Page 26 - Drumul_socialismului_1988_01

'<!• 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Răspunderea în muncă se cuitiva • Dezbatere. „Contri­ „Cinstim pe prima fiică

buţia de înaltă valoare a Manifestări a ţării" au avut loc, la
tot cu răspundere şi perseverenţă tovarăşei Elena Ceauşescu Lupeni, Călan, Petroşani,
la dezvoltarea cercetării
Brad şi Petrila, recita­
ştiinţifice şi tehnologice omagiale luri de poezie patriotică
n cu
(Urmate din pag. 1) se spună chiar pe nume modului în care funcţio- româneşti" a fost tema cu prilejul aniversarii un ro
unor lipsuri. Cum vi se nează agregatele şi instala- dezbaterii organizate, la zilei de naştere a tovară­ .A. v
27 noiembrie 1987, biroul pare acest lucru din punc­ ţiile de bază ale atelieru- Casa de cultură a sindi­ ţeană de instruire a acti­ şei Elena Ceauşescu. Gru­ tul, 1
şcolii
organizaţiei de bază a des- tul de vedere al spiritului lui, încrcdintînd sarcini catelor din Călan, de vului pionieresc de la purile de recitatori ai peulru
prins concluzia că în ca- de partid, la care se refe­ concrete în această direc­ Comitetul orăşenesc de Brad s-a desfăşurat o c- Casei de cultură a sin­ formaţi
drul analizelor din birou ră cu atîta claritate secre­ ţie inginerilor Valentin cultură şi educaţie socia­ moţionantă şi înălţătoare dicatelor din Călan, Şco­ cleţ, or
şi adunările generale de tarul general al parti­ Sînjoan şi Vaier Moldo­ listă. în cadrul manifes­ seară de muzică şi poezie lii generale nr. 1 Brad, irul de
ţlol poi
partid, în cele ale grupe­ dului, tovarăşul Nicolae van, precum şi maistrului tării, prof. Petru Bora patriotică dedicată emi­ Clubului muncitoresc Pe­ cării a,
lor sindicale şi organiza­ Ceauşescu, în Raportul ia Marton Francisc iar, pe şi prof. Elena Cerbicea- nentului om politic, sa­ trila, caselor pionierilor Do locl
demons
ţiilor U.T.C. trebuie să Conferinţa Naţionala ? Pot filieră, maiştrilor de nu au relevat strălucita vant dc prestigiu mon­ şi şoimilor patriei din pentru
punem un accent cu totul fi urnite lucrurile din loc schimb şi şefilor de for­ activitate pe care tova­ dial, tovarăşa Elena tru, 1
deosebit pe calitatea ma­ gîndind şi acţionînd me­ maţii. răşa academician doctor Ceauşescu. Spectacolul — Lupeni şi Petroşani au montaj«
terialelor pe care le su­ reu astfel ? — La cit s-a însumat inginer Elena Ceauşescu de o impresionantă can­ exprimat, prin înălţătoa­ nu beu
punem dezbaterilor. C.M.: Problema este mai restanţa şi cînd a fost re­ o desfăşoară în domeniul doare — a fost realizat re versuri, sentimente de da 5—9
de inst
— Ce înţelegeţi că tre­ complexă. în esenţă, bi­ cuperată ? cercetării ştiinţifice şi de Ansamblul artistic al aleasă preţuire şi stimă ţii urti'
buie făcut în această di­ roul organizaţiei de bază Răspunsul a fost pe ju­ tehnologice, rolul hotărî- Casei pionierilor şi şoi­ t o v a r ă ş e i Elena
recţie ? n-a îngăduit nici pînă a- mătate: restanţa — circa tor pe care-1 are în dez­ milor patriei Brad, dc Ceauşescu, cinstind rod­ ■ DE
T.D. : Rapoartele, refe­ cum unele lipsuri ci le-a 260 tone de vată minerală, voltarea şi înflorirea formaţii artistice de la nica şi îndelungata sa l reprim
Orăştie
ratele, informările să pă­ pus mereu în discuţia co­ dar cînd s-a recuperat ea ştiinţei, învăţămîntului şi şcoala generală nr. 1 din activitate în mişcarea baterea
trundă mai adînc în pro­ muniştilor, a celorlalţi oa­ şi cum s-a încheiat anul culturii româneşti, în u- localitate, precum şi de comunistă şi muncito­ N i col;«.,,
bleme, să releve mai con­ meni ai muncii. Avem în 1987 nu s-a mai ştiut. Am nirea şi organizarea for­ apreciate talente din ju­ rească, contribuţia deter­ rioada i
cret lipsurile şi neajunsu­ fiecare atelier cîte o grupă dedus, apoi, că planul a- ţelor din acest important deţ, aflate în tabăra de minantă la realizarea noii niri .
