Page 31 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 31
i 377 £ MARŢI, 12 IANUARIE 1988 Pag. 3
Bpnjfiv
Manifestări politico-educative „îndemnul îl vom S t r W j n ê iiiiIEbfjS S a â
//
S FE TEME o Dezbatere. „Epoca « Simpozion. La între transforma în fapte A.S, PAROŞEN1-VULCAN. -q
VŢII’. Moin Nicolae CeauşeScu — pe prinderea mecanică O -
ele îneca- Elevii care au reluat, pe/e de performanţă Du
ting, y , la rioada celor mai îndrăz răştie- a avut loc simpo
ştie, au or- neţe înfăptuiri ale isto zionul organizat sub ieri, activitatea şcolară, mitru Baranca, fraţii Cris aparent aceeaşi linie
instructiv riei poporului român" a g e n e r i c u l „Nicolae au păşit in cel de-al doi tian şi Nicolae Dănăilă,
ăşurat sub — ctitorul lea trimestru şcolar încre Varga Izoid au avut con
im să circu- fost tema unei ample Ceauşcscu tribuţii de marcă Ia reali de clasament
Realizat dezbateri organizate la României moderne, pro zători în iorfele proprii,
mliijiei o- Casa de cultură din Ha motor al politicii de des dornici de a transforma in zarea modelelor, far în
c a ilustrat f a p t e îndemnurile la noul trimestru de şcoală Revelaţia campionatu
concrete te ţeg de către Comitetul tindere, pace şi securita la indigo, privind supra
lul şi cu orăşenesc de cultură şi te mondială". Manifes- muncă şi acţiune revolu vor să se situeze printre lui trecut, primul în „B", punerea liniilor clasa
ristică „Se- educaţie socialistă. Cu rca, organizată do- casa ţionară pe ciare secreta cei mai buni. Carmen Gu- a încheiat şi turul actua mentelor :
ezentatâ de acest prilej, în cuvinte de cultură din localitate, rul general al parti dea, din clasa a V-a D, lului campionat aproape...
rar ,,Mugu dului, tovarăşul Nicolae de la Şcoala generală nr,
rea s-a în- emoţionante, au fost pre a evidenţiat contribuţia
,ebit de in- zentate bogatele împli esenţială a secretarului Ceauşescu, le-a adresat 4 Deva are chipul şi mai
partieipanţii niri pe care le-a cunos naţiunii in Mesajul de A- frumos cind ne împărtă tur 198G : A.S. Paro.şeni 17 7 3 7 22—20 17
cecul „Iii general al partidului, nul Nou. „Creşterea cali şeşte bucuriile vacanţei
aieţuie !“ cut patria noastră în pe preşedintele Republi tur Í9S7 : A. S. Paroşeni 17 7 3 7 29—22 17
rioada deschisă de Con cii, t o v a r ă ş u l Nicolae tăţii invâţămîntului depin petrecute la bunic! şi se
)RTCI. CE- gresul al IX-lea al parti de de ¡¡acare dintre noi, îmbujorează cfnd îşi ex
Un bilanţ Ceauşescu, la dezvolta prin strădanie, prin dis primă dorinţa de a se nu O singură diferenţă : go a produs şocul nccesai
Consiliul dului. Au fost înfăţişate, rea României socialiste
roşului Ha in acelaşi timp, coordo în perioada deschisă de ciplină, prin participare măra mereu printre cei laverajul, superior acum Venirea iui Petre .Libardi
ca în anul activă, entuziastă la toate buni la învăţătură, ca şi (+7 faţă de -|-2), reflec în locul lui Puiu Benea a
•t .au fost natele noii dezvoltări e- Congresul al IX-lea al acţiunile organizaţiei re Miruna Nelega, din cla tând, fapt deosebit de im coincis cu un 5—1 cu
adrul acţiu- conomlco-sociale ale ora partidului, la creşterea
