Page 91 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 91
R. 9 365 • SÎMBĂTA, 26 DECEMBRIE 1987 Pag. 9
Omagiind prin fapte de munca aniversarea proclamării Republicii
Oamenii muncii hunedoreni acţionează hotărît pentru a înfăptui exemplar
ARE CINEMA-
;A, Ln Cumi-
ral din Gurn- obiectivele stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, sarcinile desprinse din
ut loc o inte-
liocare clnema-
po tema „Con-
le seamă care
harta
ea, urmărită de Raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicoiae Ceauşescut
patriei“,
număr do lo.
i cadrul căreia
înfăţişate în
po- La temelia progresului economic şi social
tldo realizări de Calculatorul - un „dispecer
'ăptulte de
lăn in anii Be
ii precădere în energetic" foarte exigent...
deschisă de (Urmare din pag. 1) rile pentru irigaţii, desecări, lui multilateral al ţării şi,
al IX-Iea al noile plantaţii pomicole, totodată, al ridicării în con
a fost urmată construcţiile agrozootehni tinuare a nivelului de trai „In condiţiile tehnolo buri) • înlocuirea unor rul general al partidului,
ia filmul ui do- oameni ai muncii din indus ce şi altele. Avînd creată o al întregului popor.
„Imn pentru giilor avansate de astăzi, compresoare de tip vechi, t o v a r ă ş u l Nicolao
ţării“. tria hunedoreană le revine puternică bază tehnico-ma- Desfăşurind o susţinută extracţia şi prepararea mi de 45 mc, cu compresoare Ceau.şescu, privind intro
sarcina de mare răspunde terială, oamenii muncii din muncă politico-îdeologică şi nereului de fier presu de tipul „L100" (de 100 ducerea noului tehnic, a
AşEl.UL CO- re de a utiliza cu eficienţă agricultură sînt chemaţi să educativă, organele şi orga
dln Parcul Ce- pun un consum important mc), la care se poate ob cuceririlor ştiinţei româ
t oferă îndră- maximă fondurile fixe, să asigure folosirea ei judicioa nizaţiile de partid, condu de energie electrică”: Re ţine o autoreglare în func neşti în toate domeniile da
tcole pentru eel obţină randamente superi să, astfel incit să sporeas cerile colective ale unităţi marca aparţine tovarăşu ţie de consumurile de aer activitate, îndeosebi în di
rmaţii artistice oare la fiecare loc de mun că în continuare producţia lor, organizaţiile de masă şi lui ing. Ioan Teodorescu, • încărcarea la capacita recţia utilizării resurselor
ilor (din şcolile că, să realizeze produse de agricolă, ceea ce creează obşteşti sînt chemate să se
şl C.P.S.P.) şi implice cu întreaga răspun energeticul şef al I.M. te a utilajelor, eliminarea energetice ale ţării".
latrlel din Bră- cea mai bună calitate, cu condiţii favorabile sporirii Hunedoara. funcţionării lor în gol • — Cum funcţionează a*
unicipiului pre- costuri şi consumuri cit mai contribuţiei agriculturii la dere în întărirea ordinii şi — Cu toate acestea — a Analiza zilnică a consu cest sistem ?
ic, între orele reduse. dezvoltarea generală econo- disciplinei, în asigurarea u- continuat interlocutorul — mului de energie electrică, — La dispeceratul cen
redate progra- Alături de proprietatea so mico-socială a patriei şi, nui bun climat de muncă,
il-llterare. tral al întreprinderii, prin*
cialistă de stat, o dezvolta implicit, a proprietăţii so a unei atitudini ferme îm f3p¡SHf¡Rl tr-un afi.şaj electronic, sa
n — BUCURIA re viguroasă a cunoscut şi cialiste. potriva oricăror manifestări poate vedea în orice mo
Sub acest gc- proprietatea cooperatistă. Pe baza experienţei pro ce lezează integritatea pro
lut loc la clu- ment puterea instantánea
ina" din Culan Prin munca unită a celor prii şi a realităţilor din ţa prietăţii socialiste de stat absorbită de marii consu
ion la care au ce-şi desfăşoară activitatea ra noastră, se prevede ca şi cooperatiste, urmărind matori interni de energie
numeroase fe în agricultură s-au realizat şi in viitor să fie alocate permanent ca aceasta să fie în datări re primordíala a fiecărui electrică. Se va introduce,
rate în unită- o serie de obiective cu in circa 30 de procente din perfecţionată şi întărită, a-
nice ale oraşu- şi un avertizor de depă-!