mân“,
rile, să critice direct pe de partid, care acţionează nual a fost îndeplinit şi sector de activitate. instruire. revoluţii tehnico-ştiinţi- gauizut.
cei vinovaţi de existenţa mai operativ, mai prompt depăşit şi la atelierul de fice, la înfăptuirea nea­ tură iii
acestora şi să solicite e- la orice eveniment din a- vată minerală, lucru im­ • Scară de muzică şi • Recital de creaţie pa- bătută a Programului vldenţl:'
fortul comuniştilor pentru teliere. Cum se produce un portant, evident. Tot atît poezie. La tabăra jude- triotică. Sub genericul partidului. realizar
căutarea şi aplicarea în fapt negativ, grupa de de important insă este tre por
practică a unor soluţii noi, partid îl pune în dezba­ faptul că biroul organiza­ toate v
vitate
mai eficiente. tere, chemînd la aceasta şi ţiei dc bază din secţie tre­ cliisă <
— Am pus întrebarea grupa sindicală şi pe ute- buie să acţioneze într-un IX-lea
anterioară pornind de la ciştii din atelier. Aşa s-a spirit nou, mai energic „Zilele filmului la sate“
constatarea că din unele întîmplat, de exemplu, la pentru perfecţionarea sti­ Termocentrala Mintia. ■
materiale supuse de birou atelierul de vată, unde pla­ lului de muncă: să cunoas­ In cadrul secţiei automa­ THE A
comun,'
dezbaterii adunărilor ge­ nul de producţie, la un că mai bine problemele tizări, muncitorul specia­ „Din marile ctitorii pent: u apărarea Capita- plantat-,
nerale lipseşte spiritul a- moment dat, n-a fost co­ secţiei, să acţioneze mai list Viorel Morar execută ale E p o c i i Nicolae lei. cută şi*
nalitic, caracterul concret relat cu reparaţia capita­ operativ şi mai eficace lucrări de mare precizie Ceauşescu“ a fost generi­ 200 ptiieţ
al abordării problemelor, lă, de unde, pentru o pe­ pentru înlăturarea lipsuri­ pentru aparatele de mă­ cul concursului cinema­ • Masă rotundă. Cine­ netul a'
mai ales sub aspectul răs­ rioadă, a rezultat o res­ lor, antrenînd mai bine sură. El este socotit şi tografic găzduit de cămi­ matograful „Cultural" dij fost Mi
punderii comuniştilor pen­ tanţă la producţia fizică. grupele de partid, grupa col mal bun lucrător al nul cultural din Topliţa. Lupeni a fost gazda me­ tatul
tru starea de lucruri ana­ Grupa de partid de acolo sindicală şi organizaţia întreprinderii, ocupînd In faţa publicului au fost sei rotunde pe tema in con'
inunal.
lizată. Iar cînd raportul a dezbătut problema, dar U.T.C., să întărească con- locul I în întrecerea so­ prezentate semnificative „Proclamarea Republicii
sau referatul sînt întocmi­ soluţia ce trebuia adopta­ t.olul de partid pentru cialistă. realizări obţinute de po­ — victorie a forţelor de­
te superficial, în termeni tă o depăşea, drept pen­ creşterea răspunderii co- porul român în perioada mocratice şi revoluţio­
generali, nevizînd pe ni­ tru care biroul organizaţiei muniştilor. a tuturor oa­ deschisă de Congresul al nare". In cadrul mani­ j:
meni concret, şi dezbate­ de bază a supus dezbaterii menilor muncii în îndepli­ IX-lca al partidului. S-a festării au prezentat co­
rea se desfăşoară în ace­ unei adunări generale im­ nirea sarcinilor. prezentat filmul docu­ municări profesorii Liviu
iaşi mod, diminuînd o bu­ plicaţiile problemei. mentar „Un drum pen­ Crîsnic, Avram Cristea,
nă parte a efortului de în­ — Ce s-a stabilit în adu­ tru milenii — Canalul Olivia Crîsnic. A fost bb
lăturare a lipsurilor. Iată, nare şi cum s-a acţionat Dunăre—Marea Neagră". prezentat filmul artistic
sînteţi de faţă doi membri pentru efectuarea la timp „Omul care ne trebuie". ■ v, •
ai biroului organizaţiei de a reparaţiei şi recuperarea • Simpozion. La cine­
bază cînd discutăm despre restanţei ? matograful „Steaua roşie" • Dezbatere. „Arc peste
adîncirea şi caracterul-con­ T.D.: Intîi de toate, s-a din Brad a avut loc sim­ timp" s-a intitulat dez­ (»<
Vlva Mt
cret al referatului prezen­ constituit o echipă com­ pozionul pe tema „Con­ baterea desfăşurată la coana
tat în adunarea generală plexă de meseriaşi care să tribuţia armatei române cinematograful „Dacia" Icmbric!,
străbun.
