Page 38 - Drumul_socialismului_1988_01
P. 38
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
• „CONSTELAŢIA DE LU
MINA A RETEZATULUI“. La
şcoala generală nr. 1 şi la
rubrica tineretului patriei din Haţeg a fost or
şi
Casa
şoimilor
pionierilor
ganizat simpozionul cu gene EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
ricul Retezatului“. Prin lumină
de
„Constelaţia
a
Organic integraţi in amplul efort şi imagini fotografice s-a
evocări
adus un cald elogiu muncii
H EVOC.
Ame
constructorilor dc Mare-Retczat, Pilduitor argument al dezvoltării la C serală
pc
Rîu
najarea
al realizării sarcinilor acestui an cadrele didactice care dez de dor în
avu.. *loc o
au
realizarea
colaborat
la
baterilor făcind o emoţio bâtonrc“.
prof.
Ilcnr
nantă incursiune prin marile agriculturii hunedorene prof. Marii
Pentru cei peste 1500 în mobilizarea tinerilor ctitorii înălţate pe pămîntul relevate m
de uteciş'ti de la între la materializarea aces patriei în „Epoca Nicolae (Urmare din pag. 1) toare şi o sistemă diver sat de tovarăşul Nicolae înscrise îi
Ceauşescu“.
prinderea mecanică Or fis tor obiective, în care • SAPTAMINA CULTU să de maşini agricole, Ceauşescu întregului nos a patriei
tic, începutul celui de al angajamentul propriu al RA L-EDUC ATI VA a comunei kg porumb, 5 000 kg cartofi, astlel că, aproape în to tru popor cu prilejul A- Nicolae Cc
cui şi rolu
treilea an al cincinalului organizaţiei noastre de ~ Unirea s-a desfăşurat sub 17 500 kg sfeclă. In anii talitate, lucrările de pe o- nalui Nou - ne străduim socialiste
oamenilor
semnul
mobilizării
reprezintă un timp al tineret reprezintă în muncii Ia înfăptuirea sarci acestui cincinal producţii goare se efectuează me să obţinem producţii su no mică ş*
maximei angajări, al acest an un volum de nilor economico ce le revin canizat. Cantităţile de în perioare in 1988, an ho- rală a ţări
de poezie
muncii avântate pentru muncă patriotică în în cel dc-al treilea an al cin le medii au ajuns la 5 650 grăşăminte au fost de la lăritor al actualului cinci împlinit
„Co
Simpozionul
cinalului.
kg porumb boabe, 4 000
a răspunde prin fapte valoare de peste opt muna Unirea — prezent Şi kg grîu, 4 200 kg orz, an la an mai mari, asigu- nal - sublinia Maria testarea.
demne marii încrederi milioane lei. perspectivă. Documentele Con 24 500 kg cartofi, 28 000 rîndu-se astfel sporirea Oană, secretarul comite
ferinţei Naţionale a partidu
cu care am fost investiţi. Tocmai de aceea, încă lui, program de acţiune re- kg sfeclă ş.a. In prezent, continuă a fertilităţii so tului de partid din unita RS „SA
Ne sînt călăuză marile din primele zile ale aces ferma zootehnică dispu lului. In toamna trecută te. Culturile de orz şi TEM MUP
cerinţe şi exigenţe sta tui an, organele şi or Manifestâri ne de 663 bovine şi 1 082 - ca să luăm cel mai re griu evoluează in bune acţiunea r ei*
nizntă de (
bilite de Conferinţa Na ganizaţiile de tineret şi-au ovine. cent exemplu — pe întrea condiţii şi promit recolte şi şoimilor
ţională a partidului, o- stabilit direcţii clare de politico-educative lată un salt ferm pe ga suprafaţă ce a fost mari. Pe terenurile ce vor Petroşani,
biectivele reieşite din acţiune, priorităţi şi do calea înfăptuirii politicii insăminţată cu orz şi griu li cultivate în primăvară, instructivă
Muzeul mi
\oluţionară“ a constituit pen
Raportul prezentat de menii izvorîte din sarci tru locuitorii din satele Făr- înţelepte şi clarvăzătoare au fost administrate în aplicăm îngrăşăminte na localitate.
secretarul general al nile concrete ale secţii cădin, Tuş tea, Livezi prilej grăşăminte chimice com turale şi chimice. In zoo — pionieri
partidului, părintele iu lor şi sectoarelor, ale do a cunoaşte sarcinile şi a partidului şi a cerinţe plexe şl pe bază de fosfor. tehnie ne preocupă rea generale m
noii
lor
agrare.