jrtat un dialog fluenţă decisivă asupra creş venitul naţional pentru fon şa cum prevăd hotă rîrile om al muncii, a fiecărui cetăţean şire a puterii aprobate
sspre rolul co- terii producţiei agricole şi. dul de dezvoltare, suportul Congresului al Xlll-lea şl pentru fiecare consumator
►onsolidarea fa- a eficienţei economice a a- trainic al dezvoltării proprie Conferinţei Naţionale ale în parte.
irla dc prin măsurile luate în în
.,i şi să- cesteia, cum sînt amenajă tăţii socialiste, a! progresu- partidului. treprinderea noastră pen — Cît de operativ pof
implinirca I.M. Hunedoara fi luate măsurile ?
a tinereţea : tru reducerea coîisumului — Pentru aceasta se fo
de energie electrică şi de
Suportul solid al faptelor de muncă — alte resurse putem spune losesc rad'otelefoanele pe
IST“ IN... IIAI- a respectării programelor care le avem de niai
B eria „Tu că bilanţul la acest capi stabilite. mulţi ani în dotare. Mai
ni a O.J.T., tol conţine numai econo menţionez că la oficiul
t'v ..speţii de angajarea şi hărnicia oamenilor mii, Astfel, pe perioada Deci, pînă acum, s-a
r
in ...haine noi“, care a trecut din acest an, acţionat bine pentru re nostru de calcul se lu
tor lucrări de (Urmare din pag. 1) re anilor precedenţi, res de partid în întreaga ac s-a obţinut o economie de ducerea consumurilor e- crează la un program în
r \ igienizare, nergeticc' însă demn de vederea introducerii pu
itufă acum, în pectiv realizarea unui vo tivitate, printr-o largă 102 MWh la energie e- terilor electrice aprobate
Lcscldderii, mai lum suplimentar de masă muncă de la om la om, lectrică şi de .97 000 Nmc semnalat ni se pare a fi,
mai primitoare pină la nivelul fiecărui minieră de 420 000 tone. principială, deschisă, dar la gaz metan. pe această linie, preocupa pe calculator. Şi, în per-
e e foarte im- miner şi preparator, urmă rea harnicului colectiv spectiva imediată (trimes
mai funcţiona- rirea zilnică de către mai Este adevărat că şi retri şi fermă acolo unde este Aceste rezultate bune trul I 1988), la dispece
nsabilul unltă- ştri şi şefii de sectoare a buţiile au fost proporţio cazul". semnate de minerii şi pre pentru viitor. Este vorba ratul central va fi mohtat
ghe Roşu, ga- nale cu eforturile depuse In aceste zile de sfîrşit paratorii din Poiana Rus- de punerea la punct, încă un terminal pentru cu
că „Turist“ va modului de realizare a şi cu depăşirile de plan în din această lună, a unui
î şi piuă acum, lor, luarea operativă a de an, aureolate de aniver căi au la bază, cum am sistem centralizat de telc- noaşterea consumului pe
pentru nefu- măsurilor tehnice şi orga registrate. Despre oameni sarea a patru decenii de aflat, un complex program măsură a puterii absor fiecare consumator şi în
nizatorice impuse de anu ca maistrul electromecanic la proclamarea Republicii, de măsuri, cu termene şi orice moment. Măsurile co
bite de către fiecare mare
mite situaţii. De aseme Serafim Mariş şi şeful de minerii şi preparatorii din responsabilităţi concrete. consumator de energie e- trebuie luate în diferite