3rare a ma- şului Haţeg în cincina prestigiului ei în lume. voluţionare de copii" — sa I, care are în carnetul portant, creşterea eficaci Sticla Arie.şul Turda şi
alosibile, 2G2 tăţii. în rest, cele două măsura primea din start
jelii, 53 to- lul 193(1—1990, rod al linii de clasament ale tu
din sticlă, politicii'înţelepte a parti • Expunere. în cadrul ^ Mărturisiri la început de trimestru şcolar ţ un vot de încredere. De
ie, sarcinile u n i versităţii cultural- rurilor evidenţiază apa rularea ulterioară a turu
dt depăşite, dului şi statului de dez rent o constanţă .şi o si lui avea să o confirme
e au trecut voltare puternică şi ar ştiinţifice de pe lingă metrie perfectă, ceea ce prin revenirea echipei ia
a l'ost deja monioasă a tuturor zo Casa de cultură din Hu l ne-au spus purtători ai de'şcoiar numai note ioar-
.taica de 0,5 nedoara a fost prezenta ' cravatelor roşii cu tricolor, te bune şi ştie, de pe a- poate fi apreciat şi bine jocul său spectaculos şi
uuvuiciui iuoii u
o u i / o ji jii v, uo ţj v-
Au sprijinit nelor României socia şi rău. Privind însă mai eficace pe teren propriu
ne cetăţenii liste. tă expunerea pe tema \ aliaţi in vacanta de iarnă cum, să scrie, fără gre- \ atent, în spatele cifrelor,
Du ţii, loan „Elena Ceauşescu — per in tabăra judeţeană de şeii, poezia cu ajutorul i (victorii cu 3—0, ‘1—1, de
n Prejban, © lixpoziţie de carte sonalitate \ ' ■......................................................................... la semnificaţia lor, vedem 2 ori, 4—0), reuşind şi un
instruire a activelor pio- căreia a învăţat, cu otita
Teodor Pio marcantă a că echipa înregistrează egal la Strungul Arad,
lar ltolduş, social-politică. Biblioteca ştiinţei româneşti". Ac niereşti. „Am avut o va- uşurinţă, ciirele. Dorina ) un mi.c pas înapoi. Cum? ilar, mai ales, să învingă
iii Biriş, ca din cadrul Casei de cul ţiunea, organizată cu t canţă plăcută, instructivă Tomuş, din clasa a Vil-a a l
rălorii din tură a sindicatelor din sprijinul Bibliotecii mu l şi recreativă, chiar dacă Şcolii generale Bucureşci l în turul ’36, A.S. Paroşeni pe U.T. V. aflată intr-o
ului propriu a avut numai 8 jocuri campanie eficientă de ur-
s-a bucurat de un program £
•lui popular Petroşani a organizat o nicipale, a adus un cald ^ nu am beneficiat de mult la educativ deosebit in tobă- !
reprezentativă expoziţie omagiu tovarăşei Elena i rivnita zăpadă. Aici, la cuumm ... .uuu- .-
şi şoimi- ra judeţeană de instruire
.' Casa pionierilor
\
de carte social-politică Ceauşescu, apreciat om \ lor patriei Deva - ne-au a activelor pioniereşti. „Eu l
purtînd genericul „Ope politic şi savant de lar ^ fnef nfnri.fKi mult/* hitrnr!!. iuhocr npţniic rl r* muţi ic- is- , Cronica turului campionatului (IV)
!
lost oferite multe bucurii, iubesc nespus de mult
rele tovarăşului Nicolae gă recunoaştere interna locurile electronice, moni- toria, iar vizitele pe care 1
Ceauşcscu — limpede iz ţională. i torul color şi cele trei te- le-am iăcut ia Casa Cri- ţ
ameta judn vor de inspiraţie şi o- acasă şi a reâlizut 17 mărire a liderului. F.C.
iile I-II (Pa- • Proiecţie do diapo ievizoare, au atras zilnic şan, la Complexul muzeis- i puncte, deci -|- X la „ade
in o (Arta) ; rientarc economică, po zeci şi zeci de elevi — ne tic de la Jebsa mi-au re- > Bihor.
