Page 90 - Drumul_socialismului_1987_12

DRUMUL SOCIALISMU

jRepuMică-a-mplittUii

Republică-a-mplinirii, patrie-Iumină, Ce-1 moştenim de Ia strămoşi şi de
Eşti zare-miresmată şi senină, la mume
Şbăldată-n doine şi-n argint de rouă Sfinţit cu sînge şi potop de lacrimi.
Vitejii tăi renasc în Era Nouă. Cinstim eroii ca-n străbune datini.
Tu porţi comori în sin la tine, In .Nicolae Ceauşescu, Erou-Stegar
O limbă de sorginte daco-latinc, Partidului slăvim Conducătorul,
G-un nume scump care alintă glin. Cc-a înnoit străvechea vatră, scump
meleag
Emblemă de nobleţe : România ! Urcînd pe culmi de glorii tricolorul.
Repertoriilor formaţiilor artistice — Cînd noi rostim siăvitu-ţi nume IRIMIE STRÄUJ

un conţinut patriotic, revoluţionar!

în Raportul prezentat Pornind de la experien­ combativă. La rîndul său,
Conferinţei Naţionale, se­ ţa şi rezultatele obţinute în repertoriul corului com­
cretarul general al parti­ în ediţia încheiată a Fes­ binatului vor fi intro­ Valorile perene ale cintecului militant !
dului, tovarăşul Nicolae tivalului naţional „Cînta- duse cîntcce de muncă cu
Ceauşescu, insista asupra rea României", conducerea conţinut patriotic, semna­
necesităţii de a face astfel te de compozitorii Gheor- înălţătoare şi emoţionan­ struire cu creşterea de ţitor, tuturor celor care au î
incit ............. casele de cul­ clubului „Siderurgistul" din ghe Bazavan, Mircea Nea- tă, caldă şl insulieţitoare noi generaţii de interpreţi". contribuit la renovarea şi |
tură, cluburile, teatrele şi Hunedoara a urmărit a- gu, Constantin Romaşcanu a lost sărbătoarea găzdui­ Incursiunea făcută în ac­ modernizarea clubului „Mi- 4
bordarea acelor genuri ar­
alte unităţi de cultură să ş.a. care au scris şi pînă tă de oamenii Ghelariu- tivitatea de decenii o for­ nerul", conferindu-i cadrul
aibă Un rol tot mai activ tistice al căror repertoriu acum pentru formaţia co­ lui, acum, in pragul glo­ maţiilor artistice sărbătorite ambiant desfăşurării mun- \
în întreaga dezvoltare a este prin excelenţă mili­ rală a siderurgiştilor hu- riosului jubileu al Repu­ a relevat abnegaţia, stră­ cil politico-educative şi 1
conştiinţei revoluţ onare a tant. Este vorba de bri­ nedoreni, precum şi alte blicii. Cu bucuria expri­ dania, pasiunea oamenilor cultural-artistice.. /
!
