Page 99 - Drumul_socialismului_1987_12

DRUMUL SOCIALI

Omagimd prin fapte de munca aniversarea proclamării Republicii

Oamenii muncii hunedoreni acţionează hotărît pentru a înfăptui exemplar

obiectivele stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, sarcinile desprinse din

«*» .
Raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu

Ritmicitate şi calitate la reparare*

tractoarelor şi maşinilor agric

In această perioadă, in la sută din tractoarele pla­ puncte, Pr..
atelierele şi secţiile S.M.A. nificate, 60 la sută. din ne-ara asigurat ,
Ilia se lucrează la repara­ pluguri şi maşini de plan­ dispozitive menite,
rea şi revizuirea tractoa­ tat cartofi, mai avansaţi că la creşterea călită,
relor şi maşinilor agrico­ fiind şi la grapele cu xecuţiilor.
le. De la bun început tre­ discuri, remorcile cisterne, Intr-adevăr, în centrul
buie să arătăm că activi­ combinatoare ş.a. Amintind de reparaţii din Ilia mun­
tatea se derulează pe ba­ aceste rezultate, se cuvine ca se desfăşoară din plin,
za programului întocmit la să evidenţiem, pentru hăr­ bine organizat. Fiecare om
nivelul staţiunii şi defal­ nicia şi responsabilitatea la postul lui de lucru mun­
cat pc tipuri dc maşini şi dovedite în muncă, pe me­ cea cu răspundere şi hăr­
utilaje, categorii de lucrări canicii Alexandru Sărari, nicie. Dintre cei mai con­
şi pe decade. Romulus Sicoe, Ion Iuga, ştiincioşi, îi amintim pe
— Pentru realizarea rit­ de la atelierul din Dobra, Achim Schiau, Toma Herci,
murilor stabilite,, dar- mai Alexandru Covaci, Visalon Zeno Marian, Ion Mărgi­
ales pentru executarea u- Popovici, Nicolae Gîta,, Va­ nean, Ionel Mihuţ, şi Nico­
nor lucrări de calitate — lentin Dane şi Jenica Ilie lae Nemeş. Pînă la aceas­
sublinia Lucian Dehel, in­ de la cel din Ilia, precum tă dată au fost puse la
ginerul şef al unităţii — şi pe lucrătorii din sec­ punct 35 de combine din
am luat măsuri să efec­ ţiile de mecanizare din O- cele 100 planificate a fi
tuăm reviziile tehnice şi haba şi Ilia, conduşi de reparate. In acelaşi timp,
reparaţiile curente la prin­ Ion Căta şi Alexandru Vă­ la secţia din Dobra, unde
cipalele maşini şi , utilaje dan. se execută reparaţiile «i
din parcul nostru în anu­ După cum se ştie, în ca­ reviziile semănător.
întreprindere;! mecanică Orăştie, atelierul reductori. Controlorul de calitate loan mite centre, care sînt mai drul S.M.A. Ilia funcţio­ S.P.C. 6, lucrările sînt do
Olaru şi lăcătuşii loan Choreta«? şi Vlorel Todea verifică parametrii de execuţie ai unei bine dotate tehnic şi au nează .şi un centru de re­ asemenea avansate.
noi piese. . Foto NICOLAE GHEORGHIU şi un nucleu de meseriaşi paraţii maşini agricole. Co­ Tot în acest centru mai
bine pregătiţi profesional'. lectivul centrului este spe­ funcţionează o secţie de
Prin spirit de angajare şi temeinică Astfel, la atelierele secţiei principal, în a repararea, în recondiţionat aparatură c-
cializat
lectrică pentru combine şi
combinelor
.
din Dobra executăm repa­
raţiile la tractoare, la cele C12, C14 şi CP 12, care tractoare, precum şi de re-
c
bobinare
a
motoarelor
Ilia
sînt
organizare-rezultate tot mai bune din tehnice efectuăm revizii­ judeţul. afluite aici din tot lectrice. Rezultatele obţi­
şi
reparaţiile
le
:
curente la combinele auto­ — Avem capacitatea şi nute de lucrătorii de ? ri