revoluţii
fost bcnfefi’
bit al tinerei generaţii, locurilor de muncă unde obiectivele pe care înaltul fo în Evident, la baza acestuia In mod firesc, dezvolta lizarea tuturor indicatori tcntice lecţ
rum
comunist
pus
le-a
t o v a r ă ş u l Nicolae ponderea o reprezintă faţa naţiunii, căile prin care au stat hărnicia coopera rea şi întărirea unităţii lor de plan. Dedicăm lap ria minorit
Ceauşescu. Este un mi tinerii. Experienţa bună pot fi materializate. Seri cul torilor şi sprijinul substan agricole şi-a pus ampren tele noastre, strădaniile Jiului si
tehnologii
nunat prilej ca, prin a- dobîndită de organiza turale, programe artistice, re ţial acordat de stat în ta pe nivelul de viaţă ma pentru inlâptuirea noii re care au se
susţinute
de
citaluri
poezie
ccste fapte, să ne expri ţiile de la secţia scu- de elevi ai şcolilor generale terial şi spiritual al oame voluţii agrare — aniversă ţiile de nu
măm profunda recunoş lărie şi atelierul III o şi primare, de formaţiile mu sporirea bazei materiale. nilor. Ciştlgurile realizate, rii zilei de naştere a tova ternii.
tinţă faţă de tot ce a generalizăm acum şi la zicale ale căminelor culturale Munca oamenilor din Ra-
au împlinit manifestările c- poltu Mare şi Rapolţel a tot mai mari de ia un an răşului Nicolae Ceauşescu,
făcut şi face pentru tî- celelalte secţii, unde se ducătive. dus la cucerirea de către la altul, asigură familii secretarul general al parti a iu-:&o'
năra generaţie a patriei, cere o mai intensă ac « CLUBUL „FEMINA“, La comună a unul loc frun lor din cele două sate un dului, preşedintele Repu DERNIZAT
deschis per
iar acum, în preajma a- tivitate politico-organi- iniţiativa comitetului muni mod de viaţă ce nu se blicii, care conduce cu tori. după
cipal al femeilor Hunedoara,
niversării zilei de naş zatorică, mai mult dina clubul „Femiina“ de aici a taş, in 1985, în întrecerea deosebeşte mult de cel al cutezanţă revoluţionară inodernizar
tere şi îndelungatei ac mism şi iniţiativă, o organizat o atractivă prezen socialistă pe ţară dintre celor ce trăiesc la oraş. naţiunea noastră spre tul „Turis'
tivităţi revoluţionare să-i implicare mai responsa tare a muncii, îndemânării localităţile rurale, fapt pâstrîndu-s
şi talentului lucrătoarelor dc pentru care a fost distinsă — Însufleţiţi de obiecti înaltele culmi ale civiliza pentru net
urăm din toată inima bilă a tinerilor specia la întreprinderea de trico cu „Ordinul Muncii" cla vele stabilite de Congre ţiei socialiste şi comunis crările au
multă sănătate, viaţă în lişti în activitatea or taje tip lînă, fabrica de sa a ll-a. sul al Xlll-tea şi de Con te, urîndu-i multă sănăta de o echipă
delungată .şi un călduros ganelor şi organizaţiilor încălţăminte şi cooperativa Unitatea este deservită ferinţa Naţională ale te şi putere de muncă a O.J.T.
Ion Vaier.
meşteşugărească „Drum nou“.
„La mulţi ani!" U.T.C. De asemenea, a- Manifestarea, desfăşurată la partidului, de chemările spre binele şl înflorirea
Din documentele înal vem în vedere o mai Casa de cultură din Hunedoa de o secţie de mecaniza cuprinse in Mesajul adre României socialiste.
gg O NO
tului forum al comu bogată activitate de pre ra, a oferit participanţilor o re bine dotată cu trac MEŞTEŞUG*
niştilor români, în acest gătire şi perfecţionare autentică etalare a modelelor complexul
îmbrăcăminte
şi
încălţă
de
an ne revin obligaţii şi profesională, participarea minte pentru sezonul de iar Kogălnlcea:
cipiul Dev
răspunderi mult supe mai largă la activitatea nă, frumosul îmbinîndu-se va
rioare faţă de 1987, pen de creaţie tehnico-ştiin.ţi- cu utilul şi bunul gust, în- Bateria dc cocsificare numărul 4, cea mai modernă instalaţie do acest fel do ia în
a-
tr-o
inspirată
prezentare,
tru că numai din punct fică şi o mai eficientă dueîndu-se laudă vredniciei Combinatul siderurgic „Victoria“ Călim. n.c., uiitu«
fuste. Col*
de vedere cantitativ pro muncă educativă. Dar şi îndemînării femeilor hu erăfity Are, c«.
