Page 94 - Drumul_socialismului_1987_12

r -’q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Omagiind prin fapte de munca aniversarea prodamârii Republicii

Oamenii munci! hunedorenî acţionează hotărît pentru a înfăptui exemplar

Intro
obiectivele stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, sarcinile desprinse din punci
Coral
Hune
o pe:
Raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentr
celor
vetre
o(clu:
Larg cadru democratic pentru făurirea frunt
cea i
plore;
nale,
socialismului cu poporul, pentru popor masa
anual
unita-
cu
(Urmare din pag. 1) liste iar 64 aparţin naţio­ cadru, a calităţii de pro­
■ o
nalităţilor conlocuitoare sînt ducător, proprietar şi bene­ POLI'
dovezi incontestabile ale ficiar a oamenilor muncii plonlc
care au participat peste adîncirii şi perfecţionării în şi cetăţenilor în raport cu Potro:
300 000 de cetăţeni ai ju­ permanenţă a democraţiei mijloacele de producţie sau rloadt
deţului, aproape 8 000 din­ noastre socialiste. bunurile puse la dispoziţie a.c.
tre ei luînd cuvîntul şi fă- In Raportul la Conferinţa de societate, a simţului da­ polltli
cînd mai mult de 9 000 de Naţională, secretarul - ge­ toriei de a spori mereu a- listo
propuneri. Candidaturile de neral al partidului, tova­ vuţia naţională care este a $colar
rioacli
deputaţi, însăşi structura răşul Nicolae Ceauşescu, întregului popor, trebuie să fíonar
consiliilor populare alese la arăta că : „Este nece­ ocupe locul cuvenit în acti­ gañiz;
15 noiembrie sînt o dovadă sar să /acţionăm cu toa­ vitatea instituţiilor demo­ vacan
elocventă a adîncirii de­ tă hotărîrea în vederea craţiei noastre muncitoreşti patrio
mocraţiei reprezentative. Fap­ perfecţionării continue a revoluţionare. In felul a- 40-a i
blicii,
tul că în 1 097 circumscrip­ funcţiilor statului muncito­ cesta, grandioasa operă pe tin(5
ţii electorale alegătorii au resc şi ţărănesc, a demo­ care o înfăptuim - o so­ pentn
putut opt pentru unul din cratizării activităţii sate, dar cietate a bunăstării şi fe­ rlcita.
a
doi candidaţi iar in 168 de şi a întăririi răspunderii, ricirii întregului popor, edi­
circumscripţii - pentru unul ordinii şi disciplinei în ve­ ficată prin el, pentru el -
din trei ; că din totalul de­ derea asigurării conducerii va deveni, pas cu pas şi
putaţilor aleşi, 982 lu­ unitare a întregii activităţi, an de an, o realitate pal­
crează nemijlocit în produc­ a înfăptuirii programelor de pabilă, aşa cum a conce­
ţie, 547 sînt femei, 378 re­ dezvoltare generală a pa­ put-o şi cum o înfăptuieşte
întreprinderea „Vidra“ Praştie, şeful secţiei croit velur Oprlţa Radu, alături de două
prezintă organizaţiile de­ triei". Partidul Comunist Român, dintre cele mai destoinice lu erătoare (ţin acest colectiv — Maria Biro şi Ana Truşcă.
mocraţiei şi unităţii socia- Perfecţionarea, în acest întregul nostru popor.
L.
