Page 30 - Drumul_socialismului_1988_01

■q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. <

Dezbateri de calitate,
EFIGII ALE EPOCH NICOLAE CEAUŞESCU
cu eficienţă sporită!
n CONCUR
Destine înmănuncheate DE CIRCULI
ha Cooperativa agricolă ma că ia toate cercurile punînd atenţiei participan­ brii 4 «orcalai
de producţie din Brad sînt prezenţa cursanţilor s-a ţilor o serie de aspecte nici. _ io-kar
C.P.S.l*. Oră
constituite patru cercuri situat între 90 şi 100 la concrete din activitatea (Urmare din pag. 1) brigadier, apoi ca pre­ şi cu puterea minţii şi a ganizat un
de învăţămînt agrozooteh­ sută). Dezbaterile se ţin la colectivului. De remarcat şedinte. Dar aceleia de braţelor ia toate împli­ concurs deşii
nic: pentru cultura mare, sediul unităţii, în sala de faptul că cei care iau par­ leaptă clarviziune. Cu pri­ activist obştesc nu i-a pus nirile lui. genericul „şt
lăm corect ?
s
zootehnic, legumicultura şedinţe, unde avem condi­ te-la discuţii — lulia Paş- lejul apropiatei aniversări punct. Dimpotrivă. O con­ ...Oameni cu dragoste cu sprijinul
şi de producţie mică şi ţii optime de desfăşurare ca, Zorită Palcău, Sînzia- a zilei sale de naştere, îi tinuă cu aceeaşi dragoste pentru locurile in care tră­ rasului, car
prestări servicii. Urmărind a lor, precum şi un punct na Raţ, Liliana Mihoc sau transmitem, din adîncul statornică pentru oraşul iesc, oameni ale căror cu exemple
cum funcţionează aceste de informare şi documeivx Elena Oprea — se numă­ cugetelor noastre, să tră­ de care îl leagă totul. destine se înmănunchează ma concursu
sceneta umoi
cercuri, cum se desfăşoa­ tare bine organizat. Fie­ ră şi printre cei mai har­ iască ani mulfi şi fericiţi, - Aici in Haţeg rn-am in marele destin al ora­ maiorul" (pr<
ră dezbaterile am reţinut care dezbatere căutăm să nici şi pricepuţi îngriji­ spre binele patriei noastre născut şi am trăit. Am doi şului. Al unui oraş cu cenaclu] lite
citcva aspecte referitoare aducă ceva nou, concret. tori din fermă. socialiste. băieţi, la rindul lor reali­ chipul mereu întinerit, în­ rn.ş“), întrece
chcint
deos
la conţinutul şi calitatea Astfel, pornind de la o- Aspectul este valabil şi ... Axenle Vitionescu a zaţi profesional. Sînt legat scris prin vrednicia locui­ strucliv, toţi
acestora, gradul de parti­ biectiveie care revin agri­ la celelalte cercuri, unde pus de curind punct unei de aceste locuri şi mă torilor lui in marile pre­ învăţînd cîiv,
cipare şi eficienţa concre- culturii din Raportul pre­ cooperatori cum sînt Mă­ activităţi începute in 1959 bucur să particip şi in faceri ale celei mai lu­ atent, îudră?
.ă a cursurilor. zentat de t o v a r ă ş u l ria Nistora, Lucia Oan- la C.A.P. Haţeg. Intri ca continuare cu tot sufletul minoase epoci. H CU APC
în primul rînd vom Nicolae Ceauşescu la Con­ cea, Francise Olab, Ade- TAŢI :NI LOJI.