(Urmore din pag. 1) 1988 şi în atenţie avem rizontul —ICO m cu pom­ propulsate. Din Raportul condiţii tehnice să înche­ sînt din ce în ce. mai '
probleme importante. Tre­ pe de fiabilitate ridicată prezentat de secretarul ge­ iem la termenul prevăzut ne. Amintim că ei recon­
lor organizaţiei de partid buie să menţinem uh in­ şi consum redus de ener­ neral al partidului, tova­ reparaţiile la toate combi­ diţionează şi reintroduc a-
pentru mobilizarea oame- dice corespunzător de nor- gic, vom introduce trans­ răşul Nicolae Ceauşescu, nele — preciza inginerul nual în circuitul economic
inilor la activitate susţinu­ malitate între lucrările de portul mecanizat în sub­ la Conferinţa Naţională a Petru 'Sonoc, şeful centru­ cite 950—1000 de alterna-
tă, şi sprijinirea lor ori de deschideri, de pregătiri şi' teran al personalului mun­ partidului, se desprind sar­ lui. Planul de lucrări a toare şi demaroare, ccono-
cîte ori a fost nevoie. „Au de exploatare, fapt pentru citor. cini deosebite şi pentru fost defalcat pe luni şi de­ misindu-se, asţfel, peste
mai fost greutăţi şi nea­ care vom pune în valoare • Minerii de ia Troiţa ob­ noi, lucrătorii din staţiu­ cade, urmărindu-se cu 1,5 milioane lei. Secţia are
junsuri, însă nimeni n-a noi filoane în partea su­ ţin noi sporuri de produc­ nile- de mecanizare a agri­ stricteţe realizarea lui. Ac­ sarcina şi capacitatea să
dat - îndărăt,, am căutat şi dică a zăcămintuini aflat ţie în întâmpinarea celei culturii- Sîntem conştienţi tivitatea este organizată rebobineze motoarele elec­
ani găsit soluţii de rezol- în exploatare. De aseme­ de a 40-a aniversări a pro­ că de calitatea muncii noas­ în flux continuu, pe pos­ trice arse, provenind de
wvare ‘operativă a proble- nea, în vederea sporirii clamării Republicii, hotă- tre depinde în mare mâ­ tulă specializate. Pentru lâ cooperativele agricole
'ă htfflaeîOr,'"arăta şeful de echi- productivităţii muncii, vom rîţi să materializeze nea­ nură realizarea unor pro­ asigurarea, calităţii lucră­ de producţie şi do la com­
'
11 > iipă‘ Glieorghe Jigmon. Nu introduce maşini de încăr­ bătut, în 1988, sarcinile ducţii sporite în anul vii­ rilor am luat unele măsuri plexele zootehnice. Şi este
■T! ifJiputeami aştepta să. vină ci- cat cu siloz în abatajele ce le revin din documen­ tor. Am reuşit pînă a- de ordin tehnic. Astfel, foarte solicitată eu astfel
-¡ţ p.eva din afară să ne spună cu grosimi ale filoanclor tele Conferinţei Naţionale cum să încheiem reviziile centrul a fost dotat cu un dc lucrări.
ce şi cum- să facem. Noi de peste trei metri, am a partidului. şi reparaţiile la peste 50 aparat dc sudură prin MIRCEA LEPĂDATU
ne ştim sarcinile, ne cu­ trecut la săparea suitori­
noaştem bine şi mina şi lor cu imstalaţii de execu­
între noi şi ne ajutăm cu tat găuri • lungi pe verti­
toţii pentru învingerea e- cală, urmînd Să aplicăm' a- Afirmarea mai puternică a tinerilor
ventualelor greutăţi". „Ne ceastă tehnologie şi pe fi­
bazăm pe capacitatea de loanele cu înclinare, vom în rezolvarea problemelor producţiei
acţiune a minerilor, lu­ folosi in mat mare măsu­
crăm umăr lingă umăr cu ră covoarele de cauciuc la
ci, ne măsurăm deopotrivă podirea vetrelor, eliminînd In cadrul conferinţei ticipat la dezbateri : Iosif că aportul tinerei genera­ cestora şi-au făcut loc for­
şi neîmplinirile şi succe­ pierderea de minereu în pentru dare de seamă şi Ambrus, Felicia Unehiaşu, ţii la materializarea obiec­ malismul şi superficiali