DOA.,
„Comorile se află la îndemîna tulul
(Mode
Topoll
Contribuţie şi exigenţă sporite Cetate
celor curajoşi..." 7.0'"
căra);
în întreaga activitate (Urmare din pag. 1) prinde multe nume de oa­ ţit. „Angajamentul nos­
meni. Maistrul principal tru — sublinia secretarul
(Urmare din pag. 1) a pus un accent mai mare din campaniile de primă­ datorează colectivului, oa­ Viorel Alexa, care acţio­ organizaţiei de partid de PENr:
lor (C
pe mobilizarea masei de vară, vară şi toamnă, după menilor minunaţi pe care nează la săparea puţului la grupa Vorţa — este ca Titani
cupări importante s-au re­ tineri pentru- dezvoltarea cum altele (I.S.C.I-P., şan­ îi avem. EU însumi mă Vorţa 2, minerii şefi de în cinstea aniversării a 40 rul);
ferit in cuvînlul lor activităţii de muncă pa­ tierul de construcţii, lo­ consider format ca om şi echipă Valentin Pitmalin- de ani de la proclamarea (Minei
Ovidiu Marian, Romela triotică, unele în sprijinul_ tul 3 instalaţii, de la specialist' în cei 4 ani de ski ' şi Sandu Natrapei, Republicii să încheiem a- Temei;
Jantea, Liviu Nistoresc, producţiei, altele consacra” bancă, ’ ADAS, I.C.I.B.) cînd lucrez la Vorţa. De maistrul sondor Liviu To- cest an cu- un bilanţ şi (Munc
Adriana Paicu, Daniela te realizării sarcinilor din au fost criticate pentru sla­ cîteva zile am fost pro- muţa sînt doar cîţiva din- mai bun, cu toate condi­ SA: C:
Drăgan şi alţii. investiţii, recuperarea ma­ ba participare la acţiunile ţiile asigurate pentru pro­ rul ro
URIC/
Conferinţa a remarcat, terialelor refolosibile, ceea din agricultură şi edililar- ducţia din 1988. în acest roştl
de asemenea, faptul că re­ ce a dus la realizarea pla­ gospodăreşti. sens, ne sînt far călău­ Adio :
centele adunări şi confe­ nului economic pe anul Un important loc în lu­ zitor sarcinile şi indica­ (Stcau
rinţa au ales în organele 1987. O contribuţie mai crările conferinţei l-au m u lt e m in è ïë û r i ! ţiile formulate la Confe­ BARZ.
U.T.C. un însemnat număr importantă în această di­ ocupat problemele educa­ rinţa Naţională de că­ căsăto
de cadre tehnico-inginereşti recţie au adus-o organiza­ ţiei politico-ideologice, mo­ tre secretarul general al RAŞT]
şi economice, care au da­ ţiile U.T.C. de la între­ rale, patriotice, a tineri­ movat ca adjunct şef de tre aceşti oameni minu­ partidului, t o v a r ă ş u l însoar
secreţi
toria să-şi sporească apor­ prinderile mecanică, chi­ lor, analizîndu-se. în spirit brigadă". naţi. Pe ei îi caracterizea­ Nicolae Ceauşescu, prin GIU-B
tul la buna desfăşurare a mică, liceele industriale critic şi autocritic unele Tot despre oameni şi ză nu doar conştiinţa în­ magistralul Raport pre­ sus.
cursurilor de pregătire „Aurel Vlaicu" şi chimic, tendinţe de formalism şi „şcoala muncii" avea să deplinirii sarcinilor de zentat în faţa, forumului epavei
profesională a tinerilor E.G.C.L., „Plafar" şi al­ superficialitate în organi­ ne vorbească şi tovarăşul plan, ci şi acţiunea în spi­ comuniştilor — document ră) ;
muncitori, la întărirea dis­ tele. Aceleaşi organizaţii, zarea acţiunilor, ceea ce Iulius Popa, secretarul or­ rit comunist, revoluţionar, care a devenit program de palida
ciplinei tehnologice în ca şi altele din oraş, -jiu le diminuează forţa de a- ganizaţiei de partid din folosirea cu curaj a uribr lucru al întregului po­ BRAZI
"secţiile productive. participat activ la efec> tracţie şi de influenţare. grupa Vorţa : „Din cei 167 metode moderne de mun­ por. Comorile pămîntului chetari
R1A :
Organizaţia orăşenească tuarea lucrărilor agricole Conferinţa a adoptat o de oameni ai muncii, cit că. De pildă, echipa de hunedorean, pe care le rlile
hotărîre menită să deter­ are grupa noastră. 87 sînt foraj condusă de comu­ căutăm mereu, se află la ILIA :
mine ridicarea la un ni­ comunişti. Aceasta expri­ nistul Liviu Tomuţa uti­ îndemîna celor curajoşi. ----•’Ut
est
vel superior, în perspec­ mă; cred, pe deplin forţa lizează ' în mod obişnuit Ne vom strădui clin răs­ ner
tivă, a întregii activităţi de care dispunem şi re­ carotierele duble, la care puteri să le dăruim cit
desfăşurate de organele şi zultatele obţinute". avansarea este ceva mai mai repede şi în cantităţi
organizaţiile U.T.C. din Intr-adevăr, „panoul hăr­ lentă, dar recuperajul cit mai mari patriei noas­
oraşul Orăştie. niciei" de la Vorţa cu- este substanţial îmbunătă­ tre scumpe I"
în Raportul prezentat de colectivă a unităţii s-a a animalelor, cit şi pe — Şi la noi — preciza Ponţi
secretarul general al parti­ reuşit ca pînă la începe­ întronarea ordinii şi dis­ Nicolae Crăciun, inginerul fi în
dului, tovarăşul Nicolae rea stabulaţiei toate lu­ ciplinei în activitatea şef al cooperativei — Cerul ■
lat va
Ceauşescu, la Conferinţa crările să fie finalizate. zilnică. vacile au fost lotizate niţa si
^Naţională este subliniată — Odată aduse în adă­ .— Cum în acest an — după starea fiziologică, Vîntul
necesitatea creşterii efecti­ posturi — preciza ingine­ completează Dorin Bibo- de gestaţie şi producţia nă la
velor de animale şi a pro­ ra Maria Cerbescu, şefa laru, inginerul şef al uni­ de lapte. Cele care au vest.