oamenilor muncii". în a- gadă artistică, cor, teatru, piese din culegerile pri­ mată pe fiecare chip, ei de suflet care au pus u- Au fost clipe de adîncă I
cest context, munca artis­ dans tematic, solişti vo­ mite de la U.G.S.R. au sărbătorit împlinirea o măr de nădejde la perpe­ emoţie, care au crescut i
tică dovedeşte, alături de cali de muzică uşoară şi 80 de ani de existenţă şi tuarea prin ani a mişcării in intensitate in momente- i
alte activităţi, bogate va­ populară etc. Se intenţio­ Un repertoriu cu un activitate neîntreruptă o cultural-artistice ghelărene. le prezentării Mesajului y
lenţe educaţionale. nează, după cum ne-a re­ bogat conţinut de idei vor lormaţiei corale şi a fan­ losif Mersici, loan Toma Comitetului judeţean de ,
O reală influenţă a- latat tovarăşul Ionel Bra- aborda formaţiile de tea­ farei minerilor din Ghe- partid, al inminărli diplo- )
siipra formării omului nou, ia, directorul instituţiei, tru, dans tematic, ansam­ lari. Manifestarea a coin­ 80 de ani melor şi insignelor conle- (
a conştiinţei sale revolu­ constituirea, pe lingă bri­ blul dc cîntece şi dansuri cis cu redarea în activita­ de existenţă 11 fn r*m « f i'íM ^ /■ a r A 4 m 1J m ^
sărbătorite,
rite
formaţiilor
ţionare, o are repertoriul găzile artistice existente în care va trebui să valorifi­ te, în haină nouă, a clu­ veteranilor acestora,
literar, muzical, coregra­ uzinele C-S.H. a unei a- ce în mai mare măsură bului ,,Minerul", care a de­ formaţiei corale programul artistic ce
fic abordat de colectivele semenea formaţii şi la folclorul muzical şi corer venit un spaţiu ce poate şi a fanfarei urmat a fost un înălţător■ v
artistice. Prin conţinutul nivelul' clubului, al cărei grafic pădurenesc, costu­ găzdui, intr-o ambianţă minerilor şi cald poem adus patriei, • mi tv
său patriotic, militant, re­ text să cuprindă aspecte mul popular specific aces­ estetică deosebită, actul din Ghelari in pragul gloriosului jubi- \ i ”
voluţionar, acesta este în concrete din combinat şi tei Zone, inegalabil în de cultură. leu al Republicii, poporu- l
măsură să contribuie la să vizeze îmbunătăţirea frumuseţe şi -putere de lui român, partidului con­
afirmarea convingerilor expresivitate. Sint preo­ „Trăim momente deose­ Precup, Caro! A. Alic, Do- ducător, timpului nou al
. înaintate, comuniste, să procesului de organizare a cupări care vor conduce bite de mindrie şi cinsti­ ru Toma, Marin Dirvă, To- ţării şl ctitorului său, tova- <. n
redea în forme diferite producţiei şi a muncii, re a activităţii îndelungate miţă Furdui, Viorel Popa, răşul Nicolae Ceauşescu. ţ s
activitatea creatoare a oa­ reducerea consumurilor la sporirea puterii de in­ a corului mixt şi a ianla- Zaharia Pascu, Viorel Pas- Corul şi laniara sârbă- < ll
rei minerilor, care au de­
menilor muncii hunedo- specifice de gaze naturale fluenţare a repertoriului venit octogenare. Cinstim cu, Apostol Crăclunescu, torite, ansamblurile artls- \
reni, să constituie o forţă şi energie, combaterea a- abordat de către toate ge­ Crisiina Morariu, Mar­ tice ,,Haţegana" şl „Arde- l
de dinamizare a întregii titudinii de indiferenţă nurile de formaţii din ca­ strădania depusă de cei gareta Crăciunescu, A- leana", formaţia de dan- ) ş
lor activităţi, să oglindeas­ faţă de bunul mers al tre­ drul clubului. care au înjghebat şi au ron Gostian, Valentin suri de societate a du- ) p 11
că noua etapă de dezvol­ burilor . Faţă de abateri se continuat pînă in zilele Forte, losif Gostian, Ileana bului ,,Siderurgistul" Hu- i ti
tare socialistă a patriei. va lua o atitudine critică. MINEL BODEA noastre viaţa artistică lo­ Toma, Florean Alexandru, nedoara, soliştii vocali Ma- i
cală, in climatul în care loslt Stanca, Molse Dră- ria Mic, Teodor Furnică, 1
cintecul a fost tribună de ghici, Aron Alic, Mircea Elena Lazăr, Viorica Brin- ^
luptă pentru progresul so­ Alic, loan Tomuţâ, loan To­ duşa. Invitaţii Drăgan Mun- l
cial şi naţional. In locali­ ma, Gh. Necula, losif To- teanu şl Nicolae Furdui j
CRONICA PLASTICĂ tatea noastră — arăta loan plicean, Costică Bratu, Vio­ lancu s-au reunit intr-un ţ
Irimie, preşedintele comite­ rel Furdui, Nicolae Popa spectacol-poem (conduce- l
tului sindicatului de la sint nume rostite cu respect rea muzicală Marin Dir- /
Tiber!u Fazakas Omagiu vetrei româneşti E. M. Ghelarl, in alocuţiu­ in viaţa spirituală a aşe­ vă, Ion Toma, Vasile Mo- )
zării,
nea de deschidere a ma­
de
lodeţ, coregrafia Ion Cor- ţ
nume
animatori
nifestării — au existat lău­ al cintecului militant, diri­ neliu Vasiliu), care a con- i a
dabile preocupări de ex­ jori şi interpreţi, statornici topit scena cu sala, unind J c
La sala „Studio" a Casei biecte pline de simbolul talente vine în calea noas­ D
lor
municipale de cultură Hu­ timpului, ai trăiniciei, al tră cu o sensibilitate de primare a frumosului artis­ în dragostea frumos. pentru voci şl simţăminte intr-un \ tt
perma­
pentru
grija
tic,
pentru
S-a
imens cor din care a răz- i
artă,
nedoara a avut loc verni­ rosturilor mâinilor ome­ care nu avem cum să nu nentizarea formaţiei cora­ adus gînd de mulţumire tu­ bătut înălţător şi emoţio- / T ()
sajul expoziţiei de pictură neşti. Prezent în diverse ţinem scama, o maturitate le şi a fanfarei, pentru turor celor care, după ore­ nant iubirea de neam şi ţ C
c.
