Page 28 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 376 © DUMINICĂ, 10 IANUARIE 1988
Pentru securitatea regulile dc circulaţie tre
dumneavoastră, buie respectate întocmai.
Este necesar ca în a-
stimaţi pietoni
ceastă perioadă să sc a-
Conflictul dopte o manieră dc şofat
că în calea spre progres participanţi la mişcarea Din dorinţa de a vă prudent, defensiv, viteza
a regiunii din sudul conti anti-apartheid sau simpa iranîano-irakian proteja de pericolul acci să fie corelată cu con
nentului. El s-a pronunţat tizanţi ai luptei pentru dentelor de circulaţie, vă diţiile de drum, respec
pentru instituirea de sanc dezrobirea socială. intre TEHERAN 9. (Agerpres). ■ adresăm rugămintea să tarea regulilor de circu
ţiuni economice eficiente aceştia s-au aflat sau con — Un comunicat militar traversaţi strada numai laţie să fie corelate cu
H SOFIA. - Preşedinte împotriva regimulDi de la tinuă să se afle în deten citat de . agenţia IRNA a- pc culoarele destinate ’ a-
le Consiliului de Stat al Pretoria, care să-l determi ţie numeroase persoane în nunţă că forţele navale cestui scop, semnalizate conduita preventivă. Nu
R.P. Bulgarie, Todor Jiv- ne să pună capăt politicii vîrstă, femei, copii. . iraniene, sprijinite de ar cu indicatoare şi marca puţine sînt situaţiile
kov, l-a primit pe ministru! de apartheid. Preşedintei^ tileria de coastă, au ata je. Pentru a vă convinge cînd partea carosabilă a
afacerilor externe a! Gre C.N.A. a chemat Consiliul 13 UBREVILLE. - La Li- cat vineri noaptea termi că sînteţi în deplină si drumurilor este acoperi
ciei, Karolos Papoulias, a- de Securitate al O.N.U. să breville au luat sfirşit lu nalele irakiene Al-Bakr şi guranţă, vă solicităm, de tă cu mîzgă. Oricînd poa
flat într-o vizită de priete se întrunească într-o se crările Reuniunii la nivel Al-Ommaya. în timpul a- asemenea, să nu porniţi le apare şi poleiul, iar
nie la Sofia. Au fost exa siune specială consacrată înalt a Uniunii Vamale şi cestei operaţiuni au fost în traversare numai du ceaţa este şi ea un in
minate, după cum rela problemelor din sudul con pă o prealabilă asigura convenient pe care şofe
tează agenţia BTA, evolu tinentului african. Economice a statelor din distruse instalaţiile de la rii îl întâlnesc în depla
consacrate
Africa
Centrală,
ţia relaţiilor dintre cele promovării cooperării re cele două terminale. Tot re, atît din stînga cît şi sările lor. Sigur şi foar
două ţări. Abordîndu-se u GENEVA. - Cu oca gionale. Un loc contrai în odată, forţele iraniene au din partea dreaptă. Fiţi te des, aceste condiţii at
aspecte ale vieţii interna zia reuniunii Consiliului cadrul dezbaterilor l-a a- atacat platformele de ra prudenţi faţă de condu- mosferice, corelate cu
ţionale actuale, in spe Executiv al Organizaţiei vut analiza activităţii Băn chete şi instalaţiile radar
cial ale situaţiei din Bal Mondiale a Sănătăţii, care cii Statelor din Africa Cen de la Al-Bakr şi Al-Om-
cani, s-a evidenţiat dorin va avea loc la Geneva în anaya. Au fost distruse buletin rutier i
(B.E.A.C.),
trală
concepută
ţa ambelor părţi de a ex tre 11 şi 20 ianuarie, va ca un organism de pro trei nave irakiene trimise
tinde relaţiile de bună ve fi prezentat raportul intitu movare a cooperării regio ca întăriri din portul Uram
cinătate cu toate statele lat „Ţigara şi sănătatea", nale. Qasr, precum Şi rachete cătorii auto, chiar aflin- ceaţa... bachică duc cu J
din regiune, de a contri în care se afirmă că nu . sol-apă irakiene, relevă a- du-vă în asemenea situa paşi repezi spre accident. J
bui la consolidarea tendin mai eliminarea completă a în comunicatul dat pu ţie, pentru că e posibil în mod iresponsabil, şo- ;
ţelor pozitive în domeniul riscurilor derivînd din fu blicităţii, şefii de stat pre genţia IRNA. Se precizea ca vreunul să nu vă ob ferul Pithorodcschi Gli- j
colaborării ţărilor din mat este compatibilă cu zenţi la lucrările reuniunii ză că toate forţele care nu serve la timp, să apre gor, de la Autobaza I.T.A. li
generosul obiectiv al şi-au exprimat hotărîred de participat la aceste ac cieze greşit distanţa pî Orăştie, s-a urcat la vo- jj
O.M.S. : „Sănătate pentru a acţiona, în continuare ţiuni s-au înapoiat la ba nă la dumneavoastră ori lanul autobuzului 31-I-ID- i
Să BONN. - Cu prilejul toţi pînă în anul 2 000". pentru dezvoltarea coope zele lor. să li se defecteze, tocmai 6288, dar nu oricum, ci jj
primirii şefilor misiunilor rării economice şi mone- atunci, frîna. Dacă ve
între
tar-financiare
ţările
diplomatice acreditaţi la n CARACAS. - intr-0 lor, pronunţîndu-se pen deţi că maşina se apro aflîndu-se sub influenţa I
Bonn, preşedintele R. F. alocuţiune rostită la Cara pie în viteză de trecerea băuturilor alcoolice. Fnp- jj
BAGDAD 9 (Agerpres).
