Page 21 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 21
Sporirea recoltelor nu îngăduie
pauze în munca horticultorilor
Unităţii noastre — Aso mijloacelor materiale şl varăşul' Nicolae Ceauşescu,
ciaţia economică de stat băneşti ce le avem de gos am desprins că oamenilor
şi cooperatistă horticolă podărit. Un important muncii din agricultură le
Deva — îi revin, an de factor stimulator în în revin sarcini sporite în.
an, sarcini importante din treaga noastră activitate ceea ce priveşte creşterea
programele judeţene de I-a reprezentat organiza contribuţiei acestei ramuri
dezvoltare a agriculturii şi rea muncii în acord glo de bază a economiei na
din cel de autoconducere bal. Aplicarea măsurii a- ţionale la dezvoltarea ge
şi autoaprovizionare terito doptate de Comitetul Po nerală economico-socială a
rială. Acţionînd cu întrea litic Executiv al C.C. al patriei. Pentru a răspun
ga răspundere, printr-o P.C.R. privind acordarea, de acestor imperative, care
pentru noi înseamnă să
P O P U muncă bine organizată, în luna decembrie a anu-
sub conducerea organelor
şi a organizaţiilor de
partid, am reuşit ca în a- Tribuna specialistului
nul trecut, cu condiţii cli
Anul XL, nr. 9 375 S1MBÂTĂ, 9 IANUARIE 1983 4 pagini - 50 bani
matice mai puţin favora
bile, să ne onorăm exem din agricultură
plar prevederile planului
şi angajamentul asumat
Promptitudine în onorarea în întrecerea socialistă, lui trecut a 50 la sută din producem cantităţi mat
fapt concretizat în depăşi
rea cu nouă procente a fondul de participare a mari de legume, în con
solicitărilor externe producţiei fizice la legume, oamenilor muncii la bene diţii de eficienţă ridicată,
ne preocupăm permanent
o
constituie
nouă
cu peste patru procente
ficii
la producţia totală .şi în expresie a grijii faţă de să valorificăm deplin po
obţinerea unui beneficiu ridicarea calităţii muncii tenţialul uman şi material
Capacitatea de mobili-, de forumul comuniştilor parte inseparabilă a disci suplimentar ce însumează şi vieţii poporului, un de care dispunem. Ţinînd
zare, hărnicia şi prompti români. plinei de partid. mai mult de 100 000 lei. imbold spre a ne amplifica seama de experienţa pozi
tudinea cu care colectivul împreună cu ing. Lazăr Paraschiva Marcu, secre Rezultatele economico-fi- eforturile în vederea ob tivă acumulată şi de unele
Secţiei de mobilă Haţeg Avram, şeful secţiei, am tarul organizaţiei de bază nanciare favorabile au la ţinerii unor realizări su rezerve insuficient folosi
îşi realizează sarcinile de analizat modul în care co din atelierul tîmplărie, bază puternica mobilizare perioare în acest an.
producţie a fost dovedită lectivul unităţii a răspuns menţiona : „în lumina a- a colectivelor de muncă Din documentele Confe te, considerăm că munca
din nou în ultima lună a acestei solicitări la export, precierilor şi sarcinilor re din fiecare fermă pentru rinţei Naţionale a parti legumicultorilor şi pomi-
anului trecut. cum a fost pregătită şi a ieşite din Mesajul de Anul înfăptuirea obiectivelor dului şi din Mesajul de cultorilor nu îngăduie nici
— Pe adresa întreprin demarat producţia din cel Nou adresat întregului noii revoluţii agrare, prin Anul Nou adresat între un fel de pauze, nici în
derii de prelucrare a lem de-al treilea an al cincina nostru popor de tovarăşul folosirea cu randament gului popor de secretarul anotimpul iernii. Dimpo
nului Deva sosise, din lului actual. Motivele sa Nicolae Ceauşescu, secre ridicat a pămîntului, a general al partidului, to- trivă, acum este perioa
Suedia, o comandă pentru tisfacţiei din cuvintele in- tarul general al partidului, da cînd acţiunile ce le
preşedintele Republicii, întreprindem în ferme de
fii! chiar din prima zi de lu cid hotărîtor soarta re
ACTIVITATEA DE EXPORT cru a lui 1988 am trecut coltei.