a artistului plastic hune- expoziţii din ţară, repro­ art’stică deplină, un me­ primenirea acestora, prin le de muncă, s-au înfrăţit ţară. ( z;
dorean Tiberiu Fazakas. dus în revistele de specia­ rituos loc în Cetatea Ar­ împletirea muncii de in- cu cintecul patriotic insufle- LUCIA LICIU Ie (1
Cunoscut şi apreciat în­ litate şi literar-artistice, telor din sufletele noas­ n
deosebi pentru lucrările Tiberiu Fazakas, el însuşi tre. P
sale în maniera Op-art, un însufleţitor al formă­ T lc
care impun printr-o desă- rii şi afirmării tinerelor EUGEN EVU Ion Drăgan Curiozitate şi interes de cunoaştere n
<î
vîrşită tehnică şi printr-o G
deschidere tematică gene­ *■*#***'• <■' 4c rc
roasă, tratată mereu cu Apărută la Editura După o necesară deli­ la învăţare la succes şco­ K
r<
rafinament, Tiberiu Faza­ Ştiinţifică şi Enciclopedică, mitare a conceptelor, au­ lar ; de Ia eficienţă în A
colecţia „Ştiinţa pentru torul sondează, ca un bun învăţare la succesul pro­
kas vine acum într-o ipos­ toţi", lucrarea cunoscutu­ cunoscător, „întrebarea, ex­ <ft
R
tază mai caldă, mai ro­ lui pedagog timişorean in­ presie a setei de cunoaş­ fesional, culminînd cu ac­ în
tul creaţiei.
mantică, i-am spune, ex- cită prin problematica pusă tere“, pentru a ajunge la sc
Concluziile
■ punînd peste 30 de desene în discuţie. Una din cali­ concluzii conv’ngătoare 1 interesului de fixează locul g:
su
cunoaştere
in culori vii, cu prospeţi­ tăţile lucrării rezidă în scăderea debitului între- în climatul socio-cultural er
rà
me şi implicare lirică, în capacitatea de smteză a necesar, pentru ca perso­ pa
fiecare peisaj. Parcă, din- autorului, care reuşeşte să nalitatea, motivată din B
cplo de paleta sa croma­ concentreze „diurnul" ae NOTE DE LECTURĂ această perspectivă, să cl?
