţin în principal de iniţie­
variabil, prin muncă şi pentru mun­ rea unor acţiuni fără
Vîntul că a tinerilor reprezintă politieo-ideologice şi educative consistenţă, neatractive.
a mode­ Multe din ele sînt cu ca­
rni estic. o sarcină de cea mai mare racter sporadic, la care
minime importanţă şi răspundere.
între mi- Practic, de felul cum se Programului partidului", crete ale organizaţiilor rea la tineri a unui com­ ficiulităţii şi formalismu­ participă un număr redus
s 7 gra- acţionează şi se reuşeşte parte integrantă a întrece­ U.T.C., din fiecare colec­ portament Înaintat, sănătos lui ce se manifestă in de tineri. Trebuie spus,
xîme în- rii socialiste, care oferă tiv in parte. faţă de muncă ji societa­ pregătirea şi realizarea în acelaşi timp, că organi­
0 grade, acest lucru, depinde în acestora. Nu toate organi­ zaţiile U.T.C. se ocupă
rome ro­ mare măsură modul în organizaţiilor U.T.C. un De o atenţie sporită s-au te. Demne de ’ remarcat
bii. vîn- care tinerii se implică şi larg dmp de aplicare a bucurat, apoi, multiplele sint, de asemenea, stră­ zaţiile U.T.C. acţionează Încă prea puţin de orga­
derat din contribuie la materializa­ unor iniţiative proprii acţiuni menite să formeze daniile pentru a conferi cu răspunderea cerută nizarea timpului liber al
bocal cum sînt „Educaţie, econo­ şi să dezvolte la tineri tră­ marelui număr de simpo­ pentru eliminarea festivis- tinerilor, de atragerea lor
itîV* e de rea obiectivelor prezente rnului, nu imprimă între­ La acţiuni interesante, a-
şi de perspectivă ale mie, energie", „Registrul săturile unei înalte con­ zioane, mese rotunde, con­ gii activităţi politico- tractive, cu pronunţată
colectivelor muncitoreşti economiilor", „Vitrina ca­ ştiinţe juridice, pentru în­ sfătuiri, sesiuni ştiinţifice,
arele trei lităţii", „Brigăzile tinere­ suşirea şi aprofundarea activităţilor cultural-edu­ educative un spirit activ, tentă educativă. De aseme­
a fi rece din judeţ. Pornind de la novator, concret. Toate a- nea, propaganda vizuali
va intra această cerinţă majoră, co­ tului" ş.a. conţinutului legislaţiei so­ cative şi turistice un con­
de încăl- mitetul judeţean al U.T.C., In formarea unei gîndiri cialiste, generalizîndu-se ţinut adecvat cerinţe­ cestea se regăsesc şi în nu abordează permanent,
fi varla- politice avansate şi înţe­ cu o tot mai mare con­ lor actuale. desfăşurarea învăţământu­ la un nivel corespunzător
1 mai ac- organele şi organizaţiile lui politico-ideologic, care. problemele responsabilită­
sfîrşltul sale, sub îndrumarea or­ legerea profundă a feno­ nu peste tot are conţinu­ ţii tinerilor, in respecta­
1 vor că­ ganizaţiilor de partid, des­ menelor şi proceselor com­
ii mixte, plexe din natură şi socie­ rubrica tineretului tul şi calitatea necesare, rea ordinii şi disciplinei,
i slab la făşoară o bogată activitate tate, un rol aparte l-a a- Ü dezbaterile efectuîndu-se angajării lor la îndepli­
sectorul politico-ideologică şi edu­ vut şi îl are învăţămîntul la suprafaţă, multe pro­ nirea sarcinilor încredin­
turile ml- cativă, utilizind o mare O analiză exigentă a bleme rămînînd neclarifi­ ţate.
^rlnse în- diversitate de forme şi politico-ideologic. Tocmai sistenţă iniţiativele „Le­ cate, deci fără efect asu­ Pentru eliminarea neîn­
mlnus 6 de aceea, organizaţiile gile ţării, legile noastre", muncii organelor şi orga­
ate în ul­ modalităţi, mereu înnoite U.T.C. au acţionat perma­ „Tribuna juridică". „Ti­ nizaţiilor de tineret în pra gîndirii şi acţiunii ti­ târziată .a acestor nea­
iu la mi- şi perfecţionate, adaptate nent, au militat ferm nereţe şi responsabilitate“ aceste direcţii în lumina nerilor. Asemenea lipsuri junsuri, Comitetul judeţean
• cele ma- la sarcinile specifice, con­ pentru creşterea eficienţei, etc. Raportului prezentat de se întîlnesc îndeosebi la acţionează în vederea ma­
nus 3 şi crete ale tinerilor din mi­ secretarul general al parti­ cercurile de la antrepri­ terializării unui bogat şl
ocal eea- nerit, siderurgie, ener­ pentru continua îmbunătă­ Desigur, bogata activita­ zele de construcţii Deva şi cuprinzător plan de mă­
i d e chl- ţire a calităţii şi conţinu­ te dedicată educării revo­ dului, tovarăşul Nicolae
¡1 de po- getică, din celelalte do­ tului acestuia. Numai In luţionare a tinerilor înglo­ Ceauşescu, la Conferinţa Valea Jiului, „Vidra" O- suri menit să ridice în­
menii ale activităţii eco­ acest an, peste 74 000 de bează şi pe cea desfăşu­ Naţională a partidului, re­ răşlic, Fabrica de bere treaga activitate a orga­
nomice. tineri au fost cuprinşi în rată în cadrul Festivalului levă însă şi o seamă do Haţeg, întreprinderea mi­ nelor şi organizaţiilor
Un loc de seanjă, între 2 271 cercuri, în majorita­ naţional „Cîntarea Româ­ lipsuri şi neajunsuri. Cu nieră Bărbăteni, Fabrica U.T.C. la înălţimea mari­
acestea, îl ocupă întrece­ tea dintre ele urmărindu- niei", urmărindu-se cu toate că au fost organi­ de încălţăminte Hunedoa­ lor cerinţe şi exigenţe
rea utecistă „Tineretul — se dezbaterea problemelor precădere îmbogăţirea ca­ zate numeroase acţiuni, e- ra ş.a. stabilite de partid.
puternică foiţă socială în de fond, într-o strînsă le­ racterului educativ, inte­ ficienţa lor a fost de multe Se menţin în cu neajun­ VALENTIN NEAGU
înfăptuirea prevederilor gătură cu sarcinile con­ grarea ei activă în forma- ori scăzută datorită super- suri în activitatea de edu­