Page 34 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 34
•'i. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nt
Munca cu oamenii — mai
activă, mai eficientă
■ I.OCUJ
—• Spuneaţi, tovarăşă cative în fiecare secţie şi combustibili, întăririi dis bulevardul
Maria Munteanu, secretar sector de activitate. ciplinei, recuperării mate ny wcu, ti'
adjunct cu probleme de — In care direcţii s-a rialelor rcfolosibilc etc. ţcg s-au d
fă pentru
propagandă al comitetu constatat că este necesa Intensificarea muncii de eil 82 ilt
lui de partid de la între ră îmbunătăţirea mai la om la om reprezintă o in bloeurilt
prinderea mecanică Oră.ş- consistentă a activităţii altă coordonată a activi şi I Bucii 1
tie, că pentru acest an, politieo-ideologice ? . tăţii noastre, colectivele aproape di
planul de
colectivul are sarcini mult — Am ajuns la conclu de agitatori şi întregul văzut pent
sporite faţă de 1987 şi că zia că trebuie să facem activ de partid fiind in s-a închelu
1
în aceeaşi măsură trebuie mai mult pentru ca fie struit periodic cu noile
să crească activitatea şi care om să cunoască sar sarcini ce ne revin lună a FORM
eficienţa muncii de partid. cinile concrete de plan, de lună. în acelaşi con 1)1; POMPX
— Da, aşa cum subli obiectivele economice prio text, comitetul dc partid £A. Ca ş
în
întrece
nia tovarăşul Nicolae ritare în anul 1908, pre va acţiona pentru a im ce se desí
Ceauşescu în Raportul cum şi căile prin care prima propagandei vizua formaţiile
pieri din
prezentat ia Conferinţa trebuie să se acţioneze le un caracter mai con torului In
Naţională a partidului, a- pentru realizarea lor. Este cret, ofensiv, dinamic, ast l urgí ce, f<-
ceasta reprezintă o condi- necesar să valorificăm mai C. S. IlunoJ*
fel îneît şi aceasta să con primul Ioc
tribuie mai activ la mobi întreprinderea de lianţi Deva. In cadrul atelierului mecanic munceşte eu bune întrecerii I
distincţii î
SPIRIT MILITANT, REVOLUŢIONAR lizarea colectivului de oa rezultate şi strungarul Aurel Macavei. în imagine, el execută un ax de mari dimen festivităţi >
meni ai muncii din între cu acest i p
ÍN ACTIVITATEA POLITICO-IDEOLOGICA, prindere la îndeplinirea siuni de la cuptoarele «le dinclier.
DE FORMARE A OMULUI NOU sarcinilor de plan. er lîNirr.
— Toate aceste demer ni/.Air:,
suri sînt la nivelul exi • : gramului v
ţie esenţială pentru ma bine experienţa dobîndi- genţelor şi cerinţelor im a magazin#
CCrc, intre.f
terializarea obiectivelor a- tă pînă acum, atît de că puse de documentele Con EFIGII - ALE EPOCI! NICOLAE CEAUŞESCU
cestui an şi ale perspec tre comitetul de partid, ferinţei Naţionale a parti mereială d.
legume şi
tivei imediate. în acest cit şi de organizaţiile de dului ? cheiat lue
sens, comitetul de partid bază nr. 1 şi 2 de la ate cest lucru. Se manifestă Cu privirea limpede spre viitor... cest fel Ia
— Nu putem spune a-'
a pornit de la ideea că în lierul tehnic, cele do la din piaţa
prezent este absolut nece atelierul de scule, dispo încă formalism în munca ră şi la n
sar să realizăm antrena zitive şi verificatoare, tim- şi pregătirea unor propa (Urmate din pag. 1) asemenea întregului popor cinstesc sărbătoarea ce ÎS din Vu
unVatea n
rea mai activă a tuturor plărie, confecţii metalice 1. gandişti, în organizarea şi român, cu toată încrede ne este atît de scumpă : tuna“ din
factorilor implicaţi în con — în temeiul dezbate desfăşurarea acţiunilor - Sîntem de cîţiva ani rea, cu certitudinea mun aniversarea zilei de naş
ceperea şi realizarea la rilor anterioare Conferin cultural-educative, cum o unitate specializata în cii şi împlinirilor, spre tere şi îndelungata acti
un nivel superior a acti ţei Naţionale, ca şi al ce ar fi mesele rotunde, sim repararea vagoanelor cis viitor. Bătrînul oraş întine vitate revoluţionară a cti
vităţii polilico-ideologicc lor ulterioare, ce şi-au pozioanele, consfătuirile, ternă - arăta tovarăşu! reşte la tot pasul, întine torului de ţară nouă, tova
şi cultural-educative, în propus organele şi organi schimburile de experien losif Rădic, secretarul co reşte văzînd cu ochii. Con răşul Nicolae Ceauşescu.