RI
la simpla curiozitate, în
tică. simţim mereu o pre­ poată atinge parametri ri i
zenţă. chiar peisajele sale faza ei indolentă, la inte­ maximi. Lucrarea pledea­ ri­
resul de cunoaştere ce bărilor pe măsUră ce oopi- ca
îi ccnţin, cumva, pe ar­ caracterizează întreaga 2- lul creşte ; particularităţi­ ză pentru generalizarea in­ Pi
tist. Expoziţia, aflată pen­ xistenţă umană. le interesului de cunoaş­ teresului de cunoaştere la (!V
tru două săptămâni la dis­ Transpar. din pag ode tere la preadolescent, a- toate nivelurile, prin b.ri
1
poziţia publicului, este un cărţii, aria largă şi com­ dolescent şl adult; ne­ pulsionarea tuturor facto­
omagiu adus unor locuri plexă a problemei abor­ cesitatea interesului de rilor educaţionali. '
date, preocuparea pentru cunoaştere în formarea
istorice din vatra hunedo--
pătrunderea în esenţa lu­ personalităţii. Prof. MARIA TOMA
reană şi a ţării, surprin­ crurilor în toate fazele e- Un moment aparte acor­
zând un itinerar afectiv, voluţiei omului şi sesiza­ dă autorul interesulu' de fi
Tiberiu Fazakas — .Surml z'egetusa Ulpia Tnlkma. Co­ cu
din care peniţa fină, dar loane „Liber Pater“. rea tuturor laturilor „in­ cunoaştere şi învăţării, în ,,Colinzi pe prispa vo
mi
şi penelul surprind su­ teresului de cunoaştere“. toate etapele acesteia.: de til
casei" su
m!
In prag de An Nou, ce­ în
1
în
Deşi a absentat 20 de aiâ CRONICA FILMULUI CUIBUL DE VIESPI Tamara Buciuceanu, den­ Echipa de realizatori tele de dubaşi şi urători Izc
din cunoscute zone folclo­
de pe platourile de filmare, să în exprimare, precisă, (Vivi Drăgan Vasile — rice ale judeţului vor fi
regizorul (de teatru) Horea nei familii de bogătaşi colă este pusă la locul ei, dar şi nuanţată, realizea­ imaginea, Traían Niţescu iarăşi prezente la tradi­ 1
Popescu reintră spectacu­ olteni, amestec de meschin, într-un „insectar" imagis­ ză ’ o Anetă Duduleanu — scenografia, Maria Nea- ţionala manifestare „Co­ fi
Izi
gu — montajul ş.a.) a iz­
los în lumea cinematogra­ de austeritate de mora­ tic în care satira funcţio­ memorabilă; Gh.eorghe Di- butit să „materializeze" linzi pe prispa casei" de va
fului. Despre filmul său, vuri, de calicie aurită şi nează fără drept de apel. nică şi Marin Moraru îşi intonaţiile sarcastice a- la DeVa. Mîine după-masă, tei
transpunere a „Gaiţelor" neomenie, cu aplecarea -Construcţia universului construiesc rolurile inte­ parte ale acestei tragi­ începând de la ora 16,30, 45
sp
lui Al- Kiriţescu, piesă ju­ spre comic lugubru", ca­ psihologic şi scenografic, ligent şi cu vibraţie. Ală­ în faţa Casei de cultură Lo
cată prima oară în 1929, pătă valenţe cinematogra­ minuţiozitatea detaliului turi de aceşti maeştri ai comedii. astfel publi­ Deva colirizile şi urările de
Restituind
regizorul declara într-un fice într-o viziune regizo­ filmic, limbajul obiectelor ecranului românesc se vor fi aduse de îndrăgite
interviu : „Am dorit să fac rală care aprofundează' plasate inspirat în cadru, remarcă Ileana Stana lo- cului „Gaiţele" lui ICiri- formaţii de la Stănceşti-
un film bun .pornind de psihologiile fără a le a- , conexiunile dintre secven­ ncscu, Coca Andronescu, ţescu, regizorul Horea Po­ Ohaba-Răduleşti, Alimaş
pescu
săvlrşeşte
real
un
la un scenariu valoros". , taca ireversibil prin carica­ ţe demonstrează virtuozi- Tora Vasilescu, Maria şi necesar act de cultură. Sălişte, Fintoag, Bo u, Ba- 1
!
Textul piesei, considerat tură,. atentă la nuanţe şi . tale . în sţăpînirea mijloa­ cea, Pojoga, Lăpuşnîc, Dea-
de Eugen Lovineseu „un, la conservarea firescului celor de expresie cinema­ Ploae, Ovidiu Iuliu Moldo- VERONICA PALADE lu Mare.
studiu adine, aspru, al u- personajelor. Lurnea ridi­ tografică. .. . van, Vivian Alivizaclie.