la aplicarea măsurilor a- In acest an, unitatea
calitate ® dinamism, « eficienţa doptate de comitetul de noastră îşi desfăşoară acti
partid şi consiliul oameni vitatea în nouă ferme, din
lor muncii din Secţia de care două de solarii şi
executarea de mic mobi terlocutorului sînt lesne mobilă Haţeg. Aceste mă două pomicole, avînd sar
lier, care a fost încre de înţeles; ziua aniversă suri vizează îmbunătăţirea cina să producem peste
dinţată oamenilor muncii rii Republicii a fost cinsti organizării întregii activi 10 600 . tone legume şi
din subunitatea noastră — tă de către oamenii mun tăţi, cu accent pe creşte fructe. Considerăm că a-
preciza maistrul Aurei cii de aici prin onorarea rea substanţială a calităţii ccsla este un obiectiv pc
integrală a sarcinilor de
Nopcca, secretarul comite şi ritmicităţii producţiei. deplin realizabil, avînd în
plan pe anul trecut, in vedere că vom extinde
tului de partid al S.M. Cei mai buni maiştri şi
clusiv a exportului. Maiş irigaţiile pe încă 200 ha,
Haţeg Repartizaţi in punc trii Nicolae Giuglea, Pau- muncitori au ca sarcină ceea ce ne dă garanţia
tele cheie de pe fluxurile lin Crai. Petru Prejban, realizarea producţiei desti
nate partenerilor de peste obţinerii unor producţii
de producţie, comuniştii muncitorii din sectoarele sigure şi stabile la hectar
hotare şi a noilor tipuri
au fost primii care s-au îmbinat furnire, presă, pre de mobilier introdus in pe toată suprafaţa şi la
angajat să răspundă prin gătire, finisaj şi montaj, fabricaţie. Pentru asigura toate culturile.
fapte indicaţiilor şi orien între care Ionel Răsădea, rea ritmicităţii în execu
Ing. RADU BOLOG,
tărilor cuprinse în magis Gabriela Donat, Maria ţie şi în livrare, planul directorul Asociaţiei
tralul Raport prezentat Speriatu, loan Ardelean, de producţie a fost defal economice de stat
cat şi urmărim zilnic în şi cooperatiste horticole
Conferinţei Naţionale de Cheorghiţa Clep, Liliana
secretarul general al parti Pavăl, Nicolae Kovacs, deplinirea lui. Dorim ca Deva
în acest an să obţinem
dului, tovarăşul Nicolae Toana Crişan, Constantin (Continuare în pag. a 3-a)
realizări superioare celor
Ceauşescu, să transpună Drăgoi sînt doar o parte din anul trecut şi să con
întocmai in viaţă impor dintre comuniştii care au firmăm faptul că produc
tantele sarcini prevăzute dovedit încă o dată că ţia din 1987 nu reprezintă RITMURI
în documentele adoptate disciplina muncii este un „vîrf", ci o temelie
trainică pentru succese şi HUNEDORENE
mai mari.
Aclelliia Olteana şl rlorlra li ulucă recoltează ultimele
cantităţi de salată verde din serele C.A.P. Brad. (pagina a 2-a)
MIRCEA DIACONU
Activitate susţinută pentru întărirea ordinii,
disciplinei şi răspunderii în muncă
„Practic s-a autoexclus aici a reliefat o seamă de această formă şi-a dove s-a scăpat din vedere în
din colectivul nostru. modalităţi concrete de dit eficienţa.. Faptul că, acest context rolul şi ros
Gheorghe Tcodorcscu a acţiune, accentul punîn- bunăoară, la formaţia dis tul unei propagande vi
lipsit nemotivat de la mun du-sc pe preîntâmpinarea tribuitoare de aer, de care zuale active, mereu actua
că, s-a abătut de la" co unor abateri şi întronarea răspunde secretarul orga le şi concrete.