nea, am pus accent pe u- echipă Tiberiu Gabăr, des Ţara Zarandului muncesc Redăm, în continuare, cî- lectrică din unitate. „A- situaţii vor fi, de aseme
pre conducătorii de utilaje
EMAiisi tilizarea raţională, la pa grele Mihai Sandu, Ion cu dăruire şi abnegaţie, teva din aceste măsuri i cest sistem — ne explica nea, programate pe cal
nan'jfj uarjgoaq rametri superiori, a capa Codreanu, Viorel Margea, amplifică succesele de pî- • Reducerea iluminatu culator. Sub conducerea
cităţilor de producţie, a nă acum, pun temelii so lui exterior (cu o econo tovarăşul Ioan Bârna, se comitetului de partid al
întregului potenţial tehnic Daniel Almăşan, Gheorghe; lide producţiei lui 1988, în mie de 7,5 kWh) ® Intro cretarul comitetului de întreprinderii, comuniştii,
Pădurea de Vraciu şi Florin Butuca partid al întreprinderii —
ria) ; Cucoana şi uman, respectarea rigu sau despre şeful de for hotărîrea unanimă de a-şi ducerea în anumite locuri toţi oamenii muncii, din
\rta) ; IIUNE- roasă a tehnologiilor de lu spori contribuţia la dez a iluminatului fluorescent a fost conceput şi defi- I. M. Hunedoara se anga
Pe aripile vxn- cru şi a disciplinei muncii, maţie subteran Nicoiae voltarea bazei de materii şi alte măsuri luate pe li nit'vat de specialiştii uni jează să-şi înscrie în
seriiie I—II Pîclişan se pot spune nu prime a ţării, de a în nia micilor consumatori tăţii noastre. Se materia
— A) ; Acţiunea aprovizionarea corespunză mai cuvinte frumoase. îm treaga activitate productiv
(Modern — B) ; toare cu materiale nece făptui neabătut obiective (37,5 kWh) • Aplicarea u- lizează, prin acest sistem, vă la cele mai înalte cote
ascunsă .(Fla- sare. Trebuie subliniat în preună pregătim temeinic le Congresului al XIH-lea nui nou program de func o indicaţie formulată şi ale eficienţei.
TROŞAN1 : Tar- producţia anului viitor, pe şi Conferinţei Naţionale ţionare a compresoarelor la recenta Conferinţă Na
îyil maimuţă mod deosebit faptul că a- care sîntem hotărîţi s-o în MARIN NEGOIŢA
C îl (7 No- vem muncitori harnici şi ale partidului. (cu oprire între schim- ţională de către secreta-
>ul sala- conştiincioşi, dăruiţi pro deplinim, de asemenea, e-
- (U..irca); LU- xemplar".
Imăvara boboci- fesiei, hotărîţi să pună cît
iral) ; VULCAN: mai mult umărul şi min Cum afirma directorul
als (I.uceafă- tea la înflorirea patriei. Ei întreprinderii, sarcinile lui Afirmarea unui spirit militant, revoluţionar, tineresc
.»JEA : Dardée 1988 sînt mobilizatoare,
; ANINOASA : sînt autorii a tot ceea ce mai ales sub raportul ca
* Muşchetarul facem, angajarea şi hăr „Noi, tinerii de azi, sîn neraţie este puternic an „Ştafeta muncii", „Recu ganizaţia orăşenească Ha
(uncltoresc) : U- nicia lor constituie supor lităţii şi eficienţei, condi perare, recondiţionare, re- ţeg direcţii clare de ac
0 zi în Bucu- tul. solid al faptelor, al ţiile pentru îndeplinirea tem <^ei care trebuie să grenată în materializarea
ezat) ; BRAD : lor se pregătesc minuţios, ducem mai departe, la programelor de dezvolta folosire", „Prietenul noului ţiune în viitor. Este vor