' din septembrie anul tre­ ducă lucrarea pînă ia ca­ la victoria împotriva fas­ din Haţeg. Profesorii PENI: 7
cut privind calitatea pro­ păt. Răspunderea pentru cismului". în continuare, Emil Bălănescu, Florica muţă (
ducţiei, răsfoiţi referatul, execuţia la timp şi de ca­ publicul spectator a ur­ Barbu, Hortenzia Toma CAN :
’ iar exemplele concrete le litate a fost încredinţată mărit proiecţia filmului au prezentat momente de străbun;
LONEA
daţi din memorie, nu din (cu acordul comitetului de artistic „Porţile albastre seamă ale glorioasei is­ norul);
material. Cum apreciaţi a- partid şi a! conducerii u- ale oraşului". Un 'mo­ torii a patriei. A rulat pfnzcle
:
■ cest lucru? nităţii) mecanicului şef al ment din bătălia eroică filmul artistic „Dacii". IlI-a. „r
tic* (M
T.D. : Este foarte ade- întreprinderii, mg. Carol NO A SA
"Vărăt că 'unele analize din Pop, şi şefului secţiei, ing. *•*♦»> resc
• adunările de partid au un Moise Voiconi. ortu
te/.i.
■ caracter mai general, nu Pe de altă parte, încă vara b
sint critice, ca să nu su­ înainte de începerea repa­ CU DRAGOSTE STATORNICĂ roşie);
Gheaţa
pere pe cineva, fapt ce raţiei. au fost luate măsuri PENTRU ORAS ORAŞT
dăunează activităţii noas­ pentru pregătirea pieselor seriile
tre. de schimb şi a subansam- După cum aflăm de statornică pentru oraş, şa Imp
— în unele organizaţii blelor. în acelaşi Jimp, la Ioan Matei, adminis­ între care Petru Stăni- CEO AC
de partid şi-a făcut loc dar mai ales după efectua­ tratorul asociaţiei de lo­ loiu, Roman Pctrean, — seri»/
cultură)
ideea că la adunările ge­ rea lucrării biroul organi­ catari nr. 3 din oraşul Ioan Murgoi, oameni ai
nerale mai vin şi tovarăşi zaţiei de bază şi conduce­ nou călan, în zonele muncii la Combinatpl -
de la municipiu sau de la rea tehnică a secţiei au din preajma celor şapte siderurgie „Victoria" şi cu! Iul B
Pistruiat
judeţ şi că nu trebuie să întărit controlul asupra blocuri din strada Bra­ pensionarii Gheorg ’ ? ţia“ (Mi
1
dului, aparţinătoare a- Trocan şi Vasile Cul- Ca-n ftl
sociaţiei — acolo unde cear se află în primele
La fiecare punct de lucru! în primăvara şi toam­ rînduri ale întrecerii
na trecută au fost plan­
pentru a da un chip
taţi pentru înfiumuse- nou, conljnuu primenit
(Uimare din pag 1) varăşul Aurel Nicola, se­ ţare castani, magnolii, cartierului. Aspectul
cretar a! Comitetului mu­ platani, tuia, trandafiri spaţiilor dintre blocu­ Pentri
,'tăm 260 de apartamente, nicipal de partid Petro­ — se continuă lucrările rile i •; 3, 5, 7 şi 9 este fi rece,
ba Aninoasa sint atacate şani. Argumente ? Avem curente de întreţinere o certă dovadă că e- noros.
toate, însă la Iscroni nu o forţă de muncă mai pu­ şi curăţare. Cetăţeni xcriplul lor este urmat precipit,
avem asigurate în între- ternică, pe structură de harnici, cu dragoste de numeroşi locatari. ales în
¡•girne amplasamentele. Va meserii, cu peste 400 de interval
sufla nr*
trebui să se urgenteze oameni faţă de anul tre­ rul eşti
soluţionarea acestei proble­ cut, iar in scurtă vreme, minime
me. efectivele constructorilor Preocupare asiduă pentru rezultate superioare între
„Şantier de locuinţe mo­ vor creşte cu încă 500 de grade,
între 2
del" — a ş a este catego­ lucrători. Se impune insă în toate fermele şi sectoarele de producţie se va
risit ce! de la Vulcan, o mai bună organizare a polei.
