Page 22 - Drumul_socialismului_1988_01

DRUMUL SOCIALISMULUI I
’ag. 2

Din inimi Pe chipul j
* VENIT
tinere urare! al patriei j AC TIVITA
Secţia am
tiv , K
a
<1 trofic di
Cînd, astăzi, milioane de copii Din codrii mari vin semne de ninsoare ţ condusă c
roabă, atlt
Tzbînda stă-n puterea de-a fi drept 1
Sc-nalţă miiulre lujere spre soare, nituri băni
Acoperind fecundele ogoare , In 1.987,
Cînd comunişti învaţă-a deveni A unui neam viteaz şi înţelept. 1 produselor
ză aici —
călindu-sc I:» focul din tipare ; do unelte,
Cînd dorul nostru s-a numit Mihai i s-au ob)in
0 complexă misiune educativă cînd tinerii sorb scvclc-afirmării Noi l-am simţit în trup pulsînd fierbinte J lioane lei.
L-am împletit cunună-n dulce grai
\
şi-nvaţă a munci in amfiteatre
l’OFT
•
In care curge miere prin cuvinte. ( l’OSTOBL'l
şi-n fabrici şi în lanurile ţării, BON. Aut
Peste puţin timp. Tea­ cole — dezbatere, desfă­ spectatori maturi. Unele cuvinc-se cinstirc-n gînd şi-n fapte Şi cînd tribuni au scris pe steag Unire Introdus d
loacelc de
trul de stat „Valea Jiului" şurate mai ales în pre­ piese sînt corelate • cu s-aducem celei ce-n întreaga lume Ardea in ei un vis clocotitor comun alt
Personalul
din Petroşani împlineşte zenţa unor reprezentanţi programa şcolară, înles­ Erau porunci mai vechi întru cinstire va a făcu.
patruzeci de ani de activi­ marcanţi ai vieţii noastre nind procesul de cunoaşte­ ştiinţei româneşti i-a dat renume : La întregirea unui brav popor. iute pe lir
tate. Am realizat, în acest cultural-artistice. Se dis­ re al elevilor. urarea noastră „La mulţi ani trăiască ! serviri a
sens, o convorbire cu di­ cuta cîndva că ar trebui — In ultima perioadă, La noi cu drag ninsorile se-a.şlcrn instalat c<
peron. <;o
rectorul instituţiei, prof. să montăm mai multe co­ teatrul din Petroşani a i- răsune clar în vatra strămoşească : iul fără
Cornelia Stăncseu medii. Omul este însă o niţiat mai multe acţiuni din inimi tinere dăm glas soliei Ca o lumină-n care văd istorii ghesul îu
composturi.
— Aţi preluat conduce­ personalitate complexă. pentru temeinica sa afir­ I’e chipul drag al Patriei un semn Mxcmplu
rea teatrului minerilor in­ Teatrul e doar unu! din­ mare, pentru a dobîndi spre binele, progresul ROMÂNIEI. De jertfe mari şi tot ntîtca glorii. şi alte am
tr-un moment în care miş­ tre factorii educaţionali. cartea de vizită Pe care o « piton.
carea teatrală din patria merită. DUMITRU SPĂTARU DAVID RUSU POKA.MK.
Dacă o piesă din reperto­
cultură elu
noastră este chemată să riu este bine făcută si — înlr-adevăr. La pre­ avea loc s
aducă o contribuţie mai jucată, spectatorul vine cu miera piesei „Timp în doi" 111.00 şi du
însemnată la formarea o- de D. 11. Popescu am faci­ 10.00 prol e
mului nou, Ia educaţia sa litat întiinirea publicului Genericul expoziţiei de porame rea
Cheptca, p
patriotică, revoluţionară. stitului de
Teatru! de stat cu însuşi autorul piesei, artă plastică deschisă în
— Simţim o responsabi­ care este şi preşedintele incinta Muzeului mineritu­ „Ion Ani
(Iu j-Napot
litate deosebită pentru rea­ ,,Valea Jiului" — Uniunii Scriitorilor din lui din Petroşani se dove­ /.cutate uic.