e — seriile T-1I realizărilor în producţie. un nivel superior, tradiţia re economico-socială în încadrat", zile şi decade ba de intensificarea în
t roşie) ; O- Notăm cu plăcere colec din toate punctele de ve record în producţie, „Eu
Jandarmul se dere, astfel îneît din luna muncitorească, noi vom fi profil teritorial, rezultatele tregii munci politico-or-
* Trei scrisori tive şi nume de oameni ianuarie să se poată ra conducătorii întreprinderi obţinute fiind indisolubil produc, eu controlez, eu ganizatorice menite să spo
Patria) : C.EOA- cu contribuţii hotărîtoare lor anului 2000. Tocmai legate şi de munca şi răspund" ş.a. De asemenea, rească substanţial aportul
: Toate pînzele la succesele din acest an porta depăşiri de plan. strădaniile ei. S-a afir ş-a acţionat mai activ în
ria I „Secretul ale I.M. Barza : cariera „Intr-adevăr, prevederile de aceea, avem marea res fiecărui tînăr la bunul
Casa de cultu- pe anul viitor sînt impor ponsabilitate de a învăţa mat cu mîndrie în acest domeniul sporirii răspun mers al treburilor, întări
tŢEG : Lumina Valea Morii, sectoarele şi a ne pregăti cît mai' sens în cadrul conferin derii organizaţiilor U.T.C.,
durerii (Dacia) ; „Maria", „Ruda" şi „Valea tante, se cunosc deja la bine, de a munci în aşa ţei că pe 11 luni din a- a tinerilor faţă de reali rea vieţii interne de or
lantemlr * Muş- Arsului", uzina de prepa toate nivelurile şi se ac ganizaţie şi a muncii de
român : SIME- ţionează energic pentru în fel îneît să răspundem e- cest an, producţia marfă zarea integrală a sarcini educaţie revoluţionară, de
io arme — se- rare şi atelierul electrome xemplar investiţiei de în industrială a fost depăşită lor de plan, faţă de actul creştere a conştiinţei so
1 (Mureşul) ; canic, maiştrii Tiberiu Ba- făptuirea lor, în spiritul credere ce ne-a fost a- cu peste 25 milioane lei educativ, pregătirea şi
minişoara Aurt- liţa, Ioan Pucel şi Ioan ideilor şi orientărilor din perfecţionarea profesio cialiste a tinerilor. A foşti
na): GHELARI: Jurca, şefii de echipe Va- Raportul prezentat la Con cordată". de colectivul întreprinde subliniată, apoi, necesita
lui Buddy Holly Am reprodus doar o par
silică Dumitrescu, Mihai ferinţa Naţională de secre tea implicării mai hotă*
Spoială, Dorel Iovan, A- tarul general al partidu te din cuvîntul lui Dorin CONFERINŢE PENTRU DARE DE SEAMĂ rîte a organizaţiilor U.T.G.
vram Ştefan, Iosif Oprean lui, tovarăşul Nicoiae TătuÎea, secretar adjunct în modernizarea şi mal
Vasile Cosma, Ioan Sicoe, Ceau.şescu, releva tovară al organizaţiei de tineret Şl ALEGERI ALE ORGANIZAŢIILOR U.T.C. buna organizare a pro*
Azarie Mic, Anghel Nicu- şul Viorel Popa, secretarul de la întreprinderea e~ ducţiei, creşterea productiv
lescu, Nicoiae Glava şi lis comitetului de partid pe lectrocentrale Haţeg, cti vităţii muncii şi eficien
ta ar putea continua mult. I.M. Barza. în acest efort, prilejul conferinţei pen rii de bere, cu aproape 3 nală, întărirea continuă a ţei economice, a calităţii
T
azi: Vremea va „Totul depinde de modul organele şi organizaţiile tru dare de seamă şi ale milioane de cel de la în ordinii şi disciplinei etc. producţiei ş-a.
