Page 29 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 29
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
Destine înmănuncheate
în marele destin al oraşului
Haţeg. Noile străzi, par zatul" şl de artă populară muncii de la întreprinde
curile, modernele ansam şi meşteşuguri artistice. rea de bere şi I.P.I.L.F.,
bluri de locuinţe cu spaţii Astlel, producţia globală urmate de cele de la elec-
ORGAN Al COMITET LUI JUDEŢEAN H UIVIEGI0ARA AL P.C.R comerciale şi de prestări industrială a oraşului a trocentrale, care au înre
servicii la parter, plat crescut de peste cinci ori. gistrat anul trecut o de
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N forma industrială te în Pe harta oraşului au apă păşire de 37 000 MWh e-
deamnă la o confruntare rut noi obiective sociale nergie electrică.
retrospectivă cu imaginea cum sint : spitalul cu 250 In marele destin al o-
pe care o ofereau aceste de locuri şi policlinica, un raşului se înmănunchează
Anul XL, nr. 9 377 MARŢI, 12 IANUARIE 1983 4 pagini - 50 bani locuri doar cu peste două nou cinematograf cu 355 destinele oamenilor lui.
decenii în urmă. Ce a de locuri, sediu pentru ser — Eram copii cind am
fost aici, pe locul numit viciile poştale, şcoala ge venit in Haţeg cu părin
simplu de către haţegani nerală cu 16 săli de cla ţii - îşi aminteşte Dorina
Hotărîrsle Conferinţei Naţionala a partidului-program de muncă „Piaţa Unirii", ce schim să, ateliere şcoală şl săli Dura, secretarul comitetu
lui de partid de la între
de sport In cadrul liceu
bări înnoitoare s-au petre
bere.
şi de luptă al comuniştilor, aî tuturor oamenilor muncii cut in viaţa oamenilor ? lui. Numărul apartamen prinderea de liceul, Aici
aici
am
terminat
telor noi a crescut, trep
Pentru că in Haţeg, ca in
oricare altă localitate o tat, de la numai 32 în mi-am întemeiat familia.
patriei, organizarea, con 1962 la 2 200 in prezent. Îmi amintesc că in oraş
Mina Deva Unui an bun ii va urma ditul sint prezenţe palpa In acelaşi modernul bule aveam in un cinematograf
fortul şl echilibrul şi Ine
interval
s-a
construit
mic
multe
piaţă,
iar
bile. Totuşi, cei care au vard „Tudor Vladimlrescu" străzi erau noroioase. Pri
fost martori zl de zl la
altul mai bun ascensiunea localităţii, ori şl reţelele de apă potabilă veliştea de-atunci nu poa
canalizare,
fiecare
de
te ti asemuită cu aceea
şl
cei care au crescut oda depăşind 15 km, s-au de acum. Pot spune că
— Cunoaşterea temeini cazul. Aşa am acţionat în nică —, preocuparea res tă cu oraşul o pot face efectuat numeroase lu am crescut odată cu ora
că a sarcinilor şi mobili 1987, la fel am început a- ponsabilă pentru exploa mai convingător. crări pentru îmbunătăţi şul şl mi se pare firesc
zarea exemplară a colec nul 1988, pornind din pri tarea, întreţinerea şi re — De fapt, întregul Ha rea aprovizionării cu apă, ca destinele oamenilor
tivelor pentru îndeplini mele zile la materializa pararea agregatelor şi in ţeg - subliniază tovarăşa in decembrie 1987 intrind să se confunde cu cele
rea lor, organizarea temei rea sarcinilor şi obiective stalaţiilor, pentru o bună Maria Medrea, primarul in folosinţă încă un bazin ale oraşului.