funcţie de cerinţele con zaţiile de partid pentru ţă, în urmărirea finalită mitetului de partid al în tribuţia lui a ajuns la a- Urarea lor: „La mulţi ani,
crete ale unităţii, ale exi viitorul imediat ? ţii în producţie a acestor treprinderii. Multe dintre proape 700 milioane de conducător iubit !" are re DEVA:
genţelor impuse de docu — Punem un accent acţiuni. De asemenea, va vagoanele reparate dc zonanţe de inimă, fior pa Za Za — a
mentele Conferinţei Naţio deosebit pe desfăşurarea trebui să crească mult ca noi cutreieră drumurile de lei producţie marfă pe triotic, concretizîndu-se în trla); Se'
HUNEDOA
nale a partidului. învăţămîntului politico- litatea şi contribuţia or fier ale ţării. Şi o fac în an. Şi este în creştere... faptele zilnice de muncă, tul — serit
— Ce s-a întreprins ideoiogic, care trebuie să ganizaţiilor de sindicat şi deplină siguranţă... Prin vrednicia şi dăruirea în vrerea lor statornică de sure~Ma“ f
practic ,pînă acum în a- realizeze o legătură mai U.T.C. în unirea şi mobi Simeria, oamenii ei har lor revoluţionară, comu a împlini exemplar cuvîn- Dr
dor. -
cest sens ? strînsă a tezelor şi con lizarea tuturor resurselor nici şi destoinici, privesc nistă, oamenii Simeriei tul partidului. (1'lacăraK
— în primul rînd, pe ceptelor teoretice cu cerin de care dispune colecti Fantomele
(F " ,*ng);
baza dezbaterilor ce au ţele practice, vizînd mai vul, astfel îneît prin acti pom Tu .sap
avut loc asupra documen concret căile de acţiune vitatea politieo-ideologi- Jembrie);
telor Conferinţei Naţiona ale îndeplinirii sarcinilor că, organizatorică şi edu TABĂRA JUDEŢEANĂ DE INSTRUIRE A ACTIVULUI PIONIERESC (Unirea); 1
şitul nopţi
le, organele de partid au de plan, ale creşterii pro cativă să asigurăm înde VULCAN
adoptat hotărîri cuprin ductivităţii muncii, ridi plinirea integrală a sarci maimuţă
zând măsuri concrete me cării nivelului tehnic şi nilor de plan ce ne revin Sub însemnul dragostei de ţară LONEA : ţ
nite să determine ridica calitativ al producţiei, re în anul 1988. (Minerul) ,•
Frumoasa
rea la un nivel mai înalt ducerii consumului de ma zui Muvoli
a activităţii politico-edu- terii prime, materiale şi N. 5TELIAN Timp de o săptămînă pentru apărarea patriei, Deva) era incintată de tot re sc); AN
s-a desfăşurat, la Brad, întâlnirile eu oameni ui ceea ce i-a oferit tabăra. •berfco Cari«
tabăra judeţeană de in muncii ■, din. întreprinderi, .(Ceea ce a însemnat pen- tul roz
TJRICANI :
struire a activului pionie cu scriitori şi poeţi, vizi . 1 ru h’oi ădeasta tabără se tală (Reţea
Expoziţie de carte Activitate concretă resc. Organizată de Consi tele la monumente şi lo ;va reflecta ‘ şi în munca Iubire, iub
liul judeţean al Organiza curi istorice 'din Ţara Za- noastră viitoare, pentru seriile I-1I
La Biblioteca muni (Urmare din pag. 1) ţiei pionierilor, tabăra a randului, .reuniunile artis că aşa o firesc. Iar din şir) : (
li
Noaptea
cipală din Hunedoara există aspecte de forma beneficiat de un program tice au împlinit' instructiv, tot ce a fost nespus do raid (Mim
lism şi inerţie,' de auto-
s-a organizat expoziţia de la sectorul II, 3 c şi mulţumirc şi îngăduinţă instruetiv-cducativ şi re util .şi frumos fiecare zi frumos, ■ „Amfiteatrul ar TIE : A i
de carte cu generi 3d dc la sectorul III, 6 b faţă de lipsuri şi aba creativ cu larg ecou în a taberei.' telor", realizat dc Casa '••'•titan ou
iu pon
cul „Epoca Nicolae şi 6d de la sectorial VI, teri. De asemenea, se rândul participanţilor, pur „Toate manifestările pionierilor şi şoimilor pa .¡rin); (
Ceauşescu — ani de au acumulat o experienţă simte nevoia unei munci tătorii cravatelor roşii cu le-am primit cu interes triei Deva, rămîne de •t-nmirea !