Germania, Richard von cas, preşedintele Venezue- tru ' convocarea unei con — Avioane de luptă ira tei sale nesăbuite i sc j|
Weizsacker, a declarat că lei, Jaime Lusinchi, a de ferinţe internaţionale con kiene au întreprins vineri pietonală şi nu are ten adaugă şi lipsa de res- jj
actualul moment favorabil clarat că năzuinţa de pace sacrate soluţionării proble dinţa dc a-şi încetini ponsabilitate a factorilor |
trebuie să fie folosit pen trebuie să se manifeste mei datoriei externe, a ţă un raid de bombardament deplasarea, opriţi-vă la educaţionali care au sar- jj
tru obţinerea de noi pro printr-un mai mare efort rilor africane, la care să asupra rafinăriilor do pe marginea drumului sau cini dc verificare a sofo [j
grese în domeniul dezar de înţelegere în direcţia ia parte statele debitoare trol iraniene din Tabriz, a trotuarului. Este mult rilor la plecarea în cursă. ■«
mării, pe lingă reducerea edificării unei societăţi mai din regiune şi firmele cre din nordul Iranului, rele mai sigur aşa, v-aţi apă Cum i s-a permis aces- |
rat integritatea chiar da
ditoare.
la jumătate a arsenalelor drepte. El a arătat că a- vă un comunicat militai' că aveaţi „dreptul" la tui şofer, şi de către cine, >
de arme nucleare strategi cordurile de pace în Ame Q BONN. - Armata ce difuzat la Bagdad şi citat prioritate. să transporte persoane ? |
ce fiind necesare încheie rica Centrală constituie un lor fără adăpost sporeşte de agenţia INA. Pe de altă Dacă cei care şi-au încre-
rea unui tratat internaţio exemplu în acest sens, în R.F. Germania, iar aş parte, agenţia relatează că Vă recomandăm, să dinţat viaţa în mîinile a- |
nal asupra interzicerii ar fiind rod al efortului u- teptata agravare a şoma o forţă iraniană compusă manifestaţi mare grijă
melor chimice şi reducerea man îndreptat spre coope jului va face să crească şi din 50 de vase ti încercat cînd traversaţi în condi cestui şofer nu au avut *
drastică a armelor nuclea rare şi solidaritate, in di mai mult rîndurile celor să se apropie de un ter ţii dc vizibilitate scăzu de suferit, aceasta se da- |
re cu rază scurtă şi a ar recţia soluţionării paşnice lipsiţi de un acoperiş, ara minal petrolier irakian din tă, seara şi pe timp de torează agenţilor de cir- »
melor convenţionale. a conflictelor şi probleme ceaţă. în asemenea con culaţie care l-au stopat |
diţii, ca şi în orele
lor social-economice şi po tă ziarul „Frankfurter Zei- nordul Golfului. Forţele vîrf ale circulaţiei, dc la timp. „
vă
tung", intr-un articol con
83 LUSAKA. - Luînd cu- litice. sacrat problemei celor fără navale irakiene, sprijinite sfătuim să evitaţi pe cît Printre adepţii lui Ba- j
vintul la Lusaka, cu prile locuinţe din R.F.G. Şoma de elicoptere, avioane şi posibil deplasările pe chus, enumerăm şoferii ;
jul aniversării a 76 de ani & PRETORIA. - Intr-un jul a avut aproape întot artilerie au respins aceas stradă. Vă adresăm a- profesionişti: Mărcii Ma- |
de la crearea Congresului document al Frontului De deauna un rol decisiv în tă tentativă, distrugând 13 cest sfat prietenesc dum rius-Simion' (J.A.S. Si- „
Naţional African (C.N.A.), mocratic Unit (U.D.F.), dat viaţa celor care au ajuns vase iraniene, între care neavoastră, stimaţi pie meria), Buczi Laszlo J
preşedintele acestei orga publicităţii la Johannes în această situaţie — rele toni, şi în folosul dum (B.A.D.P.S. Deva), Mun- !