nică a producţiei şi pre lor Conferinţei Naţionale aprovizionare tehnico-ma- oraşului, este creaţia epo de 1 000 mc. De .aseme — Anii „Epocii Nicolae
gătirea profesională siste a partidului, a indicaţii terială — preciza ing. Ni cii actuala pe care o nu nea, s-au dat in folosinţă Ceauşescu" - completea
matică a personalului, res lor şi îndemnurilor din colae Stanca, directorul mim cu mîndrie patrioti in perioada de referinţă 3 ză deputatul Emil Biriş -
pectarea riguroasă a teh Mesajul de Anul Nou a- Minei Deva. Aş dori să că „ E p o c a Nicolae mari complexe meşteşugă au însemnat totodată con
nologiilor de lucru şi a dresat întregului popor de menţionez aportul deosebit Ceauşescu“. Incepînd cu reşti, s-au extins zonele fort şi bunăstare în casete
normelor de protecţie a iubitul conducător de al brigăzilor de produc anul 1965, cind a avut loc verzi şl parcurile oraşului. oamenilor. Oraşul de
muncii, precum şi mate ţie conduse de Arcade Pa- istoricul Congres al IX-lea ...Dar imaginea localită azi este in pas cu vre
rializarea punct cu punct partid şi de stat, tovară vel şi Gheorghe Apreote- al partidului, şi cind în ţii nu există in sine. Ea mea şi pentru toate împli
a programelor speciale în şul Nicolae Ceauşescu. sei — de la Sectorul mi treaga ţară a păşit pe este o consecinţă a rit nirile lui şi ale noastre
tocmite- la nivelul unităţii Sublinierile de mai sus, nier Deva şi Dănilă Irimie drumul unei intense dez murilor înalte de creştere aducem prinosul nostru de
— acestea au fost direc făcute de tovarăşul Lucian — de la Sectorul minier economică. Un bilanţ al recunoştinţă tovarăşului
ţiile principale în care au Moga, ' secretarul comite Muncel, al celor de pre voltări, s-a ridicat platfor anului recent încheiat sta Nicolae Ceauşescu, care
gătiri coordonate de Iacob ma industrială prin con bileşte că pe întregul ne conduce de peste 22
Oseiinschi (Deva) şi Va- struirea întreprinderii de oraş s-a înregistrat o de ani cu aceeaşi infe-
sile Soare (Muncel), al sec bere, m o d e r n i z a r e a depăşire de 42 milioane
toarelor electromecanic şi I.P.I.L.F., extinderea secţiei lei la producţia marfă, cea ESTERA ŞINA
de transport coordonate de de mobilă şl a activităţi mal însemnată contribu
ing. Ioan Bota (Deva) şi lor meşteşugăreşti din ca ţie la acest succes avind-o
Gheorghe Pleşa (Muncel)". drul cooperativelor ,,Rete colectivele de oameni ai (Continuare în pag. o 2-a)
acţionat, în UI87, organele tului de partid de gradul „Am p r e g ă t i t cu
şi organizaţiile noastre de I unităţi miniere din mu atenţie şi răspundere
partid, ceea ce a făcut ca, nicipiul Deva, se regăsesc producţia acestui an, am
în cinstea Conferinţei Na în întreaga activitate des dezbătut sarcinile de plan
ţionale, Mina Deva să ra făşurată în 1987 de colec şi le-am repartizat pe bri
porteze îndeplinirea pla tivele de mineri şi pre găzi şi schimburi, am luat
nului anual şi să obţină paratori ale Minei Deva, măsuri de aprovizionare
importante . depăşiri la în rezultatele pozitive ob cu materialele necesare şi
majoritatea indicatorilor. ţinute. Să le reamintim: astfel activitatea se desfă
De asemenea, comitetul depăşirea producţiei mar şoară normal, cu bune re
de partid de gradul I u- fă cu peste ■ 34 milioane
nităţi miniere, comitetele lei, a minereului extras zultate, arăta maistrul
de partid şi organizaţiile cu 56 100 tone, ca şi a tu minier Nicolae Căsălean,
de bază de la sectoarele turor metalelor conexe, a secretarul organizaţiei de
miniere Deva şi Muncel productivităţii valorice cu bază nr. 1 producţie, de
şi de la brigada uzina de 16 551 lei pe lucrător. „A- la sectorul minier Deva.
preparare au situat con ceste realizări, continuare Îmbinînd armonios mun
secvent în prim-planul la scară superioară a ce ca politico-educativă cu
muncii de partid şi poli- lor din anii trecuţi, au la activitatea de producţie,
tico-educative controlul bază, în principal, expe reuşim să ne depăşim zi
îndeplinirii măsurilor şi rienţa, hărnicia şi exem de zi sarcinile de plan.