nlnant frumoasă geri a organizaţiei orăşe treprinderea electrocentra- La aceste probleme s-au
rariabil. Izolat în care ne organizăm lu noastre de partid sînt im S-a insistat, de aseme
a ninsori slabe crul lâ • front, de înţelege plicate cu toată răspunde neşti a U.T.C. Un cuvînt le şi 2 milioane lei de referit pe larg în cuvîntul nea, asupra eliminării
In Crişana. Vîn- rea şi ajutorarea între or rea, insistă pentru mobili care sintetizează destul de Cooperativa „Haţegana", lor Teodora Dumistrăcel, inerţiei, formalismului, tea»
fla moderat din reuşit maturitatea cu care rezultate bune fiind obţi Corina Pop, Carmen Soloi,
Temperaturile taci, considera minerul şef zarea oamenilor muncii la au fost dezbătute şi dis Vaier Ungur, Cecilia Va- dinţelor de automulţurntae
vor fi cuprinse de echipă Candin Opra — activitate fluentă, dinami nute, de asemenea, la in şi rutină ce-şi mai fad
îus 6 .şi minus de la „Valea Arsului". că, pentru buna organiza cutate în acest context dicatorii de calitate ' şi siu, Gabriela Daiiot, Ste
ar cele maxime re a lucrului pe formaţii rezultatele organizaţiei o- eficienţă. luţa Rădoni, Aurel Pop, loc în activitatea orga
ii plus 5 grade, Muncind astfel, într-un răşene.şti de la alegerile Prin forme şi metode Maria Vasiu, Simona nelor şi organizaţiilor da
iţă. climat de ordine şi conlu şi schimburi, întărirea or tineret, precum şi afir
crare, reuşim să ne depă- , dinii şi disciplinei, spriji precedente, sarcinile ce îi proprii, specifice, organele Franciuc — iar pentru îm
tio: Vremea va şim lună de lună planul nă materializarea măsuri revin în prezent .şi per şi organizaţiile U.T.C. au bunătăţirea muncii au fă mării unui spirit militant,
:u cer variabil. spectivă, priorităţile şi acţionat tot mai responsa cut propuneri concrete, au revoluţionar, critic şi auto
► ninge. Vîntul cu 15—19 la sută". lor din programele specia critic faţă de lipsuri §1
moderat cu in- O activitate fructuoasă a le ale întreprinderii, ori căile de acţiune pentru bil pentru cuprinderea şi dat soluţii practice, pentru neajunsuri. Pentru îmbu
I locale de 40— desfăşurat în acest an co- . adoptă altele, în funcţie sporirea contribuţiei tine implicarea tinerilor la activitatea noului comitet
viscolind sau rilor la înfăptuirea obiec rezolvarea problemelor ales. nătăţirea continuă a mun
d izolat zăpada, leclivul carierei Valea Mo de situaţia concretă a pro tivelor colectivelor munci cii în aceste direcţii, con
iţă cu depunere rii. „Tînărul nostru colec ducţiei de la o etapă la complexe cu care se con în spiritul ideilor şi o-
ră. tiv, aprecia ing. Aurel To- alta. Un accent deosebit toreşti din oraş. fruntă colectivele muncito rientărilor cuprinse în' Ra ferinţa a adoptat un cu
ina, şeful carierei, s-a mo punem în continuare pe Darea de seamă pre reşti. între acestea, pot portul prezentat de secre prinzător plan de măsuri,
bilizat exemplar în pro îmbunătăţirea stilului şi zentată de Olivia Miclăuş, fi menţionate întrecerea tarul general al partidu o bună parte dintre eîe
ducţie, punîndu-.şi deplin metodelor de muncă ale secretar al comitetului o- utccistă* — „Tineretul — lui, t o v a r ă ş u l Nicoiae fiind în plin proces de
în valoare pregătirea şi comitetului de partid şi răşenesc al U-T.C., cei care puternică forţă socială în Ceauşeşcu, la Conferinţa materializare.
dorinţa de afirmare şi ob- birourilor organizaţiilor de au luat cuvîntul au subli înfăptuirea Programului Naţională a P.C.R., au VALENTIN NEAGU ,
ţinînd rezultate superioa bază, întărirea spiritului niat faptul .că tînăra ge- partidului", iniţiativele fost stabilite şi pentru or