sele, sublinia maistrul vetre şi creşterea gradiTvui aleger,i a organizaţiei oră­ Viorica Firu, Lucia Şam- tivelor prezente şi de tea, inconsecvenţa şi ii ,
Gheorghe Matieş. Sîntem de recuperare a metalelor şeneşti Călan a U.T.C, ş-a şudean, Gabriela Răduţ, perspectivă ce revin pu­ ficienta implicare în ' -re­
de pe aceste locuri şi ne-ar din minereuri”. insistat pe necesitatea creş­ Dorin Frenţoni, Constantin ternicului detaşament mun­ zolvarea problemelor ridi­
fi ruşine unora de alţii Aici, la sectorul minier terii competenţei şi răs­ Popa, Ioan Prejban au citoresc din oraşul Călan, cate de producţie. Toate
1 'să nu ne înţelegem, să ne Troiţa, perfecţionarea ac­ punderii, a gradului de subliniat, deopotrivă, îm­ sarcini reliefate cu clari­ acestea au avut efecte ne­
arătăm cu degetul ori să tivităţii productive, înde­ implicare ale organelor şi plinirile dobîndite în pe­ tate în Raportul prezentat gative asupra contribuţiei
j'
! ; rămânem reştanţieri la plinirea sarcinilor de plan organizaţiilor U.T.C., ti- . rioada analizată de colec­ de secretarul general al tinerilor la realizarea pro­
ii! i tivele muncitoreşti ale o- ducţiei fizice la toţi indi­
' p l a n " îi angajează deopotrivă şi nerilon în general, la re­ partidului, t o v a r ă ş u l
Aşa gîndesc, în acest pe lucrătorii de la atelie­ zolvarea proiFtemelor com­ raşului, la acestea contri­ Nicolae Ceauşescu, la Con­ catorii, creşterii producti­
mod se comportă. în mun- rul mecanic, coordonaţi de plexe, de fond cil' care se buind, desigur, şi tînăra ferinţa Naţională a parti­ vităţii muncii şi eficienţei
d •! ca lor şi. maiştrii Constan- maistrul Rudolf Weber, şi confruntă colectiviste mun­ generaţie, precum şi lipsu­ dului. S-a relevat faptul economice, reducerii con­
1 rtin Gfecea şi, Frânase Sze- pe geologi,, pe toţi: oame­ citoreşti din oraş. ..»Cu rile şi deficienţele ce şi-au că sporirea continuă a ro­ sumurilor de materiii pri­
»! kely şi, minerii din. echi­ nii muncii din cadrul sec­ toate că organele şi or3$; găsit locul în munca de lului şi complexităţii sar- me, materiale, energie şi
pele lui Ioan Ancău, An­ torului. „Lucrăm împreună nizaţiile noastre au avut' combustibili, eliminarea
drei Penzes, Vasile Dumi- şi slujim acelaşi scop, ne prioritar în. atenţie reali­ rebuturilor şi sporirea ca­
trache, Constantin Andrieş, spunea inginerul geolog zarea integrală de către Conferinţe pentru dare de seamă lităţii produselor etc. La
Gheorghe Trif. „Ascultăm Marian Şchiopu. Străda­ fiecare tânăr a sarcinilor ft alegeri ale organizaţiilor U.T.C. secţiile cocsificare, car^
întotdeauna cu interes in­ niile noastre vizează diri­ — sublinia în cuvîntul său flUid, furnale 1 şi 2, aglo­
dicaţiile pe care le dă mi­ jarea atentă a lucrărilor Laurean Cărămidar, se­ merare şi cele trei CET-uri
nerilor secretarul general de cercetare şi urmărirea cretar al comitetului U-T.C. fiecare zi a tinerilor. S-a cinilor economice şi socia­ de la combinatul siderur­
al partidului, tovarăşul execuţiei lucrărilor de pre­ de la secţia aglomerare a reliefat că, sub conducerea le de Ia nivelul oraşului a gic, la întreprinderea de
Nicolae Ceauşescu, şi ne gătiri şi deschideri, men­ combinatului siderurgic — organizaţiilor de partid s-a determinat afirmarea tot industrie mică, organele
străduim să le materiali­ ţinerea în producţie, la trebuie să recunoaştem că acţionat mai ferm şi mas mai puternică a rolului or­ şi organizaţiile U.T.C- s-au