dul eticii şi echităţii so unei atmosfere de lucru nizaţiei de bază, nu s-a Un loc aparte în munca
cialiste. Nu am îngăduit sănătoase, de exigenţă faţă înregistrat de multă vre biroului organizaţiei de
şi nu putem accepta ase de orice încălcare a disci me nici o absenţă nemo bază îl ocupă ' discuţiile
menea atitudini şi compor plinei muncii. întreaga tivată este un argument individuale. Cadrul oferit
tamente. Aceasta pentru muncă este călăuzită de în acest sens. de acestea este tot mai
că la noi fiecare membru cerinţele perfecţionării ac întăririi continue a or consistent folosit. „Discu
al formaţiei îşi are rostul tivităţii exprimate în Mc- dinii şi disciplinei, a răs- tăm, întîi de toate — sub
său bine determinat. Lipsa linia Mihai Toma — cu
unuia dintre muncitori cei predispuşi la abateri,
creează situaţii cu totul Viaţa internă de partid cu cci care nu-şi fac da
nedorite, uneori imposibil toria aşa cum trebuie, care
de recuperat. Iar de la si sub semnul exigenţei comuniste ne creează greutăţi. Nu
guranţa circulaţiei nu ne aşteptăm să le vină rîndul.
putem permite nici cel mai conform planificării, îi
mic rabat". Acestea sînt sajul de Anul Nou al se punderii la fiecare loc de chemăm şi discutăm cu ei
cîteva aprecieri ale tova cretarului general al parti muncă li se dedică apoi o deschis, căutăm să-i facem
răşului Mihai Torna, se dului, tovarăşul Nicolae bogată şi variată activita să înţeleagă ce înseamnă
cretarul organizaţiei de Ceauşescu. te politico-cducativă. A- pentru colectiv şi pentru
bază nr. 2 cisterne de la S-a pornit cu repartiza proape că nu există dezba ei o încălcare a discipli
I.M.M.R. Simcria, cu pri rea membrilor biroului pe tere în cadrul învăţămîn- nei". Munca de la om la
vire la modul în care bi formaţii de lucru. Perio tului politico-ideologic în om s-a dovedit, de aseme
roul organizaţiei acţionea dic, în şedinţele de birou care să nu fie abordate şi nea, de un real sprijin
nv.iv ză pentru întărirea ordinii şl adunări generale ei in aspecte ale activităţii din în activitatea biroului or
formează despre felul în
aceste domenii. Adunările
IliSilI ¡¡¡I şi disciplinei, a răspun ganizaţiei de bază, un im
derii personale în munca care au acţionat în aceste generale îşi dovedesc, de portant număr de comu
de fiecare zi. Relevant în direcţii, aduc la cunoş asemenea, tot mai accen nişti primind sarcini con
această direcţie este şi tinţa comuniştilor abate tuat rolul lor educativ prin
întreprinderea de lianţi De va. î’onlru asigurarea unei exemplul dat. rile înregistrate, ' propu- discutarea deschisă, intr- crete în această direcţie.
calităţi corespunzătoare a ci montului, în laboratorul chi nînd şi hotărînd în colec Problema întăririi con
Á i mic se fac probe la fiecare componentă obţinută în tim Problemele întăririi dis un spirit exigent,, a abate tinue a ordinii şi disci
pul procesului de fabricaţie. In imagine, laboranta Caroli- ciplinei au fost şi rămîn tiv măsuri concrete de so rilor, prin relevarea efec
na Popa determină conţinutul în oxid do calciu din clln- permanent în atenţia bi luţionare sau direcţii de plinei, a răspunderii tu-
clier. telor negative asupra
roului, a tuturor celor 74 acţiune pentru înlăturarea produoţiei, a încălcări VALENTIN NEAGU
Foto NICOLAE GHEORGHIU de comunişti ai organiza aspectelor negative. în lor disciplinei tehnolo
ţiei. Iar dialogul purtat general, se poate spune că gice şi de muncă. Nu (Continuare în pag. o 3-a)