efectuat
la
sublinia că lectorii la fie- ferinţa Naţională a parti­ lina Olteanu, Garofiţa popular al o
are cerc sînt specialişti dului, din celelalte docu­ Faur, do la lcgiimicuftu- jeg reflectă
din unitate, oameni bine mente adoptate în foru­ ră sau Ioan Roşea, Viori­ caro a trecu
predate, în c
pregătiţi profesional şi po­ mul comuniştilor, canali­ ca Laza, Teodor Codin, tiu aşteptaţi primăvara. Pregătirile se fac acum! nii de recupi
litic. Aşa, de pildă, la zăm dezbaterile spre sar­ Constanţa Corinda şi Teo­ tonalelor ref>
cultura mare, lector este cinile ce revin unităţii dor Ciroza, de la sectorul Fondul locativ al muni­ său, inginerul Ioan Bădin Cu înlăturarea fenomenu­ tone fier vc
cioburi
ne
Mircca Oprişa, inginerul noastre, conccntrînd dis­ cultură mare sînt nu doar cipiului Hunedoara însu­ să desprindem o conclu­ lui de condens ne-am o- 9,6 tone liîrt
şef al unităţii, la cercul cuţiile asupra aspectelor activi la învăţămîntu'l a- mează peste 23 000 de a- zie din modul cum s-a prit. Soluţia tehnică ce ni fiind cu mu
zootehnic, inginerul Miliai concrete din munca şi ae- grozootchnic ci şi în mun­ partamente. întreţinerea desfăşurat această activi­ s-a dat, cea cu modilit nu in zilele car
Lăpuşarui, şeful fermei ca zilnică pe ogoarele uni­ acestora în bună stare de tate anul trecut spre a pu­ dă rezultate. Apare din ti in acest an
predată canti
zootehnice, la cel de le­ tăţii. folosinţă, cu asigurarea tea evalua cum a fost ea nou condens. O nouă so­ tone hîrtie.
gumicultura, inginerul Pe- învăţămînful Iar poate cel mai bun permanentă a confortului pregătită pentru anul luţie este în studiu Ta această acţiu
>
;ru Bolea, şeful fermei le­ argument la afirmaţia că de locuit trebuie pregăti­ 1988. Ne oprim la două Institutul de proiectări. Gheorghe Ioa
şandru,
gumicole, iar la cercul de agrozootehnic — la C.A.P. Brad, organiza­ tă temeinic. La Hunedoa­ capitole ele mai marc Nagy Hei a,
producţie mică, tehnicia­ şcoală a recoltelor ţia de partid şi consiliul ra, peste 00 de Lmobile- — Cum a fost pregătită traru, (iaşi
nul Ioan Iianeş. Deci, din do conducere, îndrumate blocuri au ajuns la nor­ acţiunea pentru acest an ? Ion Jula, En
şi ’ toţi luc>
acest punct do vedere pu­ bogate nemijlocit ele Comitetul o- ma de reparaţie capitală, Căci ce s-a făcut anul tre­ cadrul aparat
tem aprecia că lectorii au răşenesc de partid, acor­ Întreţinerea cut, deşi reprezintă ceva al consiliu
dă atenţia cuvenită bunei dar foai'te multe dintre mai mult dccît aţi avut orăşenesc.
competenţa, pregătirea şi ele nu necesită încă chel­ fondului locativ.
experienţa necesare reali­ desfăşurări a învăţămîntu- tuieli cu reparaţia capita­ planificat, nu c de natu­ WP^aSBtSESS.
lui agrozootehnic, creşte­
zării unor dezbateri de tivitatca colectivelor din lă ci doar întreţinere cu­ Programe temeinice, ră să mulţumească pe lo­ ff 3 IMJEIV
bun nivel calitativ şi bo­ fiecare sector. Cum deţi­ rii calităţii şi eficienţei rentă. Este .şi motivul pen­ înfăptuite exemplar catarii afectaţi în confort
gate în conţinut. Şi, mai nem o bogată colecţie de dezbaterilor, este faptul tru care în acest an suma de infiltraţiile apei prin
ales, au tot interesul să materiale documentare că la concursurile profe­ alocată pentru întreţinere terasă, do condens, sau De V A : P:
Za 7.a — ser
lărgească gradul de cunoş­ (planşe, grafice, eşantioa­ sionale pe agricultură, doi stringenţă: înlocuirea hi- luncţionarca necorcspunză- tria); Sever
tinţe al cursanţilor, toţi ne de plante şi seminţe dintre membrii coopera­ curentă este de peste cinci droizolaţiilor deteriorate toarc a instalaţiilor de e- 11 UN E DOAR/
membri ni cooperativei, din diferite culturi, mula­ tori de aici s-au situat pe ori mai mare decât cea la terase şi înlăturarea vncuare a apelor uzate. Să tul ~ seria
adică oameni cu care mun­ je etc.), Io folosim cu re­ locuri fruntaşe pe judeţ. repartizată pentru repara­ condensului. vorbim mai întâi de izo­ surecţia“ (M-
Drumul spre
cesc zi de zi şi de care gularitate pentru ca lecţii­ Astfel, la secţiunea lcgu- ţii. capitale. în schimb, larea teraselor. Acum este dern ;
depinde în cea mai mare le să fie cit mai eficien­ micultură. Adelina Oltea­ un număr de 130 de imo­ — Anul trecut, ne spu­ momentul să se facă efor­ (Placă
bile au nevoie de repa­
măsură soarta recoltelor şi te. Tot în acest scop, cînd nu, şefă de echipă în fer­ raţii la hidroizoiaţia tera­ ne inginerul Bădin, asm turi pentru aprovizionarea Fantoft^
(Paria#);
a producţiilor animaliere este necesar, îmbinăm ma legumicolă a unităţii, refăcut hidroizoiaţia la 35 cu bitum, pînză şi carton pentix]
!