pace şi împliniri". Sînt bună . în această direcţie. mai concrete şi mai res tricolor transformând cele şi. bucurie, dar din dez neuitat. Cele „cinci minu ile cultură
expuse lucrări din ci Ele militează mai ferm ponsabile a birourilor or mai multe acţiuni în dia baterile organizate am în te despre drumul cărţii In arşiţa
iinA
oia);
clul „Din gândirea eco şi cu mai mare • exigenţă ganizaţiilor de bază, pre loguri antrenante, intere văţat foarte multe lucruri, către cititor" în care to singur; SI
nomică, social-poli'tieu pentru creşterea producti cum şi implicarea tuturor sul pentru cunoaştere în- recunoaşte Raluca Zgîrcea, varăşul Pctrişor Ciorobca glie urc
şi .filozofică n tovarăşu vităţii muncii, stabilizarea tîlnindu-so fericit cu ma de Ia Şcoala generală a făcut o neasemuită in F
t
lui Nicolae Ceauşescu" şi calificarea forţei de membrilor comitetului de nifestările de vibrant pa nr. .1 Haţeg. Eu ană gă cursiune de la lemnul din
soluţionarea
partid
în
şi „Opere alese", vblu- muncă, sporirea calităţii măsurilor stabilite şi în triotism, de dragoste faţă sesc pentru a doua oară pădure ia fila tipărită,
molo I—IV.______________ îriţr-o asemenea tabără, dialogul cu scriitorul Gli-
producţiei, îmbunătăţirea deosebi cele privind cap de istoria glorioasă a po
aprovizionării tehnico-ma- tarea apei din subteran, porului, de prezentul so însă din aceasta am des gor Ilaşa şi întîlnirea cu VREI
Unitate nouă leriale etc. utilizarea mai eficientă a cialist al patriei, de cti prins foarte multe învă lucrarea sa recentă „Răb
. întreprinderea co Deşi în ultima perioa materialelor refolosibile, toriile înălţate în eroicul ţăminte". „O asemenea darea pietrelor", inspirata 1’t‘niru u
care
dezbatere a fost cea pri
lecţie
pe
artistul
mercială de stat pen dă organele şi organizaţii montarea unor prese hi timp deschis de Congre lejuită de întâlnirea cu plastic Gheorghe Pogan , fi în genei
tru legume şi fructe a le de partid de la I. M. draulice de recondiţionat sul al IX-iea al partidului. tovarăşul Aurel Benea, se nc-a oferit-o, demon ocrul norc
deschis în Deva o uni Dîlja au făcut progrese armături. Trebuie să se Dezbaterile privind edu cretar al Comitetului oră strând u-ne cum se poate 1 rădea pix
formă dg.
tate nouă, destinată importante în direcţia în acţioneze tot mai respon caţia prin şi pentru mun şenesc dc partid Brad — ajunge dc ia punct şi li niţă şi nu
servirii populaţiei din tăririi vieţii interne de sabil pentru îndeplinirea că, cele care vizează ac intervine Râul Băgăcean, nie ia desenul animat, de ţă şi nloi
unul dintre cele mai partid, acest lucru nu se în cele mai bune condiţii tivitatea pionierilor co- de ia Şcoala generală nr. butul muzical al Dianei va sufla i
rat. Tompi
noi cartiere ale oraşu simte încă peste tot. în a importantului obiectiv mandan.ţi-instructori ai 8 Hunedoara. Tema ei Bauman, „Umorul pe e- ine vor fi
lui — Oiluz — ca si unele organizaţii do bază al colectivului — acela grupelor de şoimi, edu („Oraşul Brad — prezent cran" al lui Mircea Bâtcă, tro minus
locuitorilor din împre din sectoarele III produc de a da economiei naţio caţia comunistă, revolu şi perspectivă. Documen fiecare moment al „am do, iar ce!
jurimi. ţie, V — investiţii şi pre nale 1 500 tone de cărbune ţionară a elevilor, sportiv- tele Conferinţei Naţionale fiteatrului" a fost o pa tre minu:
grade,. I,or
gătiri şi în altele mai pe zi. turistică şi de pregătire
a partidului, program de gină de neuitat". Gabriela Im uium
muncă şi acţiune revolu Toda (Luncoid de Jos), fi în gene
cerul mal
ţionară") a fost deosebit Vasilica Curmei (Şcoala I.ocal vor
Îmbunătăţirea continuă a ritmicităţii şi calităţii producţiei de generoasă, iar dialogui generală nr. 5 Lupenâ), oitaţli mai
(Şcoala
Bourean
Daniel
înfiripat nu se mai putea
iă de ni
încheia, atât de intere generală nr. 2 Petroşani), va sufla n
tensificări
(Urmare din pag. 1) tcrca vitezei de manipu de şarjare şi de scos Uşi, succes ca un prim răspuns sant şi instructiv s-a do Valentin Caraja (Liceul km/h din
lare. a materiei prime". precum şi de pe locomo dat de cocsarii hunedo vedit". „Dar ce n-a fost „Avram Iancu" Brad), pio ceaţă, cu
■iilor de plan. O dove în sectorul bateriilor tiva electrică din spatele reni vibrantelor chemări instructiv ? J — întrebarea nieri cu responsabilităţi chiciură.