nizaţii, Oliver Tambo, a burg, se relevă că, de la vă ziarul. unul do comandă, şi cap- neavoastră, pentru ca tea Ioan (G.I.G.C.L. Dc- |
subliniat că un număr tot instituirea stării de urgen turîn d o navă de luptă.
mai mare de sud-africani ţă, la 12 iunie 1986, şi pî Toate forţele irakiene par plimbarea ori deplasarea va), Muntean Ioan (Ener- ’
goutilaj Mintia), Cândroi J
sint conştienţi că sistemul nă în prezent în închisorile ticipante s-au reîntors la la şi de la locul de mun
că să sc facă în deplină Ioan-Lazăr (I.S.C.I.P. O- J
de discriminare rasială sud-africane au fost arun securitate.
constituie principala piedi- cate 25 000 de persoane - bazele lor, adaugă comuni răştie), Astratoaie Aurel |
catul. Din această mare cate (A.E.I.C.I.T.B. Orăştie), J
gorie de participanţi la Badiu Ioan (întreprinde- >
trafic fac parte şi pieto rea de morarii şi panifi- •
nii certaţi cu disciplina caţie Deva), Enciu Stan >
Cu poporul, pentru popor - o ţară a păcii, \ I rutieră. Aceştia, din ce şi Dîrnu Ion (S.U.C.T. 1
în ce mai puţini la nu
măr, ignoră cele mai e- Petroşani). Dar să nu-i jj
Cu popoarele, pentru popoare — o lume a păcii lementare reguli de de uităm şi pc: ciocan Ni- |
plasare, merg pe partea colae, inginer la I.M. U- jj
ricani, Avramesc Mi-rcea, |
■ Trasînd o coordonată diplomaţiei româneşti — găseşte ilustrarea în mul colaborării între statele \ I carosabilă deşi drumul electrician la A.C.H. — |
permanentă în destinul prin gîndirca şi neobo tiplele ’ iniţiative româ din Balcani, pentru trans este mărginit do trotua R.M.R. şi I,lipea Ioan e- „
;storic al românilor, nu sita sa activitate — un neşti, în propunerile şi formarea acestei re re, traversează strada fă
pc ţi să nu recunoşti vo conţinut superior, o po demersurile originale sau giuni într-o zonă a păcii ră să se asigure ori pe lectroniecanic la P.T.T.R. jj
Deva, toţi conducători J
caţia, dorinţa fierbinte ziţie permanent activă, prezentate împreună cu şi bunei vecinătăţi, fără locuri interzise sau în auto amatori.
şi voinţa sa nestrămuta dinamică şi principială, alte state, in sprijinirea arme nucleare şi chimi diagonală, ca.re nu de pu
ţii de pace. O istorie conectînd puternic ţara, activă a oricăror acţiuni ce, fără trupe ş< baze ţine ori duc la accidente. Regretabil este faptul J
bimilenară stă mărturie prin toate acţiunile sale, şi poziţii constructive în militare străine. în a- Pietonii certaţi cu disci că viteza de deplasare a a
în acest sens. Iar în epo la opera de pace şi co cadrul O.N.U. , în alte cest sens, o deosebită i ! plina rutieră sînt: ;Brîri- autovehiculelor constituie '
ca actuală, pe care cu laborare. foruri internaţionale, în importanţă ar avea or ■ cuşi Adela, Şcohioberger încă o sursă sigură, ce |
mîndric legitimă o nu în lumina situaţiei deo indiferent ce 'împrejurări. ganizarea — la Bucu Maria, Pascal Elisabeta, duce spre producerea e- J
mim „K p o e a Nicolae sebit de complexe din De fiecare dată, Româ reşti — a unei întîlniri Zevelean Ana şi Zontea vcnimentelor rutiere şi «
Ceauşescu", această stră lumea actuală, pacea este nia îşi demonstrează a- balcanice la nivel înalt. Manole (în stare avansa mai ales atunci cînd a- Jj
veche vocaţie a muncii — în concepţia Româ celaşi neclintit ataşament Aoum, în această epocă tă de beţie), din Hune ceasta este încălcată de s
şi vieţii paşnice îşi gă niei şi a preşedintelui faţă de cauza dezarmării, a interdependenţelor, ! I doara, Lalău Gelu, Bra- către şoferi care trans- j
seşte o nouă şi măreaţă ei — problema funda în numele acestui impe sânte in cetăţeni ai pro nea Petru şi Lingurar
înflorire, transformî-ndu- mentală a epocii. Iar, în rativ, preşedintele Nicolae priei ţări, dar şi cetăţeni Nicolae, de la I.M.M.R. portă vieţi omeneşti. Re- „