şi din sectorul anexă. teoria cu practica, cursan­ a cucerit locul I şi drep­ sei, iar 800 de apartamen­ ele terase şi am executat asfaltat, astfel ca în pri­ iemb r
te . necesită intervenţii
— Pentru aceasta -— ţilor făcîndu-li-se demon­ tul de a reprezenta jude­ pentru înlăturarea feno­ lucrări de înlăturare a măvară să poată fi puse (CTn Ir
situl
preciza inginerul Mircca straţii concrete în cîmp, ţul nostim la finala pe menului do condens. condensului la 23 dc a- în lucru terasele planifi­ VUL
maim
Oprişa — am luat toate în grădina legumicolă sau ţară, iar cooperatorul Teo­ Căutăm împreună cu partamente. La înlocuirea cate. Ce aveţi din toate LONEA
dor Groza s-a situat pe
măsurile pentru ca dez­ în sectorul zootehnic. hidroizolaţiilor nu am pu­ acestea V ploaia dc
baterile să se desfăşoare- Cc mai putem complota locul II pe judeţ, la-cul­ inginera Mihaela Neaţu, tut face mai mult deoare­ — Pentru aceste mate­ rul); ANa.
compartimentului
şeful
cu regularitate şi în cele la cele relevate de ingi­ tura mare. fond locativ al I.G.C.L. ce procurăm foarte greu riale primim repartiţii de berto Carlos
tul roz (W-
mai bune condiţii. In pri­ nerul şef al unităţii ? Că lă grup (G.I.G.C.L. — n.n.). UIUC ANI:
mul rînd avem grijă ca la dezbaterile din cercul MIRCEA LEPÂDATU Hunedoara şi cu colegul iu a le r i a 1 ele 11 id r oizo! a n te. soare (Retez-
Dar nici nu le putem sto­
prezenţa să fie de fiecare zootehnic prezenţa a fost ca în cantităţi prea mari Vis împlinit
şic); OUAŞI
dată din cele mai bune sută la sută. Lectorul a deoarece depăşim stocu­ odată un c»
(n.n. — 'intr-adevăr, atît susţinut cu dăruire şi rile normate. jos, Ceva c
in ziua documentării noas­ competenţă tema înscrisă înţelegem că în privin­ fl cumpărat
tre, cit ’şi clin evidenţele în programa do curs, pare ţa teraselor şi condensu­ GEOAGIU-li.
(Casa de cui
aflate în dosarele cercu­ se referea la modul de lui I.G.C.L. Hunedoara se ŢEG: Puşi
rilor, ne-am putut da sea- furajare a animalelor, su- zborul (Dac
află într-o situaţie dc aş­ .Tr ! după p'
teptare: a repartiţiilor, a l liagra
unor materiale sau a so­ r. r-11
li____ pugac
Unui an bun îi va luţiei tehnice. Starea de 113).
aşteptare nu poate aduce
însă rezolvări favorabile.