1
desc eforturile depuse de cocsificare • am con bateriilor. De importanţă din Mesajul de Anul Nou lui Daniel Lupu, de la politice în unităţile şco Pciilru u
pentru asigurarea funcţio semnat alte aspecte pri vitală pentru asigurarea adresat întregului nostim Şcoala generală nr. 6 Vul lare, ca şi, colegii lor din zile: Vr
nării benzilor, alimenta vind strădaniile cocsa- bunului mers al activităţii popor de tovarăşul Nicolae can, vine ca Un impera tabără, ne argumentează schimbător
toarelor, maşinii de pre rilor hunedoreni pentru _ de producţie este respec Ceauşescu, secretarul ge tiv. întâlnirile noastre cu cu nenumărate exemple temporar
dea proci
luat şi stivuit cărbune, în creşterea cantităţii şi cali tarea disciplinei tehnolo neral al partidului, pre specialişti în minerit de frumuseţea şi utilitatea mai ales
depozitul nou şi -la gropile tăţii producţiei. Maistrul gice şi a muncii, unde — şedintele Republicii. Acum, la I. M. Barza, cu membri fiecărei acţiuni. Toate iapoviţă şi
de cărbune fiind create principal losif Crăciun, ne spunea şeful echipei în preajma sărbătorii ai comitetului U.T.C. din s-au desfăşurat sub în frecvente
tervalului.
condiţii optime pentru şeful schimbului „A", de exploatare. Ştefan Ză- scumpe întregului popor întreprindere pot fi uita- semnul dragostei de ţară, fia slab
descărcarea operativă a preciza că de cunoaşterea puc —- mai sînt încă unele aniversarea zilei de naş te ? Dar momentele înăl al gândului curat pe care Temperaţi
materiei prime. „Ceea ce exactă a sarcinilor de plan lucruri de pus la punct. tere şi a îndelungatei ac ţătoare de la Ţebea şi pionierii hunedoreni l-au Intre min
2 grade,
dorim să întronăm la oa de către fiecare om al — Vom remedia toate tivităţi revoluţionare a iu Casa Crişan ?“ Despre a- îndreptat, în acest ianu mo între )
menii muncii din sectorul muncii depinde în mod neajunsurile din .munca bitului nostru conducător ceste momente ne-au vor arie aniversar, spre con 3 grade.
de depozitaro a cărbune hotărâtor fluenţa întregii noastră — sublinia ing. , cocsarii, toţi siderUr- bit cu emoţie şi respect ducătorii iubiţi, tovarăşul Condiţii i
lui este spiritul gospodă activităţi. înaintea pre Vladimir David, directorul gişţii hunedoreni, îi urea şi Alina ¡Matieş (Şcoala Nicolae Ceauşescu şi tova teorolog (
resc -- arăta şeful de luării schimbului se pre uzinei nr. 1 — cocsochi- ză, intr-un glas cu ţara, generală nr. 7 Deva), Ali răşa Elena Ceauşescu, Pronceuro
echipă Petru Sălcuceanu. zintă, la momentul N.T.S., mice. Faptul că ne aflăm ani mulţi şi fericiţi, să na Panţile (Şcoala gene urările lor sincere fiind
Deşi lucrăm cu cărbune sarcinile de plan pentru pe drumul cel bun îl de nătate şi putere de mun rală Dobra), Alina Căldă- însoţite de calde senti
şi praf, menţinerea ordinii ziua respectivă, sc întoc monstrează plusul de 300 că, pentru a ne conduce raş (Şcoala generală nr. 7 mente de dragoste şi re
şi curăţeniei la locul de mesc grafice de lucru, pe tone de cocs obţinut după cu aceeaşi înţelepciune Hunedoara), Dorina Tomuş cunoştinţă.
muncă ne ajută la elibe ore şi minute, pentru cei primele zece zile din a- spre noi şi luminoase îm (Bucureşci), iar Alina Faur
rarea spaţiilor şi la creş- ce lucrează pe maşinile ccst an. Consider acest pliniri. (Şoca! a gene hală nr. 7 LUCIA LICIU