lizarea misiunii teatrului 40 de ani ţara noastră, cu apreciaţii deşte extrem de sugestiv St ¿¡nescu
— educaţia oamenilor mun­ critici Valentin Silvestru, pentru ceea ce au inten­ riam“, „
cii, redarea exactă a me­ de activitate ţionat organizatorii, în montelor“,
pasăre“ ş.a
Romulus Diaconeseu, fon
sajului operelor dramatice, Cocora. Am iniţiat un primul rînd Comitetul mu­
în acest sens, ara urmărit colocviu teatral cu parti­ nicipal de cultură şi edu­
o strînsă colaborare cu plăcere şi interes să o vi­ ciparea dramaturgului l.D. caţie socialistă. .„Sub sem­
secretariatul literar, cu zioneze. Mă gîndesc la nul realităţii" se înscrie
regizorii pentru realizarea „Sîmbătu amăgirilor" de Sîrbu. Am participat, acum în şirul acţiunilor care ur­
.AlVA :
unor spectacole de calitate. l. D. Sîrbu care a avut doi ani. la festivalul de măresc punerea cu preg­ biril (Pat.
Avînd în vedere că ne un succes mare la public, teatru de ia Costincşti nanţă în valoare a mesa­ nopţii (Ar
desfăşurăm activitatea in­ iar prin înfierarea unor unde am obţinut şi un jului educativ al artei, DOARA: A.
riile I-II (tl
tr-un puternic centru mun­ comportări necorcspun ză- premiu cu spectacolul „Un sporirea rolului acesteia Mitică Pop
citoresc, într-un judeţ care toare dădea la iveală un bărbat si mai multe femei" în formarea omului nou — 7 0
nu dispune de o altă in­ mesaj educativ puternic. în interpretarea lui Clau- potrivit orientărilor cuprin­ (I .-a;
Vn„ Mari
stituţie cu profil drama­ Am prezentat spectacole diu Bleonţ şi Magda Ca­ se în Raportul prezentat coana Chl
!a locul de muncă al oa­ tolic. Conferinţei Naţionale, în Iem'vie); t
tic, am avut grijă ca re­ Mesajul do Anul Nou a- strt. _nlca
pertoriul abordat să fie di­ menilor, -la sălile de apel. — Ce îşi propune Tea­ PENI: Tari
vers, să răspundă necesi­ Am încercat să-i determi­ trul de stat „Valea Jiu­ dresat poporului nostru do muţa (Cult
năm pe oameni să vină la lui" pentru clipele cînd va CAN : A
tăţilor educaţionale, for­ străbunica
mării sentimentelor patrio­ teatru şi în bună măsură sărbători patru decenii de LONEA : B
tice, ridicării gradului de am reuşit. In acest an vom activitate ? „Su b ■ierul); AN.
darea (Mm
cultură prin cunoaşterea organiza avanpremiere cu •— în luna mai vom or­ UICANI :
dramaturgiei naţionale şi participarea factorilor res­ ganiza o săptămână de seriile I-I
-
universale. ponsabili din întreprinderi manifestări la caj e să fie semnul BRAD: Pri
cilor (Stea:
— Omul din sală, de şi instituţii, care, credem invitaţi foşti actori ai insti­ RAŞT1E : A
diverse profesii şi grade că vor face o bună pro­ tuţiei, spectacole zilnice ale realităţii ii seriile I-II
de pregătire, spectatorul pagandă spectacolelor noas­ noastre şi ale invitaţilor, şa imperiu.
aşteaptă mult de la sluji­ tre. simpozionul „Misiunea c-. GBOAGIU-I
— seriile î
torii scenei. Li necesar — Ce intenţii aveţi pen­ ducativ-revoluţionară a cultură); I.
însă să le fie dezvoltat tru speclatorii-copii ? teatrului românesc" unde către tovarăşul Nicolae mirese pont
(Dacia):
cu precădere gustul este­ — Am montat .şi pînă vom .avea ca oaspeţi cu­ Ccauşeseu, secretarul ge­ tul lui Iîacli 1
tic. Ce credeţi că trebuie acum piese pentru copii. noscute personalităţi aie neral al partidului, pre­ Pistruiatul
să se întreprindă în acest Vom monta şi în continua­ artei şi culturii naţionale. şedintele Republicii. t ! -‘* (Mureş
sens ? re, cu gîndul de a trezi „Strămoşii“ — lucrare do artă plastică monumentală, Lucrările de pictură, Clime
— Consider cu ar fi ne­ gustul acestora pentru tea­ Convorbire realizată de realizată de Aurel NVdel, ce întregeşte zestrea de îrumos sculptură, grafică, inctalo-
a oraşului Orăştie.