„ : Pistruia litică şi filozofică pen zitive. O manifestare ca * ........ ............ ...... văr"; în turui '87 a avut Aşadar, din etapa a
spune pionierul Marius împrospătat dragostea
ţi IlI-a: „In- tru întregul nostru po re a suscitat un deosebit 9 meciuri pe teren pro VH-a putem vorbi despre
odern — A); \ Dinescu. Cercul de tnlor- pentru aceste locuri isto-
> Hi o (Mo- por". Expoziţia s-a con interes a constituit-o m a tic ă, înfiinţat de curind rice, pentru înaintaşii nea- priu şi a adunat tot 17, reapropierea echipei din
Gv liberă proiecţia de diapozitive şi condus cu pasiune de mului nostru. In prag de cu unu mai puţin decît Paroşeni de statusul său
v 'ANI: stituit intr-un fierbinte oglindind „Ctitorii ale E- prof. Koszegi Ladislau, arc nou trimestru şcolar do- posibilul, aşa că acum con competiţionnl, iar cele
0 răbesc omagiu adus personali tabilizează un pasiv de două puncte pierdute pină
5apt<s -mirese pocii Nicolae Ceauşescu", peste 150 de membri, iar resc să muncesc cu ace-
Traţi ' No- tăţii de excepţie a se iniţiată de Casa de cul pionicrii Loredana Bala- eaşi dragoste şi tragere —1 la „adevăr". De ce ? atunci reprezintă diferen
fhepţa verde întrebare grea, cu. multe ţa reală dintre cele două
JPKNI: Sfîr- cretarului general al tură din Hunedoara. Prin buc, Marcel Mitrănuş, Vir- de inimă ca şi pină acum, posibilităţi de interpretare linii de clasament, doar
ţcultu ral) ; partidului, preşedintele imagini au fost eviden ginia Halvaiudi ştiu, du- pentru ca ia Îndemnul
Carzauv -omul pă numai două luni de pionieresc „Tot înainte", a răspunsurilor motivate aparent identice, cum am
(Luceafărul) ; Republicii, cel mai iubit ţiate măreţele împliniri pregătire, să scrie numele răspunsul meu să-l dea obiectiv şi subiectiv. în văzut. în acest caz. miş
pînă trece şi stimat fiu al naţiunii ale patriei socialiste ob primul rînd ar fi porni cările şoc, cărora după
>amnă (Mlne- pe calculator. La cercurile laptele",
sOASA: Ro noastre, tovarăşul Nicolae ţinute în ultimele două de aeromodele şi automo- rea mai slabă în campio tradiţie le cad victime an
şi diaman- dele, oionierii de la gru- LUCIA LICIU nat, eînd, după victoria trenorii, apar ca bineve
t'uncitoresc) ; Ceauşcscu. decenii. cu 3—1 asupra Dacici Me nite. Ceea ce nu înseam
Aripi spre
at); PRAD : canica Orăştie, ■ s-au înre nă repudierea fostului an
(Steaua ro- gistrat două egaluri în trenor, ale cărui calităţi
•:ie : A fost următoarele meciuri acasă si merite nu pot fi contes
ăpitnn cura- in ce măsură propria activitate contribuie la adîncirea
e nu poate (0—0 cu Olimpia S. Mare tate. pină la un moment
(Patria) ; şi 1—1 cu Gloria Bistri dat. în acelaşi timp, ins
4l: Focurile ţa). iar in deplasări, la pirata ..mişcare" ne bu
itură); 1IA- nivelului de cunoaştere al oamenilor muncii ?
irilc îşi iau Cărei şi Şighet, înfrângeri cură, pentru reintrarea
ia); BRAZr: 9 ncseontatc. Ajunsă la —2. în circuit a antrenorului.