urma altul mai bun Ni se spune că asemănă­ 1PRONC
tor stau lucrurile şi în
ceea ce priveşte întreţine­
(Urmare din pag. 1) probleme. Vom veghea cu Tr 1
toată răspunderea comu­ rea instalaţiilor sanitare. a nouuii ar
a cei 32 de ortaci, cu nistă, aşa cum ne îndeam­ De -la sine nu vor intra nuarie 1988 :
sprijinul permanent al or­ nă mereu secretarul gene­ in magazie nici un fel dc FAZA I
Exir. I:
ganizaţiei de partid, ne ral al partidului, tovară­ materiale sau piese de 13. 20.
străduim şi ne îndeplinim şul Nicolae Ceauşescu, schimb. E nevoie de o Extr. a 17, 1
10,
ritmic planul, spunea şe­ pentru îndeplinirea inte­ preocupare zilnică, inten­ FAZ. \ A 1
ful de brigadă Arcade grală şi exemplară a pla­ întreprinderea „Vidra“ Orăştie. In secţia cusut velur st* lucrează intens la pregă­ sa. din partea fiecăruia. Extr. a I
Pavel. Avem un climat nului pe acest an". tirea colecţiei de modele pentru IMS. ION CIOCLE1 :, », 3«, a li P
Extr.
bun de lucru, ne înţele­ Deşi Mina Deva este în i, 3fl, 43, L
gem şi ne ajutăm între mare parte mecanizată, »» t m*#w S t asaur j r asm&r e am*# / amaa a a**# 0 ***** a a*#** a /am*# a a***# a ***** a ***** 0 a*#*** a #*### a ***** a ma*# a ***** r ...... . ——. a ***** 0 ***** • ***** a Extr. a Y
noi do cîte ori este cazul preocupările comitetelor \ 40, 3D, V
a
Extr.
'i dorim să cî.ştigăm între­ de partid şi organizaţiilor !, 20, 28, q
cerea socialistă cu briga­ de bază, ale consiliului oa­ Posibilităţile de sporire a producţiei de legume Extr. a \
da lui Gheorghe Aprootc- menilor muncii vizează în », 17, 10, '¿
a V
Extr.
sci. însă şi ei vor acelaşi continuare mecanizarea (Urmare din pag. 1) Strei, Curasada, Bretea partid, consiliile de condu­ şalonarc a recoltei, specia­ 1, 2fl, 10, 3
lucru. Mă bizui pe şefii fluxurilor de producţie şi Mureşană, Sălciva şi a al­ cere, specialiştii şi toţi le­ liştii din unităţi, mecani­ Extr. a i:
de schimb Toan Opreau, promovarea unor noi me- lăţi cultivatoare de legu­ tor unităţi, unde nu s-a gumicultorii să acţioneze cu zatorii si cooperatorii sînt fl, 2, 15, 7.
Vlexandru Ivdochknov şi lode şi tehnologii de ex­ me din judeţul nostru cu respectat întoomai planul hotărîre pentru a pregăti chemaţi să efectueze în­ FAZA A
Extr. a
Constantin Apreotesei, pe ploatare, îndeosebi la exigenţele actuale şi des­ do cultură pe sortimente temeinic viitoarea recol­ tregul volum de lucrări la 11, 45, 42,
toţi minerii din brigadă şi Munccl, aplicarea fermă prinderii unor concluzii şi suprafeţe, iar recoltele tă. Pe lingă o bună am­ un înalt nivel calitativ, în Fond total
ne angajăm ca în 1988 să a măsurilor din progra­ practice clare, de un real s-au situat cu mult sub plasare, pe terenuri ferti­ perioadele optime, să rea­ g : 5 114 2-,
obţinem rezultate mai bu­ mele de organizare şi mo­ folos pentru activitatea de nivelul posibilităţilor şi lizate şi cu posibilităţi dc lizeze producţii superioa­
ne ca în 1987". dernizare a producţiei, de viitor privind aplicarea al condiţiilor asigurate. irigare, se cere să fie sta­ re la fiecare cultură prin
M
Cu acelaşi optimism şi creştere a productivităţii, celor mai bune tehnologii Ţinînd seama de faptul bilite cele mai eficiente vailorificarea cărora să se ¡ V R E mmsm’
încredere în rezultate su­ ridicare a nivelului tehnic de creştere a producţiei la că toţi factorii din tehno­ modalităţi de cultivare a asigure aplicarea cu fer­