cesare mai multe specta­ tru, a ne pregăti viitorii MINEL BODEA plastie, fotografie artisti­
rolo nicoi.ai: loviist u
că sînt semnate de artişti
amatori, membri ai cercu­ Numerele
lui de artă plastică al Văii ira a
CONICA FILMULUI O plăcută surpriză este CRONICA LITERARĂ Jiului, oameni af muncii 198! Extr. J: •
versiunea românească a din unităţi economice şi 4, 75, 72, 57
cărţii „Prin ţinuturi înde­ instituţii din mai multe Fxtr. u îl
părtate" de Ghehadi Sne- localităţi de pe raza mu­ 62, 27, 00, 5
Anotimpul iubirii ghiriov, apărută recent la „Prin ţinuturi înd@p_âr!ate‘ i nicipiului. Dintre creaţiile 082 261 Iei, d
Fond total
Editura „Ion Creangă", prin prezentate reţin atenţia Ici report li
colaborarea cu Editura rativ tio povestitor-călător torilor de urşi, veveriţe, basorelieful în gips „Mi­
Regizor de incontesta­ Povestea de dragoste, „Malîş" din Moscova, în prin taigaua do cedri din nerii tehnicieni", semnat
bilă valoare, al cărui nume care constituie pretextul traducerea Măriei Pascu, munţii Saian, în mările; vulpi argintii. samuri, de Ladislau Schmidt, lau­
aste legat încă de ia debut retoricii regizorale este o profesor în Hunedoara. Extremului Orient, în Si­ sau a pescarilor din Insu­ reat al Festivalului na­ VREiv
lele Comandore, ori a oa­
de promovarea unui limbaj succesiune de iubiri posi­ Destinată nu doar copiilor beria. menilor din geroasele pă­ ţional „Cîntarea României", Pentru uzi
filmic nou, Iulian Mihu bile şi filme posibile, un — din moment ce fascina­ duri din Tuva, ţinuturile picturile „Industrială" de continua s'ă
Ţinuturile nordice înde­
se opreşte în noua sa rea­ amestec de anotimpuri, su- ţia explorării ţinuturilor părtate ni se dezvăluie ca fură iarnă din sudicul Den­ Eugen Bencău, „Peisaj" do Cerul va fi
lizare cinematografică a- gerînd o unică vîrstă şi mai puţin cunoscute ale nişte gigantice rezervaţii ie or an no sînt prezentate Tiberiu Kovacs, „Phiinix" ros. I.o ca
precipitaţii ;
supra cotidianului, cu pro­ un unic anotimp, ale 'iu­ Tcrrci rămîne, să recu­ naturale, în care omul a cu o pregnantă iubire de de Jcan Blcsneac, „Dimi­ ploaie, care
blemele sale profund u- birii. noaştem, a tuturor verste­ pătruns nu pentru a dete­ valorile umane şi naturale neaţă do decembrie" de vor transtot
viţă .şi nin
manc. Realist şi expresiv in lor — cartea este tradusă riora echilibrul ecologic, oferite de această carte. luliu llornak, sculptura va sufla si
„Anotimpul iubirii" este mare parte, acest film plin impecabil, printr-o frazare ci doar pentru a cunoaşte Tălmăcirea Măriei Pascu în lemn „O floare pentru rat. Tempei
Republică"
de
Tiberiu
mc vor l'i ic
interesant îndeosebi prin de sugestii are o distri­ de mare acurateţe. şi a exploata judicios i- este merituoasă, iar calită­ Kelomen ş.a. Lucrări inte­ minus 3 şi
Versiunea Editurii „Ion
ţile acestei cărţi minuna­
iar colo ma
personajele viabile pe care buţie numeroasă şi bine Creangă" păstrează, ba menselc resurse aie faunei te, i se datoresc şi ci. resante mai semnează şi 6 grade.