ducţia va trebui să spo nedorene încadrate în cele Foto NICOLAE GHEORGHIU na *-;işdăţi:
trei unităţi economice.
rească cu cel puţin 30 nu numai atît. în aceste neazu atît
de procente. De aseme zile organizaţiile U.T.C. cit şi în f
sate şi uni
nea, va fi necesară o sînt amplu antrenate în
creştere serioasă a pro mai buna organizare a
ductivităţii muncii, cali întregii activităţi şi re
tăţii producţiei şi efi partizarea de sarcini con
cienţei economice, o mai crete fiecărui tânăr, în
bună organizare a pro antrenarea lor la acţiuni
ceselor tehnologice, pre în sprijinul producţiei,
cum şi o mai accentuată la şantierul local de DEVA: i
modernizare a maşinilor muncă patriotică şi ma tria); Prin
lor
şi utilajelor din dotare. terializarea celor 6 teme RA: (Arta)
Pis-
Ce presupun pentru de cercetare. Toate a- ..Insurecţia
noi toate aceste dezide cestea . sînt doar o parte A); Drui
rate ? înainte de toate, din preocupările de mare (Modern —
dăruire, competenţă, im actualitate ale tinerilor beră (Flac.
ŞANI: Fan
plicare responsabilă în constructori de maşini besc (Pa
realizarea sarcinilor, în din Orăştie, organic in mirese pen
(7 Noiemh
rezolvarea multiplelor tegraţi în marele efort verde ((
probleme ale producţiei. al realizării sarcinilor PENI: S
Iar dacă spunem că me colectivului. (Cultural) ;
dia de vîrstă a persona Tarzan. <
(Luceafăr u).
lului muncitor din uni LIVIA CIOBANU, Via«- <lr r
tate este de 20 de ani secretar adjunct rt
s. sil ,,i
reliefăm, de fapt, mari al comitetului U.T.C. voi ian (.
le răspunderi ale celor de la întreprinderea URICANI:
29 de organizaţii U.T.C. mecanică Orăştie tală (Rotez
Rond de n
roşie) ; (
Noaptea l
raid (Mine
TIE : Prim:
1. Bătălia pentru eoes tratez (Pai
lor * Sînt
Repararea maşinilor şi utilajelor agricole (Urmare din pag. 1) * 4 se vadă nici un firicel de De ce nu este sudata GIU-BAI:
niştită (Ci
foc !" — ne spune un şi pe aceasta maşina o ră); II AŢI
(Urmare din pag. 1) stadiul reparaţiilor, cali tre mecanicii şi mecani tru 100 de piloţi descăr muncitor. Cu ajutorul „mica platforma", pentru nopţii (Dac
tatea acestora, şi, unde se zatorii care se angajează caţi şi pentru asigurarea „gazdelor" trecem pe ma efectuarea în condiţii mai Nu eşti si Mîi
RIA :
paraţiilor la zi, la prin înregistrează rămâneri în cu toată răspunderea, unei cocsificări corespun şina de şarjare — o insta bune a întreţinerii insta pisicii (Mu
cipalele maşini şi agre urmă, se iau măsurile hărnicia şi priceperea în zătoare a fiecărui pilot laţie uriaşă, complexă laţiei ? La aceasta între Reîntoarcere
gate faţă dc termenele necesare impulsionării lu muncă merită evidenţiaţi presiunea gazului de com care iţi declanşează în bare am aflat răspunsuri couf (Lumi
planificate ? crărilor. Ca urmare, pînă loan Iîenţu, Sabin Ban, bustibil pe magistrală tre minte numai superlative. contradictorii : câ ar tre
— Pentru colectivul nos la această dată am reuşit Horea Cimpoaie, Troian buie să fie de minimum O uşă este tocmai scoasă bui aprobarea proiectantu
tru este clar că trebuie să ne încadrăm în ter Simon, Daviduţ Borza, 300—350 mm coloană de iar un muncitor ii curăţă lui, câ se poate şi fârâ
să ne încadrăm cu repa menele stabilite la pe loan Vlad_ şi loan Faur. apă. Aceasta ar elimina ramele laterale. O face asta.* Un lucru e sigur :
raţiile şi reviziile în ter rioadă, la tractoare, ma — Am înţeles că în a- cel puţin 70 la sută din cu o raşchetă metalică. dupâ 4—5 cicluri de fa
menele prevăzute, să le şini de administrat îngră cest an activităţii de re necazurile noastre. încăl Dar, în partea superioară bricaţie, pe rama uşilor /•««tru az.