hotărîrilor adoptate cu di plara mobilizare în pro
ferite prilejuri, analizele ducţie ale tuturor oame în perioada scurtă care a
comune — împreună cu trecut din acest an avem
organizaţiile de sindicat, nilor muncii din unitate, un plus de 500 tone mi
de tineret şi cu consiliul în frunte cu comuniştii, nereu extras". „împreuna
oamenilor muncii —, la organizarea judicioasă a
faţa locului, a desfăşură lucrului pe sectoare, ate DUMITRU GHEONEA
rii activităţii productive, liere, Brigăzi şi schimburi
luîud măsuri operative a- — cu o permanentă şi întreprinderea de lianţi nova. r>in camera da coma ndă centrală, prin interme
diul aparaturii moderne, se urmăresc parametrii de func ţtonare a morilor do făină
tunci şi acolo unde a fost competentă asistenţă teh (Continuare în pag. a 2-a) şi a cuptoarelor do clincher.
Posibilităţile de sporire a producţiei
de legume - deplin valorificate
în Raportul prezentat dent. Dispunînd de o bună a reliefat însemnatele re lor, sămînţa şi soiurile
de secretarul general al bază tehnico-maferială, de zerve existente în obţine fplosite, combaterea efi
p a r t i d u l u i , tovarăşul tradiţie şi o bogată expe rea unor randamente su cientă a bolilor şi dăună
Nicolae Ceauşescu, la Con rienţă în cultivarea legu perioare la hectar la toa torilor, utilizarea îngrăşă
ferinţa Naţională a fost melor este pe deplin po te culturile de legume, mintelor, erbicldelor şi
subliniată necesitatea creş sibil ca sarcina respectivă sporirea eficienţei întregii biostimulatorilor, cu accent
terii mai puternice a pro să fie îndeplinită în con activităţi din acest sector, pe respectarea perioadelor
ducţiei de legume, astfel diţii ireproşabile. De alt prin introducerea şi apli optime pentru fiecare ac
îneît în acest an să se ob ţiune, pe densităţile opti
ţină, pe ţară, cel puţin me în răsadniţe, în cîmp
10 milioane tone de pro Producţii agricole sigure şi stabile — sau ^solarii la plantare, pe
duse. La realizarea aces cerinţă esenţială a noii revoluţii agrare temperaturile ce trebuie
tui obiectiv o contribuţie asigurate în fazele de pro
mai însemnată sînt che ducere a materialului să-
maţi să-şi aducă, şi oame fel, aceasta este şi con carea pe scară largă a 6x- ditor, cît şi pe dozele de
nii muncii care îşi desfă cluzia schimbului de ex perienţei înaintate şi a re substanţe chimice aplicate
şoară activitatea în legu perienţă ce s-a desfăşurat zultatelor cercetării ştiin la unitatea de suprafaţă
micultura judeţului nos săptămîna trecută, cu par ţifice, pentru realizarea — a fost deosebit de in
tru. Potrivit prevederilor ticiparea cadrelor ce ho unor producţii sigure şi teresantă şi utilă Datele
programului judeţean de tărăsc soarta producţiei stabile, la nivelul cerinţe înfăţişate, rod al celor
dezvoltare a legumicultu de legume a judeţului, la lor noii revoluţii agrare. mai recente rezultate ale
ra şi a programului ' dc reuşita căruia şi-au adus Prezentarea, pe bază de cercetării ştiinţifice în
autoconducere şi autoapro- o valoroasă contribuţie şi diapozitive, a principale producerea legumelor, au
vizionare teritorială este specialişti de la Institutul lor verigi tehnologice pe oferit prilejul comparării
necesar ca în acest an le central de cercetare pen feluri de culturi — cum experienţei proprii şi a
La serele C.A.P. Brad au început pregătirile pentru gumicultorii hunedoreni tru legumicultura „Vidra" sint; alegerea şi pregăti rezultatelor fiecărei uni-
o nouă producţie. în pre zent se lucrează la de- să producă şi să livreze (ing. Ştefan Răduică, di rea terenului, modul de
zinfecţla spaţiilor productive. Şefa do echipă Adelina Ol- la fondul de stat cu peste rector şi cercetătorii Vio-
teanu şl Florica lîutucă efe ctuează dozinfecţlo la sche producere a răsadurilor, NICOLAE T1RCO0
letul serei. Folo NICOLAE GHEORGHIU 12 000 tone produse mai rel Rădoi şi Dan Buzescu). schemele de cultivare în
mult decît in anul prece Dialogul care a avut loc cîmp şi solarii a legume (Continuare in pag a 2-a)