le propune — cu deose­ alcătuită. Gheorghe Visu chiar sporeşte farmecul şi florei, ale pădurilor sau Mihaela Grigoriu, Eliza a munte
bire cele feminine. Traiec­ dă credibilitate unui per­ subiectelor, al firului na- mărilor reci... Viaţa vână­ EUGEN EVU Ilirean, Milvai Stoiccscu, v / răci îi
toria eroinei principale sonaj dificil, pozitiv pînă Eliodor Mihăileanu, Marcel Cerul va fi
cădea precii
este, după cum ar spune în măduva oaselor, iar Zeicu, Constantin Cîm- sub formă i
Truffaut, „descrierea blin­ CRONICA DISCULUI în lumină şi valoare rit­ peanu, Olga Stcţi, Olga ninsoare. V
Maia Morgenstern (o ac­ murile minunate a-lo fol­ Palia, Gheorghe Micluţ, fia moderat
da a emoţiilor violente". triţă „de film") face ca // clorului din Ţara Moţilor. Doru Roman, Dumitru ficări locali:
Actriţa Gristina Deleanu Triptic hunedorean km/li din :
dic. Local c
personajul său, o tînără u în „Triptic hunedorean“, Munteanu, Mircca Andraş,
dă viaţă personajului prin compozitorul foloseşte ca losif Csiki, Mar ia Dincă. punere do
Pentru urn
frumuseţea ei interioară. ingineră stagiară, să de-, Lucrările muzicale înre­ ţia asupra muzicii, a valo­ sursă de inspiraţie ferme­ Interesul publicului pen­ zile: Vremi
Jocul ei are măsură, lumi­ vină reprezentativ pentru gistrate pe discul pe care rii ei sociale şi culturale, cătoarele colinde specifice tru expoziţie sporeşte prin nua să se i
iul
variabil,
nează detaliul semnifica­ mentalitatea şi aspiraţiile vi-1 recomandăm astăzi, nestrămutata credinţă în Văii Mureşului, în care prezenţa fotografiilor ar­ noros la înc
tiv, este atent la implica­ unei generaţii. aparţin maestrului Nicolae producţia artistică a popo­ corul, orchestra .şi soliştii tistice, evidenţiind aspec­ valului, cin*
rea publicului în drama Ar mai fi de remarcat, Boboc, distinsă personali­ rului se" concretizează în vocali realizează o muzi­ te din viaţa copiilor, pei­ şi precipitat
eroinei şi profund marcat în acest film despre dra­ tate legată de ţinuturile primele două lucrări ale că plină de nerv, străbă­ saje din Valea Jiului a- de ploaie, la
soare.
Vînti
do dragoste pentru adevă­ goste şi muncă, imaginea hunedorene, fiind născut discului: suita simfonică tută dc sinceritate' şi fior parţinînd lui Adrian Popa slab Ia mod
rul psihologie al perso­ în Uia, în anul 1920. Cu­ „Ţara I-Iălmagiului" şi autentic. şi Ernest Ulrich. râturile mini
nus 5 şi ze
najului. (Alexandru Groza) cu lu­ noscut prin îndelungata sa „Triptic hunedorean" pen­ Discul se încheie cu Expoziţia evidenţiază o cele maxime
2 şl plus 3
Viaţa uzinei undo lu­ mina ei care ascunde dar activitate pe multiple pla­ tru solişti, cor şi orchestră. „Mic divertisment în stil dată mai mult intensa ac­ ceaţă. (Metec
nuri (compozitor, dirijor,
Suita
simfonică
crează cei doi protagonişti si dezvăluie, şi muzica lui conducător de instituţii Hălmagiului" este „Ţara clasic" — lucrare care tivitate de creaţie plastică viciu: Al. P
alcă­
este surprinsă marcat rea­ Anatol Vieru care pri­ ce se desfăşoară în locali­
şi anuzicolog) — Nicolae tuită din şase părţi, dis­ constituie un omagiu adus tăţile Văii Jiului, contri­
list, în secvenţe pline de meşte statutul de perso­ Boboc şi-a împletit armo­ pune de o orchestraţie lui Wolfgang Amadeus buţia acesteia la educaţia
dramatism, depăşind de­ naj memorabil. nios pregătirea sa muzi­ strălucitoare străbătută de Mozart. estetică a oamenilor muncii. ■MA, Í
scrierea exterioară a fap­ cală cu cea de filozofie la un capăt la altul de un
telor. VERONICA PALADE şi litere. Arta sa, concep­ motiv muzical care pune Prof. ELENA' TĂMĂŞAN M. B.