executăm de cea mai bună şăminte chimice, maşini cuperare şi recondiţionare zirea este veriga de bază, nu poate ajunge şi impu se depun gudroane care, r • pred o mi
calitate. în acest scop or de erbieidat, semănători a pieselor de schimb şi „creierul" bateriei ! rităţile rămîn acolo. A- în timp, deformează uşile. să, cu cer
ganizaţia de partid, con pentru păioase şi combine subansamblelor i se acor lată şi un mic „lanţ" ceasta este şi una din Apoi : se degradează ma ceptînd zon
nare şi de
ducerea colectivă a unită pentru furaje. La pluguri, dă o atenţie deosebită, pe din corelaţiile existente : cauzele acelor deformări sivul ceramic, sînt pier se va prod-
ţii, pornind de la sarci grape cu disc, semănători măsura sarcinilor. presiune scăzută a gazu şl defecţiuni apărute la deri mari de gaz etc. sociată cu c
nile cuprinse în Raportul pentru porumb, combine — într-adevăr, am avut lui de combustie - scăde uşi. „Iniţial — ne spune Am mai aflat câ la ba tul va sufli
paraturile
prezentat de secretarul pentru păioase, avem chiar rezultate' bune la acest rea temperaturii’ — creş Gheorghe Marian, pre teria nr. 4 există multe fl cuprinse
■general al partidului, tova avansuri. Unele rămîneri capitol şi în anul trecut terea perioadei de cocsi şedintele comitetului sin formaţii harnice. Cele con 7 şi minus
răşul Nicolae Ceauşescu, în urmă înregistrăm la re şi avem o experienţă bo ficare — scăderea numă dicatului —, a funcţionat duse de cocsarul Marin cele maxin
şi 5 grade,
la Conferinţa Naţională a pararea maşinilor de îm gată. pe care o generali rului de piloţi descărcaţi sistemul automat de cu Oinac, încălzitorul Vladi- în zona de
partidului, în celelalte do prăştiat gunoi şi a sub zăm în rîndul tuturor lu in unitatea de timp — răţare. Acum este defect, mir Todor, electricianul Ia 7 grade.
cumente adoptate de înal stanţelor fltosanitare, dar crătorilor noştri. Ca ur deci, producţie de cocs se execută manual". Eugen Gabor şi multe al I.a munte
tul forum comunist, au au fost luate măsurile a- mare, de la începutul mică ! Maşina de şarjare este tele. Există, de asemenea, moaşă, cu
luat măsurile necesare or- decvate pentru ca şi la campaniei de reparaţii, Urcăm pe platforma ba unicat. Complexă şi bună. oameni de bază şi pe mai mult s
.ganizării cît mai riguroa aceste utilaje să intrăm faţă de 167 000 lei plan teriei de cocsificare nr. însă unele subansamble fluxul calităţii : laboran general slal
se n activităţii, mobiliză în graficele prevăzute. la perioadă, valoarea eco 4. Este o capacitate de cedează. „Maşina de la tele Tatiana Urican, Ama- dimineaţa,
cu depunere
rii puternice a comunişti Dintre secţiile care îşi nomiilor realizate . prin producţie nouă. A fost bateria nr. 2 (cea „veche" de Precup, smg. Vioreî în urmaţi
lor, a tuturor lucrătorilor aduc o contribuţie spo rccondiţionări de piese de pusă în funcţiune în luna — n.n.j — ne spune meca Rusu, controlorii de cali aspectul v
în muncă, întăririi ordi rită la bunul mers al lu schimb se ridică la decembrie 1987. Cu toate nicul Stellcă Gae — avea tate Ladislau Morcsin, An- suferi modi
nii şi disciplinei, sporirii crărilor, la calitatea lor, 283 000 lei. Şi avem certe acestea prin partea supe deasupra o mică platfor gela Trifan şi alţii.
preocupării pentru calita se cuvin menţionate cele perspective ca să depăşim rioară a uşilor de la une mă pe care muncitorul Toate eforturile sînt con
tea lucrului. Astfel, în de la Rişca, Vaţa de Jos sarcinile anuale, reaiizînd, le camere de cocsificare putea să urce pentru a centrate acum spre creş
fiecare secţie se urmăreş şi Ţebea, conduse de Bu aşa cum ne-am angajat, apar flăcări şl fum. „Nu face o curăţare bună a terea cantităţii, şi, mai
te decadal —- cînd este jor Indrieş, Adrian Coza economii de peste 700 000 e normal. Ar trebui să nu ramelor de la uşi". ales, a calităţii cocsului.
cazul chiar mai des — şi Vasile Popa. Iar din lei.