perioare în acest an hotă- al produselor, sporire a hectar. De asemenea, fil­ logia specifică fiecărei mitate a principiilor auto- Pentru azi
rîtor pentru îndeplinirea eficienţei economice, pre­ mul prezentat, privind culturi influenţează soar­ pămîntului, urmărind ca eonducerii şi autogestiunii îl In genera'
cerul mal ni
obiectivelor întregului ciji- gătire profesională şi po­ tehnologii de lucru în le­ ta producţiei este necesar de pe fiecare metru pătrat economico-financiare. Vor cădea
- inal acţionează şi prepa- licalificare a personalului gumicultura, s-a bucurat ca măsurile organizatorice să se obţină, prin culturi Printr-o temeinică orga­ mai ales se
•atorii. „încă din decem­ muncitor. de aprecierea participan­ anticipate, succesive şi in­ nizare a muncii, consti­ ploaie în pr
brie noi lucrăm în contul Avînd în vedere că este ţilor la schimbul de ex­ şi tehnice ce se întreprind tercalate, producţii supe­ tuind formaţii stabile de intervalului,
slîr.şit
Iapo.
lui 1988, releva maistrul asigurată linia de front la perienţă. în această perioadă în fer­ rioare. Fiecare unitate, în lucru în toate fermele şi soare. Vin
T raiim Roşea, secretarul nivelul planului pe între­ mele legumicole şi în u- raport de structura stabi­ unităţile cultivatoare de slab pînă la
lită, are datoria să-.şi pro­
nor
comitetului de partid a! gul an, că există baza lob­ Referitor la rezultatele nităţile cultivatoare să fie legume, care sînt retri­ sectorul vor
râturile
brigăzii uzina de prepa­ ii ico-materjală corespun­ înregistrate în anul tre­ subordonate asigurării ce­ cure seminţele necesare, buite în acord global, este ră scădere,
rare. Acum acţionăm, de zătoare şi forţa de muncă cut, au fost evidenţiate lor mai bune condiţii de cu germinaţie corespunză­ posibil şi necesar ca po­ vor îl cu
asemenea, cu bune rezul­ necesară, că experienţa realizările favorabile do- realizare integrală şi în toare şi potenţial produc­ tenţialul legumicol al ju­ minus 4 şl p
iar colo ma
tate. Ne-am pregătit în pozitivă are teren fertil bîndite de asociaţiile hor­ structura stabilită a pla­ tiv ridicat, organizînd cu deţului nostru să fie su­ zero şl pl
mod corespunzător utila­ de continuare şi genera­ ticole Deva şi Sîntandrei, nului, promovînd pe sca­ deosebită grijă produce­ perior valorificat, să se I.ocal ceaţă,
jele şi instalaţiile, am fă­ lizare, apare firească şi T.A.S. Simcria, C.A.P. O- ră largă experienţa înain­ rea unor răsaduri —• cu obţină recolte la nivelul do serviciu
doresc»).
cui repartizarea atentă a certitudinea că, la Mina răştie, Brad, Gcoagîu şi tată .şi rezultatele cercetă­ rezervă dc cel puţin 30 la prevederilor programelor
oamenilor pe locuri de Deva după un an bun va altele, formulîndu-se, tot­ rii ştiinţifice. întrucît se sută -— de calitate, vigu­ judeţene de dezvoltare a
muncă, ne-am asigurat urma altul mai bun. Pri­ odată, critici la adresa constată o serie de întâr­ roase. Utilizînd cele mai legumicultorii şi progra­
materialele necesare şi mele semne ale lui 1988 conducerilor C.A.P. şi fer­ zieri la unele lucrări, de ma­ judicioase scheme pentru mului de autoconducere şi
activitatea decurge fluent, deschid cu claritate o ase­ melor din Batiz, Aurel ximă însemnătate este nece­ semănat şi plantare, care autoaprovizion are terito­
fără dereglări smi alte menea perspectivă. Vlaicu, Brănişca Boşorod, sar ca organizaţiile de să permită şi o, bună e- rială.
L