voaie; S l> T F- de cunoaştere al oameni echipa prezenta seninele Petre Libardi, un tehni
lion — Casa de cultură a sindí pcctive, sporesc gradul de ce ea indicator de bază
(Mur ; catelo]- din Petroşani s-a participare al oamenilor al muncii fiecărui colec lor este ilustrată de cele unei posibile rostogoliri. cian valoros în fotbalul
iova m- dovedit, de-a lungul ani muncii la găsirea celor tiv" ş.a. în organizarea u- î)9 cursuri şi cercuri teh- Din principiu, nu salu hunedorean, care are, din
lor, una dintre instituţiile mai eficiente modalităţi nor astfel do manifestări nico-aplic'ativo ale univer tăm schimbările de antre nou posibilitatea să-şi
cu o personalitate distinc de lucru, îi antrenează în s-a pornit de ia prevede sităţii ciiltu ral-.ştiinţifice nori din mers, ca soluţii probeze calităţile. Returul
3EKPRES ţii în Valea Jiului, ca şi mişcarea de creaţie teh- rile documentelor de* organizate în unităţi eco de redresare. Se pare insă e aproape şi e lung şi
că asociaţia şi secţia do
este de aşteptat ca A.S.
în judeţ, a cărei contribu nico-.ştiinţifică, le consoli partal şi de stat, de la o- nomice, instituţii ale ora
ţie la adîncirea nivelului dează sentimentele de pro ricntările şi sarcinile sta şului, precum şi 1a sediul fotbal, găsind de cuviinţă Paroşeni să-şi continue
‘x,., .nară de cunoaştere al oameni prietari, producători şi bilite do Congresul al casei de cultură. Acestea că trebuie făcut ceva care ascensiunea începută în
t din i0 ia- lor muncii este evidentă. vizează aspecte ale politi să scurtcircuiteze... cu etapa a VI l-a. .
După cum ne informa di cii interne şi internaţio rentul ce trăgea echipa
1G, Í». 17, rectorul ei, tovarăşul ion ASEZĂMÎNTUL DE CULTURĂ- nale a partidului şi statu spre f u n d u l clasamentului. NICOLAE STANCIU
Dulămiţă, zilnic, pragul
i-a : •13. 38. CENTRU AL EDUCAŢIEI lui nostru, organizarea su
11. casei de cultură este tre perioară a producţiei în
T-A cut de zeci de oameni ai SOCIALISTE. REVOLUŢIONARE vederea creşterii producti
îl-a : 21. 4. muncii de vîrste şi profe vităţii muncii şi a eficien F.C. CORVINUL ŞI-A RELUAT ACTIVITATEA
sii diferite. Aici îşi gă ţei economice, noţiuni de
V-a : 3!>, 40, beneficiari a tot ceea ce Xlll-lca şi Conferinţa Na
sesc cadrul propice de în- CU GINDUL LA UN LOC MAI BUN
-a .* '25. 33, tîlnire membrii cenaclu făuresc. Astfel do acţiuni ţională alo partidului, do legislaţie, educaţia tineri
31. lui literar „Panait Istrati" sînt, în acelaşi timp, o ia preţioasele îndemnuri lor, momente semnificati
l-a : 32, 25, cuprinse în Mesajul de ve ale istoriei patriei ş.a. ÎN CLASAMENTUL FINAL
şi cei ai cenaclului de li ilustrare grăitoare a lar
ii-a : 1. 31, teratură de ficţiune „Mi gului democratism al cul Anul Nou adresat poporu Ilustrează, în acelaşi timp,
3. ner club 2001", ai cercu turii noastre socialiste. lui nostru do secretarul rolul crestând pe care îl Ea sfirşitul săplămînii vor începe şi primele me
lir-a : C, 45, Manifestări vizînd rea general al partidului, pre ocupă aşezîiniîniul de cul
rilor tehnico-aplicative şi trecute. o dată cu tnadi- ciuri de verificare.