se în adevărata piatră tre marile imperative ale Ceauşescu se pronunţă ai planetei ; aşadar tre Simeria, Slavele Estora, cent, în municipiul Deva jj
unghiulară a politicii contemporaneităţii, dez şi acţionează cu hotărâre buie să conlucrăm. Iar Ioncscu Petru, Barbu Şte şoferul Buta Petru, de la î
de pace pe care Româ armarea îşi reclamă pri pentru o abordare nouă ^România, sub conduce Autobaza I.T.A. Deva, |j
rea preşedintelui Nicolae
nia o promovează pe a- mordialitatea absolută ; a căilor de soluţionare Ceauşescu, este una din ¡ 1 fan şi Băbuţă Dorina, de conducea autobuzul 31- ,,
rena mondială. urgenţa soluţionării aces a problemelor mondiale la C.S. „Victoria" Călan, HD-6406 cu 60 km/h, iar jl
Punînd munca liberii şi tei problematici capitale şi, cu prioritate, a pro tre ţările care au con Orăşanu Zoc şi Miclo- colegul său Ilaneş Dorin ”
paşnică la temelia pro izvorăşte din înseşi da blemelor dezarmării. ceput şi pun în practică şoni Floare din . Haţeg.
păşirii socialiste, Româ tele fundamentale ale Enumcrînd priorităţile nobila idee a unităţii o- li Din rândul acestora fac conducea pc 31-IID-6398 |
cu 02 km/h, primul moţi- J
nia îşi demonstrează vo Unei omeniri aflate sub demersului românesc pc menirii în jurul aspira parte şi pietonii cu per
caţia sa constructivă, paş povara armelor şi spec plan extern, Conferinţa ţiei vitale spre pace. mis dc conducere, adică vind că a întârziat şi se li
nică — atît în planul po trul autodistrugerii. Cau Naţională a partidului a Este. în aceasta, expre şoferi; Negru Petru (în grăbeşte, iar al doilea că J
liticii interne, cît şi în ză vitală a fiecăruia şi reafirmat hotărîrca Româ sia înaltului umanism I ! treprinderea de prelucra nu funcţionează aparatu- jj
acela al politicii externe, a tuturor, dezarmarea niei de a face totul — ce animă întreaga noas re a lemnului Deva ~ ra de bord.
într-o unitate dialectică trebuie să unească — în spiritul politicii sale tră politică internă şi i i secţia Brad), Poonar Ioan Aşteptăm părerea fac- ti
de gîndirc . şi acţiune. într-o vastă acţiune soli de pace şi colaborare — externă. Este, în aceasta, (I.M. Barza), Teriu Emil torilor educaţionali ai «
Făeînd totul pentru pro dară — forţele progre pentru înfăptuirea secu sinteza unui crez de gân (E.G.C.L. Brad), Barbora şoferilor enumeraţi, opi- jj
gresul său, ţara noastră siste, democratice, rea rităţii europene, pentru dire şi acţiune al Româ Ioan şi Popovici Gheor- nia colegilor de muncă, «
îşi aduce, în acelaşi liste, popoarele lumii, sin realizarea unei Europe niei, al preşedintelui i
timp, o contribuţie de gurele capabile să im unite, a păcii, a dezvol ei: cu poporul, pentru i ghe (U.M.T.C.F. Baia de precum şi a celor care jj
şi-au încredinţat integri- ||
seamă la cauza socialis pună raţiunea, să conso tării democratice şi in popor — o ţară a păcii; Criş).
mului, a păcii şi colabo lideze un autentic edifi dependente, a progresu cu popoarele, pentru po I ! tatea în asemenea mij- jj
rării în întreaga lume. ciu al păcii. lui. economic şi social al poare — o lume a păcii, Aspecte negative şi... loace de transport.
Arhitect ak întregii po în acest scop, partidul tuturor popoarelor- în Eucru necesar, dar şi po
litici externe a României, şi statul nostru desfăşoa context, se înscrie preo sibil de înfăptuit. Reamintim conducăto MILIŢIA JUDEŢULUI J
t o v a r ă ş u 1 Nicolae ră o intensă activitate cuparea României pen \ I rilor auto, atît profesio HUNEDOARA
Ceauşescu a imprimat internaţională, care îşi tru o dezvoltare largă a EUGENIA MARINESCU nişti cît şi amatori, că Serviciul circulaţie J
i s
j 44055 j
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), .Nicolae Tîrcob
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11270, 12107, 11080. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, sfa. 23 August, nr.275.