condus de inginerul An­ muncii, iai acolo unde
La nii
drei Gabor. sînt condiţii lucrul să se (Urmare din pag. 1) întrecerea socialistă, îi nomico-financiare în cerin­ realizăm aceste cerinţe,'' general
— Cum ajunge un şan­ desfăşoare pe două schim- mobilizează şi pe ceilalţi ţele noii revoluţii agrare. iiind necesar însă ca şj mai nu
tier să fie model, tova- buri şi în program prelun­ aplicarea tehnologiilor spe­ lucrători pentru ridicarea Prin realizarea investiţiilor f irnizorul furajelor combi­ va ning
zonta 1
răşe Gabor ? git. în toate organizaţiile cifice de creştere în sistem continuă a calităţii mun­ prevăzute, în 1988 vom nate — F.N.C. Mintia — le din
— Muncind organizat, in de partid şi de sindicat au industrial a păsărilor şi cii. De asemenea, cele cinci creşte capacitatea unităţii să ne livreze ritmic canti­ viteze i
ordine şi disciplină, cu fost dezbătute sarcinile de iepurilor, avînd organiza­ colective constituite de cu încă o fermă de 160 000 tăţile stabilite şi de cali­ Local Ci
răspundere. Noi vom con­ plan ce revin A.C.M. Pe­ te în acest scop, în afara comitetul de partid şi găini ouătoarc, iar efecti­ tate corespunzătoare. Con­ Pentru
strui anul acesta 550 de troşani in acest an şi au învăţămîntului politico- C.O.M. desfăşoară o susţi­ vul de iepuri matcă va ştienţi de sarcinile sporite zile: Vrt
apartamente. Majoritatea fost adoptate măsuri- me­ ideologic şi a învăţămân­ nută activitate de îndru­ ajunge la 8 000 de cape­ ce no revin, toţi oamenii neral fr
sînt începute. Doar une­ nite să ducă la îndeplini­ tului agrozootehnic, cursuri mare şi control în ferme­ te, aşa cum prevede pro­ muncii din unitatea noas­ variabil,
le documentaţii ne mai rea lor. Vom acţiona cu de calificare şi policalifi­ le şi sectoarele de pro­ gramul judeţean de dezvol­ tră dept.n eforturi susţi­ semnala
lipsesc... toţii în spiritul documente­ care. Problemele privind ducţie, intervenind ope­ tare a agriculturii. Obţi­ nute în vederea obţinerii be, mai
Pe toate aceste şantiere, lor Conferinţei Naţionale întărirea ordinii şi disci­ rativ pentru înlăturarea nerea unei productivităţi a unor rezultate economico- ninsoare
ca şi pe cele din Lupeni a partidului, al îndemnu­ plinei, gospodărirea judi­ neajunsurilor constatate. muncii ridicate — de pesţe financiare tot mai bune, slab. T
nime
şi Uricani, unde lucrea­ rilor din Mesajul de Anul cioasă a întregii avuţii — Dispunem de o bună 510 000 lei pe un lucrător pe măsura bazei tehnico- minus 1
ză constructori din Deva. Nou adresat întregului po­ ce o avem în administrare bază materială, la acest — ne obligă să folosim materiale create şi a ce­ maxime
Orăştie şi Haţeg, ritmurile por de secretarul general ,stau permanent în preocu­ început de an, pentru 'a eficient toate posibilităţile rinţelor noii revoluţii a- de. Pe
de lucru se cer mult in­ al partidului, tovarăşul parea noastră. Prin exem­ îndeplini ireproşabil sar­ ce le avem pentru a crc.şte grare. Obiectivele ce le . semnala
tensificate, pentru că Nicolae Ceauşescu. pentru plu! personal, comuniştii cinile de producţie ce ne sporul mediu zilnic în avem de înfăptuit se dez­ cu chic
timpul, condiţiile materiale a asigura fiecărei locali­ Florentina Angliei, Victo­ revin — aprecia directo­ greutate şi producţia de bat temeinic în aceste zile de serv-
şi tehnice permit acest tăţi din Valea Jiului lin ria Husaru, Marin Baias, rul unităţii, dr. Aurel PicU. ouă la fiecare fermă, cu în adunările oamenilor
lucru specific propriu, o arhi­ Cornelia Muntean. Ion Modernizările efectuate in consumuri reduse de fura­ muncii pe ferme, prilej
— îritr-adevăr, sînt posi­ tectonică modernă.' condi­ \!bu, Maria Beian. Ştefan ferme, care se continuă şi je şi de energie — ele­ cu care stabilim noi mă­
bilităţi pentru o muncă ţii tot mai bune de viaţă Mano!adie. Emilia Nistor, în acest an, sînt menite mente cu pondere însem­ suri menite să determine
mai susţinută şi mai pentru toţi cei ce muncesc Ronianiţn Costa. Maria să determine înscrierea nată în custurile de pro­ îmbunătăţirea întregii ac­
fructuoasă , aprecia to­ in această parte a ţării. Nugy şi alţii, fruntaşi în rezuilntei'v noastre on- ducţie. Avem condiţii să tivităţi a unităţii noastre.