zăm în munca noastră, su­ valori ridicate a capacită­ rezultatele obţinute nu se rodnic în aplicarea şi ge­ ganizaţiei orăşeneşti de ti­ împăcat cu tot felul de
blinia Ioan Âncău- Şi a- ţilor actuale, îmbunătăţi­ ridică la nivelul potenţia­ neralizarea unor iniţiative neret, a răspunderilor ce justificări, au acţionat spo­
cum, după Conferinţa Na­ rea calităţii minereurilor lului uman şi tehnic de proprii, cum ar fi „Zile şi îi revin în realizarea lor, radic, fără vigoare şi răs­
ţională a partidului, ştim extrase, prin reducerea ex- care dispunem, la înălţi­ decade record în produc­ Pornind tocmai de la a- pundere pentru antrenarea
mai clar ce obligaţii au cavaţiilor la dimensiunea mea cerinţelor şi exigen­ ţie", „Educaţie, economie, cestea, de la cerinţele şi tinerilor la bunul mers al
minerii, ce trebuie să fa­ filoanelor". ţelor care stau în prezent energie", „Registrul econo­ exigenţele reieşite din do­ treburilor, pentru educa­
cem efectiv noi cei de la — Aş mai adăuga că în în faţa noastră. Deşi s-au miilor", „Vitrina calităţii", rea acestora în spiritul
Troiţa pentru ca ţara să ansamblul pregătirilor pro­ îmbunătăţit simţitor faţă cumentele adoptate de mhneii, al disciplinei şi
aibă mai multe minereuri ducţiei anului viitor — a de anii precedenţi, avem „Eu produc, eu controlez, înaltul forum al comuniş­ responsabilităţii revoluţio­
şi,' mai ales, m a i ' multe ţinut să completeze Cornel încă serioase probleme cu eu răspund" ş.a„ forme tilor, In cadruf conferinţei nare.
metale si în acest spirit Nicşa — vom moderniza disciplina tehnologică şi prin care s-a reuşit antre­ s-a afirmat şi deschis, în Relevînd toate aceşti
autocritic,
critic
spirit
muncim . fluxul de transport, prin de muncă, pregătirea şi narea tinerilor la obţine­ conferinţa a stabilit din
— Este adevărat, Secto­ amenajarea g a l e r i e i perfecţionarea profesională, rea Unor însemnate canti­ că în activitatea tinerilor ţii clare de acţiune, ’
rul minier Troiţa şi-a în­ „Grimm", vom pune în cu fluctuaţia ridicată a tăţi de fontă, cocs, aglo­ s-au manifestat unele punderi concrete, a ad(
deplinit cu mult înainte de funcţiune o. nouă staţie de tinerilor — laturi esenţia­ merat şi-alte produse ne­ lipsuri şi neajunsuri. Ele un bogat şi cUprîn?
termen sarcinile de plan compresoare în incinta le ale activităţii colectivu­ cesare economiei naţiona­ ţin inclusiv de* stilul şi me­ plan de măsuri care.
pe 1987, insă gîndirea şi minei, doiată cu utilaje lui nostru, în care organe­ le. Organele şi organizaţii­ todele de muncă ale co­ tă materializat va
hotărârea noastră nu se o- moderne, de mai mică pu­ le şi organizaţiile de ti­ le U.T.G. au acţionat, de mitetului orăşenesc al întreaga muncă lâ;
presc aici — releva ,sing. tere, economisind astfel neret au mari răspunderi". asemenea, pentru perfec­ U.T.C., ale organelor şi or­ mea noilor cerinţe
Nicolae Opriş, .şeful acti­ însemnate cantităţi de e- Trebuie arătat că atît ţionarea activităţii politico- ganizaţiilor de la nivelul genţe puse în faţa,
vităţii miniere pe sector. nergie electrică, vom dota darea de seamă prezenta­ organizatorice, ideologice şi unităţilor economice. In generaţii din oraş.
Deja lucrăm în contul lui staţia de pompe de la o- tă, cit şi cei care au par­ educative menite să creas- munca de fiecare zi a a- VALENTIN N