v-a : 27. IG, cursurilor universităţii lizarea sarcinilor de pro şedintele Republicii, to turii în ansamblul muncii ţionale ie examene medi- In lotul care a făcut de
cultural-ştiinţifice, cei ca ducţie du avut loc la I.M. varăşul Nicolae Ceauşescu. educaţionale locale. cale şi primele antrena- plasarea, ca primă şi îm
X-A Livezeni sub genericul Preocuparea statornică mente de acomodara, ju- bucurătoare noutate, no-;
-a : 21. 32, re doresc să consul le cărţi
{ ori publicaţiile de specia „Marile obiective şi sar pentru ridicarea nivelului MINEL BODEA cători i Corvinului au in tăin reintegrarea lui Ro-
do cîşti- litate ale bibliotecii, in cini ale celui de al VIII- Irat în activitate. mulus Gabor, complet res
' lei. terpreţii formaţiilor artis lea plan cincinal de dez Din cele aflate do la tabilit, apt de a-şi relua
tice ce activează în cadrul voltare economico-socială preşedintele de onoare al activitatea compctiţionalăţ
Festivalului naţional „Cin a României în perioada clubului, Ciclu Simoc, re Deci, bun venit Gabor şi
tarca României" ş.a. 1.93G—1990", „Creşterea pro ţinem cu satisfacţie dorin deplin succes ! Ca noutăţi
Aceasta nu înseamnă ducţiei de cărbune — ţa clubului, a antrenoru mai amintim prezenţa în
: vremea va însă să activitatea de in preocupare de bază a tu lui Constantin Ardeleanu, lot a portarilor Groza
* .cilisă, cu formare şi formare desfă* turor oamenilor muncii a tuturor componenţilor (Metalurgistul Cugir) şi
alt acoperit. lotului de a desfăşura un Trică (C.S.M. Suceava), ca
precipitaţii surată se rezumă doar la din minerit", „Modalităţi
’•» do cea de la sediu. O bună concrete do diminuare a program de pregătire dens, şi a jucătorului devean
a parte dintre acţiunile vi- consumului de materii complex, care să asigure Gîrleşteanu — ale căror
spre o capacitate superioară de transferări urmează a fi
nin- zînd creşterea nivelului prime şi energetice — con
cfiT de cunoaştere al oameni diţii de sporire a eficien- abordare a returului. Pen perfectate. Reţinem ca Un
din lor muncii se organizează, cicnţei economice", la tru că obiectivul echipei act de indisciplină absen
npe- în retur îl constituie o ţa nemotivată a vârfului
osoa- cum e firesc, în unităţile I.P.S.R.U.E.E.M.: „înlocui
T mc economice ale oraşului. rea materialelor deficitare comportare mai bună de de atac Cojocarii, tocmai
intre Oamenii muncii au posi în fabricarea pieselor de cât în prima parle a cam după un sezon în care,
grad, bilitatea să cunoască ast schimb", la I.U.M.P.: „Di pionatului, care să se re în fine, el a început o a-
tre f ir maro promiţătoare în
de. fel direct, concret, la lo recţii alo dezvoltării eco flecte şi într-o poziţie
iog cul lor de muncă marile nomice a patriei reieşite fruntaşă în clasamentul echipa hunedoreană.
obiective de dezvoltare a din documentele Conferin final. După „clapa Hcrcula
patriei, cum trebuie să ţei Naţionale a partidu Do ieri, lotul Corvinu- ne", echipa va reveni la
acţioneze pentru materia lui", „Energia — o pro lui se află la Hcrculane. Hunedoara pentru conti
1 lizarea propriilor sarcini. blemă a tuturor. Căi şi maşina de fotocopiat finisoa rele olga rilimon şi Susana unde va desfăşura un sta nuarea programului de
Ţesătorii» tic mătase Deva, secţia confecţii şabloane. La
pregătire specifică, în ca
giu de pregătire fizică ge
vYsemenea acţiuni, realiza
modalităţi de reducere a
te cu colaborarea specia consumurilor", la I.M. Dîl- Ilăncilă pregătesc şabloane pentru noile modele de im nerală. Spre finalul aces drul meciurilor de verifi
primeuri.
liştilor din unităţile res- ja: „Rolul producţiei fizi- tui stagiu (24 ianuarie) care.