ducţiilor de lapte şi carne, fermei zootehnice — am tăţii — am înregistrat un posibilităţi mai mari de nime v
a ridicării rezultatelor din acţionat pentru sporirea oarecare deficit de furaje, producţie au fost aşezate tre mi
grade,
sectorul zootehnic la nive­ la capătul loturilor şi li între 0
lul cerinţelor noii revoluţii se introduce în tainul zil­ Dimine
agrare. Aceste cerinţe tre­ nic borhot, tărîţe, siloz de semnal;
depune
buie să fie înfăptuite şi Măsuri concrete, hărnicie şi coceni şi fin de bună
în unităţile agricole din calitate. Se înţelege că La n
judeţul nostru. în actuala avem în permanenţă în va încă
fi tern
perioadă, cînd bovinele răspundere pentru creşterea atenţie desfăşurarea in lat va
se află în stabulaţie, sînt cele mai bune condiţii a ceaţă,
necesare eforturi susţinute programului de grajd, Ia vest şi
şi permanentă preocupare producţiei de lapte care, pe lingă permanenţa flcări 1
pentru creşterea produc­ fermei, participă zilnic GO km/
ţiei de lapte. Cum ' se membrii conducerii co­ Pentr
acţionează şi ce' măsuri lective a unităţii şi ai zile: V
s-au luat la fermele zoo­ cantităţii de lapte muls. am luat măsuri pentru biroului organizaţiei noas­ călzi u
pol se
tehnice ale C.AJP. Orăştie în' primul rînd, animalele completare din alte surse. tre de partid- Am avut Cerul v
şî Beriu pentru realiza­ au fost lo-tizate după pro­ Am reuşit ca la vacile unele probleme cu îngri­ ros. Vi
rea acestui deziderat ? ducţie şi stare fiziologică. . aflate în lactaţie să ridi­ jitorii, dar ele au fost re­ taţii m.
lapi
de
La C.A.P. Orăştie s-a Celor care dau mai mult căm producţia cu 50 de zolvate pînă la intrarea Izolat
avut în primul rînd în lapte li se administrează litri pe zi, dar avem po- animalelor în _ stabulaţîe. cal cec
vedere ca, pe lingă asigu­ zilnic, pe lingă raţia de sibiUtăţi certe ca ea să Acum există un colectiv minime
rarea unor cantităţi cit bază, concentrate şi sucu­ crească în continuare. de îngrijitori pricepuţi între n
grade,
mai mari de furaje, să se lente. La programul de In acelaşi mod s-a ac­ în creşterea animalelor, între p
asigure în adăposturi dimineaţa şi seara parti­ ţionat şi la G.A.P. Beriu. harnici şi disciplinaţi, care grade,
microclimatul necesar unei cipă, pe bază de grafic, Adăposturile au fost pre­ îşi fac cu răspundere da­ serviciu
Centrul de repara|li nl S. M.A. IIa(eg. Pe fluxul do re­ stabulaţii corespunzătoare. pe Ungă personalul din gătite bine pentru iarnă, toria. Ca urmare, în ultima
paraţii se acţionează cu răs pundere Ia pregătirea tractoa­ Astfel, prin transpunerea conducerea fermei, membri asigurîndu-se microclima­ perioadă producţia zilnică
relor pentru buna lor iunc ţlonaro In campanillo agricole în fapt, în perioada • pre­ al consiliului de condu­ tul corespunzător. De ase­ de lapte s-a dublat şi ne
ale anului viitor. La postul numărul 18, mecanizatorul Io­
sif Florescu efectuează reparaţii la cutia de viteză şi văzută, a măsurilor adop­ cere al unităţii. Punem menea, nutreţurile sînt- vom strădui ca ea să
transmisie o tractoarelor. tate de biroul organizaţiei un accent deosebit, atît pe bine adăpostite şi gospo­ crească în continuare.
de partid şi conducerea furajarea corespunzătoare dărite cu maximă grijă. MIRCEA LEPĂDATU